Inainte, octombrie 1975 (Anul 32, nr. 9500-9526)

1975-10-01 / nr. 9500

Proletari din toate țările, unu­l vi. ANUL XXXII NR 9500 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1975 4 PAGINI 30 BANI i LA ORDINEA ZILEI PE OGOARE Cu forțe sporite la executarea exem­plară a lucrărilor agricole de sezon! Lucrări de calitate Colectivul Secției de me­canizare din Bucovăț in­tr • la pregătirea te­atru însămînța­ . . 0 ha de grîu cît­nțat, lucrare ca­­cutat pe 35 ha, prii Constantin , Ion Ghiluși, și Vasile Ghiluși in ritm susținut p­ precum și o cu­­pinzătoare ace s­­e privește acest­­a, termenul de e cel mai potri­ Situația recoltării porumbului n Întreprinderile agricole de stat întreprinderea procent Director Jăilești 84 G. Tudora Rrabova 80 V. Bucică Jt. exp. didactică 80 E. Mateucă Cobănești 78 A. Tudor Goești 76 G. Enache Craiova 75 M. Colțatu Dăbuleni 74 A. Triculete­­_,cu 74 I. Dimian Jahova 67 I. Dobrescu Segarcea 66 T. Glăvan Last 63 L. Vasile Giubega 62 X. Drăghici Breasta 60 C. Biță Moțăței 57 I. Badi TRUST S.A.S." 70 I. Bora In Consiliul intercooperatist Amărăștii de Jos Recolte bune pe alocuri, dar ritmul eliberării terenului este prea lent La cooperativele agricole aparținînd consiliului inter­cooperatist Amărăștii de Jos recoltatul porumbului se execută, în prezent, pe ultimele suprafețe. In coo­perativa din Amărăștii de Jos a mai rămas de recoltat numai porumbul de pe su­prafața care a fost reînsă­­mînțată, deoarece cultura n-a ajuns încă la maturita­te. In rest, porumbul a fost cules și transportat la baza de recepție și în pătulele cooperativei. Față de pro­ducția planificată de 6900 kg porumb boabe la ha s-au obținut 8800 kg. Au fost formații de lucru, ca de pildă, cea condusă de Ion Popa, care de pe 25 ha a obținut 11 000 kg porumb boabe, iar ce­a a lui Oprea Paraschiv, de pe 30 ha, a realizat 12 500 kg la ha. La aceste rezultate meritorii au contribuit și mecanizato­rii Andrei Fira și Ion Fi­­lipescu. In ceea ce privește eliberarea terenului, lucra­rea a fost executată cu maximă operativitate, fiind antrenate atelajele și pe­­ridocuri special amenajate de către secțiile S.M.A. Nu peste tot însă, situa­ția se prezintă la fel. Așa de exemplu, la C.A.P. pra­por lucrările de eliberare a terenului nu au fost bine organizate, din care cauză decalajul între suprafața recoltată și cea eliberată este foarte mic. Nici la C.A.P. Amărăștii de Sus ritmul de eliberare a tere­nului nu este mulțumitor. Președintele cooperativei, ing. Marcel Nițu, spunea că viteza zilnică de eliberare, la care concură cinci peri­­docuri și 35 atelaje, este de numai 10 ha. O asemenea viteză de lucru conduce la întîrzierea pregătirii terenu­lui. De aceea, consiliul de conducere a hotărît să de­poziteze cocenii în sare, la capătul tarlalelor. Prin a­ R. POPESCU (Continuare în pag. a IlI-a) iectivele anului viitor— minuțios pregătitei 1 la sfîrșitul pri­­trimestre ale ul­­din actualul cir­­ioada expirată a Și­­răto­ 1.