Inainte, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9038-9062)
1974-04-25 / nr. 9058
ANUL XXX NR. 9058 JOI 25 APRILIE 1974 4 PAGINI 30 BANI Vizita președintelui Republicii Costa Rica în județele Dolj și Argeș Președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, împreună cu tovarășul Bodnaraș, vicepreședinte Emil al Consiliului de Stat, a plecat miercuri într-o călătorie in județele Dolj și Argeș. La vizită participă, de asemenea, persoanele oficiale costaricane care îl însoțesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craiova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, șeful statului costarican a fost întîmpinat de Gheorghe Petrescu, președintele Comitetului Executiv al Consiliului popular județean Dolj, de membri ai Comitatelor executive județean Dolj și municipal Craiova, de conducători de întreprinderi și instituții. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprindere „Electroputere“, ale cărei produse sunt exportate și pe continentul sudamerican. La sosirea în unitate, distinsul oaspete este întîmpinat de Ion Constantinescu, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini-unelte și electrotehnicii, precum și de inginerul Liviu Tănăsescu, directorul întreprinderii. Sunt vizitate fabricile de locomotive, de motoare electrice și de aparataj. Oaspetele se informează asupra calității și parametrilor tehnico-economici și funcționali ai produselor, se întreține cordial cu muncitori, ingineri și tehnicieni, care își exprimă sentimentele de satisfacție față de bunele relații statornicite între România și Costa Rica, bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe președintele Jose Figueres Ferrer. La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul unității pentru succesele obținute, semnînd în cartea de onoare a întreprinderii. La despărțire, președintelui gueres îi este înmînată, șiîn semn de înaltă cinstire, macheta unei locomotive electrice de 5100 kilowați, unul dintre produsele de bază ce poartă inscripția „Electroputere“ — Craiova. Coloana oficială de mașini traversează apoi orașul, îndreptîndu-se spre Complexul de sere Ișalnița. Președintele Republicii Costa Rica este întîmpinat aici de Ion Ceaușescu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare și apelor, de membri ai colectivului de conducere al întreprinderii. Adjunctul ministrului prezintă cîteva date privind extinderea culturilor în sere în țara noastră, preocupările specialiștilor români pentru creșterea producției și obținerea unor produse de înaltă calitate. La invitația gazdelor, oaspeții vizitează hala de sortare și ambalare, sectoare în care activitatea se caracterizează printr-un grad ridicat de mecanizare, precum și o parte din cele 32 ferme ale întreprinderii. La amiază, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean Dolj a oferit un dejun oficial în onoarea președintelui Republicii Costa Rica. In timpul dejunului, Gheorghe Petrescu și Jose Figueres Ferrer au rostit toasturi. (Continuare în pag. a IV-a) Pe aeroportul municipiului Craiova Astăzi, în jurul orei 14,45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Aeroportul Otopeni ceremonia plecării președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. La întreprinderea „Electroputere“ din Craiova SA I.U.P.S. FIUAȘ! Certirile actuale pretind ettluri mai mari Folosirea deplină a capacităților de producție depinde, în mare măsură, și de grija manifestată pentru păstrarea vigoarei zestrei tehnice din dotare. Aceasta impune chibzuință în activitatea de exploatare și întreținere, efectuarea unor reparații de bună calitate, precum și reducerea la maximum a întreruperilor accidentale. Dintr-o recentă investigație la întreprinderea de utilaje și piese de schimb din Filiași, am putut consemna o anumită sporire a preocupărilor pentru creșterea gradului de folosire a mașinilor și utilajelor, concretizată în faptul că, față de 1973, în primul trimestru din acest an s-a înregistrat un spor de 4 la sută la indicele de utilizare II a fondurilor fixe. După cîte se poate constata,în domeniul la care ne referim există o situație mai bună decit pînă acum, dar nu și în raport cu actualele cerințe, întrucît este vorba de o unitate dotată cu utilaje noi, moderne ce trebuie menținute în exploatare în condiții tehnice și de eficiență optime, pentru a li se asigura o durată de funcționare corespunzătoare. Unele constatări au evidențiat faptul că în această unitate nu există planuri pentru operațiile de prelucrări mecanice, iar unele fișe tehnologice erau incomplete. De asemenea, deși nu e prima oară cînd semnalăm această omisiune, unitatea nu dispune nici în prezent de suficiente aparate de măsură și control (calibre, micrometre de interior, comparatoare etc.), ceea ce a condus într-un anume fel, la g slaba calitate a unor lucrări, gg De fapt, nici normele de ingreținere nu sunt bine cunoscute de către observanții de utilaje. Toate acestea explică că