Inainte, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9038-9062)

1974-04-25 / nr. 9058

ANUL XXX NR. 9058 JOI 25 APRILIE 1974 4 PAGINI 30 BANI Vizita președintelui Republicii Costa Rica în județele Dolj și Argeș Președintele Republicii Cos­ta Rica, Jose Figueres Ferrer, împreună cu tovarășul Bodnaraș, vicepreședinte Emil al Consiliului de Stat, a plecat miercuri într-o călătorie in județele Dolj și Argeș. La vizită participă, de ase­menea, persoanele oficiale costaricane care îl însoțesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craiova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socia­liste România și Republicii Costa Rica, șeful statului cos­­tarican a fost întîmpinat de Gheorghe Petrescu, președin­tele Comitetului Executiv al Consiliului popular județean Dolj, de membri ai Comitate­lor executive județean Dolj și municipal Craiova, de condu­cători de întreprinderi și in­stituții. Primul obiectiv al călători­ei îl constituie cunoscuta în­treprindere „Electroputere“, ale cărei produse sunt ex­portate și pe continentul sud­­american. La sosirea în unita­te, distinsul oaspete este în­tîmpinat de Ion Constantines­­cu, adjunct al ministrului in­dustriei construcțiilor de ma­­șini-unelte și electrotehnicii, precum și de inginerul Liviu Tănăsescu, directorul între­prinderii. Sunt vizitate fabri­cile de locomotive, de motoa­re electrice și de aparataj. Oaspetele se informează asu­pra calității și parametrilor tehnico-economici și funcțio­nali ai produselor, se întreți­ne cordial cu muncitori, ingi­neri și tehnicieni, care își ex­primă sentimentele de satis­facție față de bunele relații statornicite între România și Costa Rica, bucuria de a-l a­­vea în mijlocul lor pe preșe­dintele Jose Figueres Ferrer. La încheierea vizitei, oaspe­tele felicită călduros colecti­vul unității pentru succesele obținute, semnînd în cartea de onoare a întreprinderii. La despărțire, președintelui gueres îi este înmînată, și­în semn de înaltă cinstire, mache­ta unei locomotive electrice de 5100 kilowați, unul din­tre produsele de bază ce poar­tă inscripția „Electroputere“ — Craiova. Coloana oficială de mașini traversează apoi orașul, în­­dreptîndu-se spre Complexul de sere Ișalnița. Președintele Republicii Costa Rica este întîmpinat aici de Ion Ceau­­șescu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimen­tare și apelor, de membri ai colectivului de conducere al întreprinderii. Adjunctul mi­nistrului prezintă cîteva da­te privind extinderea cultu­rilor în sere în țara noastră, preocupările specialiștilor români pentru creșterea pro­ducției și obținerea unor pro­duse de înaltă calitate. La invitația gazdelor, oas­peții vizitează hala de sorta­re și ambalare, sectoare în care activitatea se caracteri­zează printr-un grad ridicat de mecanizare, precum și o parte din cele 32 ferme ale întreprinderii. La amiază, președintele Co­mitetului executiv al Consi­liului popular județean Dolj a oferit un dejun oficial în onoarea președintelui Repu­blicii Costa Rica. In timpul dejunului, Gheorghe Petrescu și Jose Figueres Ferrer au rostit toasturi. (Continuare în pag. a IV-a) Pe aeroportul municipiului Craiova Astăzi, în jurul orei 14,45, posturile noastre de­­ radio și televiziune vor transmite direct de la­­ Aeroportul Otopeni ceremonia plecării președin­­­­telui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. La întreprinderea „Electro­putere“ din Craiova SA I.U.P.S. FIU­AȘ! Certirile actuale pretind ettlu­ri mai mari Folosirea deplină a capacităților de producție depinde, în mare măsură, și de grija manifestată pentru păstrarea vigoarei zestrei tehnice din dotare. Aceasta impune chib­zuință în activitatea de exploatare și întreținere, efectua­rea unor reparații de bună calitate, precum și reducerea la maximum a întreruperilor accidentale. Dintr-o recentă investigație­­ la întreprinderea de utilaje­­ și piese de schimb din Filiași,­­ am putut