­ șanti­­ultu­­struc­ 0 pe­eforturi susținute, 1 rezultate îmbu­­nar, avînd în pînă la începerea an de plan nu decît trei luni de considerat util să săm de stadiul în flă pregătirea in­­ce urmează a fi­­ 1976. entru început, ro­­director Ion Bo­­v­am ruga să ne dați succint prin­ 2 sarcini care re­­lectivului trustului anul care urmează. — Printre altele, în 1976 tre­buie să dăm în folosință un număr de 3067 apartamente pentru populație, 32 săli de clasă, 1833 locuri în cămine și internate școlare, 1025 lo­curi în grădinițe și 400 locuri în creșe de copii, 808 locuri în cămine pentru nefamiliști, 140 locuri în a­­teliere-școală, 3 săli de gim­nastică. Trebuie să realizăm dezvoltarea secției de mo­bilă pentru export G.I.I.L. Craiova, stația ser­a vice „Dacia“, fabrica de gheață Moțăței, două licee de specialitate, fermele de porci de la Daneți, Cioro­­iași, Leu, Ploiești, fermele de vaci de la Moțăței, Gîn­­giova, Poiana Mare, o serie de spații comerciale la par­terul diverselor blocuri, ex­tinderea hotelului „Jiul“ din Craiova și altele. — După cum ne dăm sea­ma, este vorba de un plan vast, pentru a cărui realizare rit­mică și inte­­grală se pune, încă im­de pe acum, a­­sigurarea tu­turor condițiilor. De a­­ceea, vă rugăm să vă re­feriți la stadiul în care se află pregătirea tuturor acestor investiții. NICOLAE PETOLESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Ce sînt și ce trebuie să fie asociațiile de locatari Remarcam, deunăzi, — analizînd activitatea asocia­țiilor de locatari, — sporul calitativ, receptivitatea u­­nora din aceste organisme față de problemele cetățe­nești, manifestarea mai pregnantă spiritului gol­­a --------------­podăresc în jn Cotîdean administrarea --------------­zestrei fondului locativ. Poate mai mult decît în alte domenii, experiența acelor asociații unde se muncește cu pricepere și răspundere ar merita să fie îndeaproa­pe cunoscută și extinsă. Cu atît mai mult cu cît nea­junsurile semnalate de ce­tățeni vădesc că, atît comi­tetele și comisiile de cen­zori, cît și angajații unor asociații de locatari înscriu, încă, o destul de palidă pre­zență în viața cartierelor. Sondaje Iată, de pildă, la blocul A-3 din Calea București, mai mulți locatari ne-au semnalat starea deplorabilă a platformei gospodărești care, de multă vreme, men­ține aici un adevărat focar infecțios,­­"la numai cîțiva pași de se­diul asociației C.T. 1. Aici, ca și în zona blocului F-12 — Dezrobirii, asociațiile n-au asigurat de­cit cite o platformă mena­jeră pentru patru-cinci blocuri. Tot la blocul A-3, subsolul a fost luat „în stă­­pînire“ de șobolani. O pro­blemă, de acum, veche, es­te aceea a mult discutatei risipe de apă, a consumuri­lor exagerate, care atrag co­ F. ADRIAN (Continuare în pag. a III-a) $ um Vedere din cartierul „Craiovița Nouă“ Foto : V. Mihăil escu Noi coordonate ale activității Școli i iterjudețene de partid Conf. univ. dr. ELISABETA TRAISTARU directoarea Școlii in­terjudețene de partid Astăzi se deschid cursurile Școlii interjudețene de par­tid la care participă cadre de partid, de stat și din e­­conomie din județele Dolj, Argeș, Gorj, Ilfov, Mehe­dinți, Olt și Teleorman. Complexitatea sarcinilor ce stau în fața școlii noas­tre, sarcini izvorîte din Do­cumentele Congresului al XI-lea al partidului, ale Plenarei din 21-22 iulie a.c., din cuvîntarea rostită de se­cretarul general al partidu­lui la cea de-a 30-a ani­versare a Academiei „Ște­fan Gheorghiu“, și care con­stau în a forma și perfecți­ona cadrele de partid și de stat și din economie la ni­velul cerințelor revoluției științifico-tehnice contem­porane și ale dezvoltării multilaterale a României socialiste, impune ridicarea pe o treaptă superioară întregii activități a colecti­­­vului școlii interjudețene de partid. Punînd la bază studierea documentelor și hotărîrilor Partidului Comunist Ro­mân, a problemelor