de ce reparațiile accident§tale au depășit pe cele planificate, în astfel de condiții, numărul de muncitori pentru jgg întreținere devine cu adevărtat insuficient. §§ în ceea ce privește exploatarea rațională a utilajelor, a fost sesizat faptul că docu §mentația tehnologică necesară muncitorilor pentru execuția pieselor și subansarfi §§ lilelor este sumar întocmită și ‹§ nici nu se află în posesia tug (Continuare în pag. a II-a) §§ ȘT. ARDELEANU ! I .NICI O MAȘINA ȘI NIcI UN UTILAJ SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT! ' ! Lucrările Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin participarea președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Prezența șefului statului român la această importantă reuniune internațională relevă, încă o dată, cu pregnanță, interesul viu pe care țara noastră îl manifestă față de activitatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său însemnat în promovarea spiritului de cooperare intre țările membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile și reciproc avantajoase, în procesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate și colaborare fructuoasă între națiuni. Ea ilustrează, în același timp, în chip marcant, hotărîrea României socialiste de a-și aduce și în viitor o contribuție activă la diviziunea internațională a muncii, la amplificarea schimbului de valori materiale și spirituale, la transformarea Europei într-o zonă de largă și rodnică conlucrare, în care relațiile dintre state, indiferent de orînduirea lor social-politică, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie așezate constant și temeinic pe principiile deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, nerecurgerii la forță sau la amenințarea cu forța, asigurării dreptului fiecărui popor de a-și organiza viața conform năzuințelor și aspirațiilor proprii. Sesiunea de la București — cea dintîi organizată în afara sediului Comisiei — reprezintă, prin nivelul participării și însemnătatea problemelor abordate, un eveniment cu profunde semnificații în planul colaborării economice europene, al vieții internaționale actuale. Pe agenda ei de lucru sunt înscrise teme de majoră importanță pentru extinderea și diversificarea cooperării pe continentul nostru, în domenii economice prioritare, pentru progresul general al fiecărei națiuni, pentru cauza colaborării, securității și păcii în lume. (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Doamnelor și Domnilor. Stimați oaspeți, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut participanților dumneavoastră, la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile își desfășoară lucrările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele europene, ca de altfel toate națiunile lumii, sînt confruntate cu probleme deosebit de grave determinate de perpetuarea unor relații inechitabile între state, a unor forme și practici colonialiste și neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultățile asigurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieții economice, în aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea în sfera producției și schimburile de bunuri materiale, colaborarea în domeniul științei și tehnologiei, este chemată să contribuie la enunțarea unor soluții în vederea unirii eforturilor țărilor europene pentru rezolvarea, cu forțe comune, a problemelor economice de importanță majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică și tehnico-științifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de informații și de experiență reprezintă în lumea modernă o necesitate obiectivă a evoluției fiecărei țări în pas cu cuceririle progresului universal și, în același timp, o condiție a mersului înainte al întregii umanități. Analizînd realitatea în această lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-științifică și culturală între statele de pe continentul european. Viața demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai persistă anacronisme care frînează desfășurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi posibilități pentru a intensifica cooperarea pe tărîmul asigurării, folosirii și gospodăririi raționale a materiilor prime, al surselor de energie, al producției industriale, al ameliorării mediului ambiant, al perfecționării mijloacelor de comunicații și telecomunicații, precum și în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens așezarea raporturilor dintre națiuni pe principii noi de egalitate și democratice. Tocmai în această direcție apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuție deosebit de prețioasă militînd mai activ pentru instaurarea în întregul ansamblu al relațiilor intereuropene a principiilor egalității și echității, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile internaționale. înlăturarea măsurilor discriminatorii, a taxelor și suprataxelor constituie o cerință obiectivă pentru realizarea unei largi cooperări economice între țările europene. De asemenea, este necesar ca țările continentului nostru să acționeze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem monetar care să asigure un raport .