consemna o anu­­­­mită sporire a preocupărilor­­ pentru creșterea gradului de­­ folosire a mașinilor și utila­­­­jelor, concretizată în faptul­­ că, față de 1973, în primul­­ trimestru din acest an s-a­­ înregistrat un spor de 4 la­­ sută la indicele de utilizare I­I a fondurilor fixe. După cîte se poate constata,­­în domeniul la care ne refe­­­­rim există o situație mai bu­nă decit pînă acum, dar nu și în raport cu actualele ce­rințe, întrucît este vorba de o unitate dotată cu utilaje noi, moderne ce trebuie men­ținute în exploatare în con­diții tehnice și de eficiență optime, pentru a li se asigura o durată de funcționare co­respunzătoare. Unele consta­tări au evidențiat faptul că în această unitate nu există planuri pentru operațiile de prelucrări mecanice, iar une­le fișe tehnologice erau in­complete. De asemenea, deși nu e prima oară cînd semna­lăm această omisiune, unita­tea nu dispune nici în pre­zent de suficiente aparate de măsură și control (calibre, micrometre de interior, com­paratoare etc.), ceea ce a con­dus într-un anume fel, la g­ slaba calitate a unor lucrări, gg De fapt, nici normele de in­­g­­reținere nu sunt bine cunos­­­­­cute de către observanții de­­ utilaje. Toate acestea expli­­că că de ce reparațiile acciden­­t§­tale au depășit pe cele pla­­­­nificate, în astfel de condiții,­­ numărul de muncitori pentru jgg întreținere devine cu adevă­­r­tat insuficient. §§ în ceea ce privește exploa­­­­­tarea rațională a utilajelor, a­­ fost sesizat faptul că docu­ §­mentația tehnologică necesa­­­­­ră muncitorilor pentru exe­­­­cuția pieselor și subansarfi­ §§ lilelor este sumar întocmită și ‹§ nici nu se află în posesia tu­­g (Continuare în pag. a II-a) §§ ȘT. ARDELEANU ! I .NICI­ O MAȘINA ȘI NIc­I UN UTILAJ SUB RANDA­MENTUL­­ PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT! ' ! Lucrările Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Co­misiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin par­ticiparea președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Prezența șefului statului român la această importantă reuniune internațională relevă, încă o dată, cu pregnanță, interesul viu pe care țara noastră îl manifestă față de activi­tatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său însemnat în promovarea spiritului de cooperare intre țările membre ale Comi­siei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile și reciproc avantajoase, în proce­sul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate și colaborare fructuoasă între na­țiuni. Ea ilustrează, în același timp, în chip marcant, hotărîrea României socialiste de a-și aduce și în viitor o contribuție activă la diviziunea internațională a muncii, la am­plificarea schimbului de valori materiale și spirituale, la transformarea Europei într-o zonă de largă și rodnică conlucrare, în care relațiile dintre state, indiferent de orînduirea lor social-politică, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie așezate constant și te­meinic pe principiile deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suve­ranității naționale, neamestecului în trebu­rile interne, avantajului reciproc, nerecurge­­rii la forță sau la amenințarea cu forța, asi­gurării dreptului fiecărui popor de a-și orga­niza viața conform năzuințelor și aspirațiilor proprii. Sesiunea de la București — cea dintîi or­ganizată în afara sediului Comisiei — re­prezintă, prin nivelul participării și însem­nătatea problemelor abordate, un eveniment cu profunde semnificații în planul colaboră­rii economice europene, al vieții internațio­nale actuale. Pe agenda ei de lucru sunt în­scrise teme de majoră importanță pentru ex­tinderea și diversificarea cooperării pe con­tinentul nostru, în domenii economice prio­ritare, pentru progresul general al fiecărei națiuni, pentru cauza colaborării, securității și păcii în lume. (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Doamnelor