făuririi societății socialiste multila­teral dezvoltate și a proce­selor din lumea contempo­rană, a concepției materia­­list-dialectice și istorice des­pre lume și viață, școala noastră are ca obiectiv prin­cipal formarea și perfecțio­narea unor cadre capabile să aplice cu fermitate în viață linia politică a parti­(Continuare In pag. a 11 -a) întreprinderea „7 No­­iembrie"- Craiova. Coloc­viu despre prelucrarea cu inaltă precizie a pie­selor de la matrițe din mase plastice. Peste prevederile cincinalului De la începutul acestui an și pînă în prezent, lucră­torii întreprinderii județene de gospodărie comunală și locativă Dolj au obținut bune rezultate în întrece­rea socialistă. Astfel, ei au depășit prevederile planului de producție-prestații cu peste 23 de milioane lei, în­­registrînd sporuri mari activitățile de transport că­la­fători, construcții, de în­treținere și modernizări de străzi. în perioada de re­ferință, colectivele unității au materializat suplimentar un volum de fonduri bănești de peste 19 milioane lei. Pe baza rezultatelor a­­mintite, lucrătorii de la I.J.G.C.L. raportează că au realizat un volum de pro­­ducție-prestații “în valoare de 75 261 mii lei, peste pre­vederile cincinalului actual pe care le-au înfăptuit la 18 iulie a.c. t CURIER COTIDIAN MAGAZIN SĂTESC In comuna Scaeșii se află în construcție un magazin sătesc. Pină in prezent s-au și încheiat lucrările de zidărie. Prin acțiunile volun­­tar-patriotice, cetățenii au economisit sume im­portante de la deviz. O contribuție de sea­mă au adus-o, în acest sens, deputații Gh. Gri­­gore, Constantin Bonciu, meșterii Gh. Calotă și Cornel Pîrvu. LOCAL DE ȘCOALĂ Recent la Goicea a în­ceput construcția unui mare local destinat școlii generale. Prevăzută cu parter și etaj, clădirea va dispu­ne de 12 săli de clasă și anexele funcționale ne­cesare. TELEFONIE rurală La Amărăștii de Sus se efectuează lucrări de introducere a telefoniei la abonați individuali. Au fost deja instalate primele posturi la cetă­țeni în satul Dobrotești și s-a introdus cablul pentru satul de reședin­ță. CONSTRUCȚIE ZOOTEHNICA La C.A.P. Drănic se află în stadii finale de construcție un grajd cu o capacitate de 65 ca­pete. Noua dotare va fi destinată adăpostirii ti­neretului bovin de pro­ducție și va avea un rol important în dezvoltarea în continuare a zooteh­niei la Drănic, în creș­terea producției animali­ere. Micile „debușeuri“ „ (­ ­ Ieri, la Autogara sud, în așteptarea­­ unui autobuz, am zăbovit cîteva mo­­­­mente în preajma baracamentelor pestri­­­­țe ale unor întreprinzători care ne vînd­­ „divertismente". Dar un leu și primești­­ cîteva inele ruginite pe care, dacă le poți­­ arunca printr-un cui lung cu capăt de­­ lemn, cîștigi un pieptene, un ceas rugi­­­­nit, un pachet cu cărți de joc, o muzi­­­­cuță uzată sau alte nimicuri. Alături, mi­­­­za e mai „atrăgătoare", cu cinci iei 'joci " la un fel de roată a norocului. Unele numere sunt cîștigătoare, aparate de ra­­dio vechi, sticle cu vin de regiune, cu­­­i țuică sau rachiu... Și, mai încolo, piramida­­ „clasică" de cutii de tablă pe care tre­­­­buie să le dobori cu niște mingii de­­ cîrpă. Pe pereți, în culori vii, stridente,­­ sunt etalate produse autentice ale picturii­­ de gang și „instrucțiuni” de joc într-o­­ redactare semianalfabetă...­­ A. FLORESCU 1 (Continuare in pag a IV-a) \ BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ 1­0 CLJ 1

Next