(Continuare în pag. a IV-a) tf W WWW/. I VÎ.WASV.V.V.VAVV.W.VV.VJV/JVW.V V.W.V.V.V.VJVVV.W.WAW. SUCCESE DE PRESUPUS ‘ j ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Importante economii Aplicarea unor chibzuite măsuri de ordin tehnico-economic și munca politico-educativă desfășurată de organizațiile de partid pentru cultivarea spiritului gospodăresc în rîndurile muncitorilor, maiștrilor și inginerilor de la I.R.A. Craiova au condus, în perioada expirată de la începutul anului, la realizarea unor economii de materiale în valoare de peste 600 000 lei. Față de normele de consum prevăzute prin plan, s-au ecoîn cinstea marii sărbători a oamenilor muncii, colectivul Fabricii de bere Craiova raportează îndeplinirea și depășirea sarcinilor anuale la indicatorii de beneficiu și preț de cost nemisit, printre altele, 1152 kg metale, 15 mc cherestea, 3815 litri benzină și alte materiale. S-au recuperat aproape în întregime deșeurile de neferoase, țeava rotundă a înlocuit în unele situații oțelurile rotunde. Contribuții deosebite toate acestea au adus tehranicianul Florea Lambru și tovarășii Dumitru Ionică, Ion Cazancenco, Paul Dădulescu, Victor Micu, Iulian Voinea, Dumitru Ghiță și Mihai Măceșeanu, în numai patru luni. Astfel, planul anual de beneficii a fost depășit cu peste 700 000 lei, iar economiile la prețul de cost planificate au fost de 160 000 lei, obținîndu-se 910 000 lei. Depășiri pe primele patru luni s-au înregistrat si e £ la producția marfă vîndută și încasată, care a fost realizată în proporție de 118,7 la sută, iar cheltuielile la mia de lei au fost reduse cu 27,93 lei. Sondorii confirmă antrenați în marea întrecere socialistă, muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul Schelei de foraj Craiova raportează că, în cinstea zilei de 1 .Mai, au îndeplinit sarcinile de plan, pe primele patru luni, cu opt zile mai devreme. Se estimează că pe perioada amintită planul de foraj va fi depășit cu 3 500 metri, viteza de foraj și productivitatea muncii vor spori, peste prevederi, cu 12 și, respectiv, 5 la sută și se va realiza un beneficiu suplimentar 250 000 lei. In numai patru luni »■ întreprinderea poligrafică „Oltenia“ Craiova. Comu Joniștii Eugen I’onescu, Ion Sandu și Dumitru Andrei. > Foto: M. Vasile H «I ,«V.V.VAV.VV.V.,AV.V.VAV.V.,.V.V.,.V.V.V.V.,.V.,.V‘ în pag. a IV-a DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 și 2 mai ax. PENTRU TRANSPORTUL PÎINII întreprinderea județeană de morărit și panificație Dolj a primit în dotare încă 23 autodube speciale de fabricație românească, cu o capacitate de 1,5 tone fiecare. în felul acesta s-au creat condiții mai bune de distribuire a pîinii și altor produse de panificație a la centrele de desfacere din municipiul Craiova. NOU OBIECTIV EDILITAR De curînd a fost terminat un nou pod peste pîrful Brîncoveanca din satul Buzduc — comuna Crătgotești. La construcția cestui obiectiv edilitar au contribuție deosebită și-au adus-o meseriașii din localitatea amintită, care au prestat un număr însemnat de ore de muncă voluntarpatriotică. O GRĂDINIȚĂ DE COPII Recent, în comuna Ișalnița a fost renovată o clădire ce a primit destinația de grădiniță pentru copii. Din bugetul consiliului popular au fost alocate fonduri pentru procurarea mobilierului necesar celor trei încăperi. LUCRĂRI DE MODERNIZARE în Piața Gării din Craiova continuă lucrările de modernizare a zonei dinspre Cartierul Brazda lui Novac — spații de pe care au fost demolate unele construcții civile vechi. Este vorba de construcția și extinderea unor noi artere de circulație, a unei platforme de parcare auto, precum și de amenajarea de spații verzi la intersecția bulevardului Republicii cu strada Argeș. agricultură • agricultură De ce unii da și alții nu? (...sau dispre modul în care este folosit pămîntul din ogrăzile gospodarilor din Malu Mare) Locuitorii din Malu Mare au, în general, ogrăzi spațioase. In comună întîlnești, la tot pasul, case noi sau renovate, pe acoperișurile cărora străjuiesc, ca o pădure, antenele de televizoare și radio. Ar fi fost de așteptat ca, în această așezare de la marginea Craiovei — date fiind condițiile deosebit de lesnicioase pentru valorificarea produselor — să se cultive în fiecare ogradă legume, pomi fructiferi, viță de vie, flori. Vița de vie și pomii fructiferi nu lipsesc aproape din nici o ogradă, dar legume nu prea se cultivă în jurul caselor. Mulți cetățeni din Malu Mare recurg la paradoxalul obicei cu care n-are nimic comun gospodar — de a veni bunul să-și procure legumele din piețele Craiovei, cheltuind astfel, fără rost, bani în plus și pierzînd timpul atît de prețios. Și totuși, la Malu Mare, alături de curți în care, în a Ing. A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a II-a) j