și Domnilor. Stimați oaspeți, îmi face o deosebită plă­cere să vă adresez un căldu­ros salut participanților dumneavoastră, la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Eco­nomice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile își desfășoară lucrările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele europene, ca de altfel toate națiunile lumii, sînt confrun­tate cu probleme deosebit de grave determinate de perpe­tuarea unor relații inechita­bile între state, a unor forme și practici colonialiste și neo­­colonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate în ultima vreme de criza e­­nergiei, de dificultățile asi­gurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieții econo­mice, în aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea în sfera producției și schimburile de bunuri materiale, colaborarea în domeniul științei și tehno­logiei, este chemată să con­tribuie la enunțarea unor so­luții în vederea unirii eforturi­lor țărilor europene pentru rezolvarea, cu forțe comune, a problemelor economice de importanță majoră ale conti­nentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este ne­cesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea eco­nomică și tehnico-științifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de infor­mații și de experiență repre­zintă în lumea modernă o ne­cesitate obiectivă a evoluției fiecărei țări în pas cu cuce­ririle progresului universal și, în același timp, o condiție a mersului înainte al întregii umanități. Analizînd realita­tea în această lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-științifică și culturală între statele de pe continentul european. Viața demonstrează însă că mai există mari re­zerve nefolosite în acest do­meniu, că mai persistă ana­cronisme care frînează desfă­șurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi po­sibilități pentru a intensifica cooperarea pe tărîmul asigu­rării, folosirii și gospodăririi raționale a materiilor prime, al surselor de energie, al pro­ducției industriale, al amelio­rării mediului ambiant, al perfecționării mijloacelor de comunicații și telecomunicații, precum și în alte domenii e­­conomice. Un rol stimulator deosebit de important ar a­­vea în acest sens așezarea raporturilor dintre națiuni pe principii noi de egalitate și democratice. Tocmai în această direcție apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuție deosebit de pre­țioasă militînd mai activ pentru instaurarea în între­gul ansamblu al relațiilor in­­tereuropene a principiilor e­­galității și echității, pentru înlăturarea oricăror discrimi­nări ce mai impietează schim­burile internaționale. înlătu­rarea măsurilor discrimina­torii, a taxelor și suprataxelor constituie o cerință obiectivă pentru realizarea unei largi cooperări economice între țările europene. De asemenea, este necesar ca țările conti­nentului nostru să acționeze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem monetar care să asigure un raport .­(Continuare în pag. a IV-a) tf W WWW/. I VÎ.WASV.V.V­.VAVV.W.VV.VJV/JVW.V V.W.V.V.V.VJVVV.W.WAW. SUCCESE DE PRESUPUS ‘ j ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Importante economii Aplicarea unor chib­zuite măsuri de ordin tehnico-economic și munca politico-educativă desfășu­rată de organizațiile de partid pentru cultivarea spiritului gospodăresc în rîn­­durile muncitorilor, maiș­trilor și inginerilor de la I.R.A. Craiova au condus, în perioada expirată de la începutul anului, la reali­zarea unor economii de materiale în valoare de peste 600 000 lei. Față de normele de consum prevă­zute prin plan, s-au eco­în cinstea marii sărbători a oamenilor muncii, colec­tivul Fabricii de bere Cra­iova raportează îndeplini­rea și depășirea sarcinilor anuale la indicatorii de beneficiu și preț de cost nemisit, printre altele, 1152 kg metale, 15 mc cherestea, 3815 litri benzină și alte materiale. S-au recuperat aproape în întregime de­­șeurile de neferoase, țeava rotundă a înlocuit în unele situații oțelurile rotunde. Contribuții deosebite toate acestea au adus teh­ra­nicianul Florea Lambru și tovarășii Dumitru Ionică, Ion Cazancenco, Paul Dă­­dulescu, Victor Micu, Iu­lian Voinea, Dumitru Ghiță și Mihai Măceșeanu, în numai patru luni. Ast­fel, planul anual de be­neficii a fost depășit cu peste 700 000 lei, iar economiile la prețul de cost planificate au fost de 160 000 lei, obținîndu-se 910 000 lei. Depășiri pe primele pa­­tru luni s-au înregistrat si e £ la producția marfă vîndu­­tă și încasată, care a fost realizată în proporție de 118,7 la sută, iar cheltuie­lile la mia de lei au fost reduse cu 27,93 lei. Sondorii confirmă antrenați în marea în­trecere socialistă, muncito­rii, inginerii și tehnicienii din cadrul Schelei de fo­raj Craiova raportează că, în cinstea zilei de 1 .Mai, au îndeplinit sarcinile de plan, pe primele patru luni, cu opt zile mai devreme. Se estimează că pe pe­rioada amintită planul de foraj va fi depășit cu 3 500 metri, viteza de foraj și productivitatea muncii vor spori, peste prevederi, cu 12 și, respectiv, 5 la sută și se va realiza un bene­ficiu suplimentar 250 000 lei. In numai patru luni »■ întreprinderea poligrafi­că „Oltenia“ Craiova. Comu­ Jo­niștii Eugen I’onescu, Ion Sandu și Dumitru Andrei. > Foto: M. Vasile H «I ,­«V.V.VA­V.VV.V.,AV.V.VAV.V.,.V.V.,.V.V.V.V.,.V.,.V­‘ în pag. a IV-a DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 și 2 mai ax. PENTRU TRANSPOR­TUL PÎINII întreprinderea județeană de morărit și panificație Dolj a primit în dotare în­că 23 autodube speciale de fabricație românească, cu o capacitate de 1,5 tone fiecare. în felul acesta s-au creat condiții mai bune de distribuire a pîinii și altor produse de panificație a la centrele de desfacere din municipiul Craiova. NOU OBIECTIV EDILITAR De curînd a fost termi­nat un nou pod peste pî­­rful Brîncoveanca din sa­tul Buzduc — comuna Cră­­t­gotești. La construcția cestui obiectiv edilitar a­­u contribuție deosebită și-au adus-o meseriașii din loca­litatea amintită, care au prestat un număr însem­nat de ore de muncă voluntar­­patriotică. O GRĂDINIȚĂ DE COPII Recent, în comuna Ișal­­nița a fost renovată o clă­dire ce a primit destinația de grădiniță pentru copii. Din bugetul consiliului popular au fost alocate fonduri pentru procurarea mobilierului necesar celor trei încăperi. LUCRĂRI DE MODERNIZARE în Piața Gării din Cra­iova continuă lucrările de modernizare a zonei din­spre Cartierul Brazda lui Novac — spații de pe ca­re au fost demolate unele construcții civile vechi. Es­te vorba de construcția și extinderea unor noi ar­tere de circulație, a unei platforme de parcare auto, precum și de amenajarea de spații verzi la intersecția bulevardului Republicii cu strada Argeș. agricultură • agricultură De ce unii da și alții nu? (...sau di­spre modul în care este folosit pămîntul din ogrăzile gospodarilor din Malu Mare) Locuitorii din Malu Mare au, în general, ogrăzi spa­țioase. In comună întîlnești, la tot pasul, case noi sau re­novate, pe acoperișurile că­rora străjuiesc, ca o pădure, antenele de televizoare și ra­dio. Ar fi fost de așteptat ca, în această așezare de la mar­ginea Craiovei — date fiind condițiile deosebit de lesni­cioase pentru valorificarea produselor — să se cultive în fiecare ogradă legume, pomi fructiferi, viță de vie, flori. Vița de vie și pomii fructi­feri nu lipsesc aproape din nici o ogradă, dar legume nu prea se cultivă în jurul caselor. Mulți ce­tățeni din Malu Mare recurg la paradoxalul obicei cu care n-are nimic comun gospodar — de a veni bunul să-și procure legumele din piețele Craiovei, cheltuind astfel, fă­ră rost, bani în plus și pier­­zînd timpul atît de prețios. Și totuși, la Malu Mare, a­­lături de curți în care, în a­ Ing. A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a II-a) j

Next