Inainte, februarie 1976 (Anul 33, nr. 9603-9627)

1976-02-01 / nr. 9603

ANUL XXXII NR 9603 DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1976 4 PAGINI 30 BANI Muncitorii, inginerii și tehnicienii Sectorului de industrializare a lemnu­lui Biliași întreprind nu­meroase acțiuni pentru înlăturarea pierderilor și pentru valorificarea su­perioară a masei lemnoa­se. Centrarea corespun­zătoare a buștenilor în gater, secționarea și tivi­­rea cherestelei pentru în­lăturarea defecțiunilor sînt numai cîteva din măsurile ce se întreprind în acest scop. In fotografie: un as­pect din hala gaterelor. Foto: FI. Mălin în marea întrecere socialistă CU GÎNDUL S­ FAPTA LA REALIZAREA­ PLANULUI Colectivul întreprinderii noastre a debutat în 1976 cu importante realizări în întrecerea socialistă. Astfel, am reușit, după două deca­de, să depășim planul pro­ducției globale industriale cu 5,7 la sută. Faptul este firesc și explicabil, întrucît, încă de anul trecut, am pre­gătit în amănunțime reali­zarea producției din primul trimestru al anului curent. Pe de altă parte, trebuie spus că și experiența oame­nilor s-a îmbogățit simțitor pe parcursul celor aproape trei ani de cînd ființează u­­nitatea noastră. La ora ac­tuală, întreprinderea dispu­ne de aportul unor munci­toare care s-au detașat net în întrecerea socialistă prin realizările lor pe linia creș­terii cantității și îmbunătă­țirea calității produselor. Mă refer, bunăoară, la cî­­teva dintre fruntașele și e­­vidențiatele întrecerii — la filatoarele Maria Niță, Con­stanța Simion, Nela Zăva­­dă; la țesătoarele Elena Va­sile și Elena Jianu; la firă­­reasa Constanța Firțulescu și urzitoarea Elena Colțea. Pentru a asigura condiții optime de realizare a pro­ducției pe acest an, la care sporurile planificate sunt de ordinul cîtorva zeci de mi­lioane, noi am prevăzut o serie de măsuri vizind in­tensificarea întrecerii socia­liste și creșterea producti­vității muncii, printre ca­re: perfecționarea unor teh­ Economist DAN URUIOCEA șeful biroului plan-dezvol­­tare la întreprinderea „Textila“ Calafat (Continuare In pag. a IlI-a) CURIER COTIDIAN STAGIUNE MUZICALA Filarmonica de stat „Oltenia" din Craiova a deschis, în moderna sală a Casei de cultură a sin­dicatelor din municipiul Tg. Jiu, o stagiune muzi­cală permanentă. Con­certul simfonic inaugural a fost prezentat sub ba­gheta dirijorului Marian Didu și a avut ca solist pe clarinetistul Aurelian Octav Popa. Lunar, în cadrul acestei stagiuni muzicale, vor fi prezen­tate un concert simfonic și un spectacol de ope­retă. Intilnire CU PUBLICUL Peste 500 de tineri și tinere de la întreprinde­rea „Electroputere" au fost prezenți în sala clu­bului unității la întîlni­­rea cu cunoscutul actor craiovean Vasile Cosma. Invitatul a vorbit celor prezenți despre noul film românesc „Patima", în care apare intr-un rol important alături de Dra­ga Olteanu-Matei, Geor­ge Cozorici, Emanoil Petruț și alții. A rulat apoi filmul amintit. BUFET PENTRU STUDENȚI In noul local al Facul­tății de electrotehnică din Craiova se finalizea­ză amenajarea unui ele­gant bufet. Noua dotare, care însumează peste 120 mp suprafață comercială utilă, va oferi studenți­lor o bogată gamă de produse. 25 000 DE MIEI In fermele de ovine ale cooperativelor agri­cole și întreprinderilor agricole de stat din ju­dețul nostru s-au obținut pînă în prezent, în acest an, peste 25 000 de mîci. Schimb de experiență Ieri, la Stațiunea centrală de cercetare și ameliorare a nisipurilor Călărași a avut loc un schimb de experiență cu tema: „Preîncolțirea car­tofilor din soiurile timpurii și de vară în scopul obți­nerii de tuberculi necesari consumului și plantării în cultura a doua". La schim­bul de experiență au parti­cipat secretarii comitetelor comunale de partid, pre­ședinții și inginerii șefi din cooperativele agricole, de pe raza de activitate a Com­plexului de legume-fructe Pielești. Au prezentat refe­rate ing. Stancu Voicu și ing. Alisa Marinică. Participanții la schimbul de experiență amintit au vi­zitat apoi spațiile amenajate pentru preîncolțirea cartofi­lor. încheierea lucrărilor Congresului cooperației de consum Verdeț, membru al Comite­tului Politic Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., Janos Fazekas, membru al Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-mi­­nistru al guvernului, mem­bri al C.C. al P.C.R., con­ducători ai unor instituții centrale și organizații obș­tești, în cadrul dezbaterilor ge­nerale au luat cuvîntul, în cursul dimineții, Gheorghe Burlacu, președintele Coo­perativei Drăgășani, județul Vilcea, Ștefan Mathe, preșe­dintele U.J.C.C. Covasna, Ecaterina Grigore, președin­tele Cooperativei Berea, ju­dețul Buzău, Ion Podeanu, directorul Întreprinderii de producție și prestări Tg. Mureș, Ion Smedescu, direc­tor în CENTROCOOP, Ale­xandru Spiridon, președin­tele U.J.C.C. Brașov, Aron Nicolae Radulian, președin­tele U.J.C.C. Prahova, Clara Goldsfarb, președintele Coo­perativei Bîrlad, județul (Continuare în pag. a IV-a) Sîmbătă au luat sfîrșit lu­crările celui de-al VI-lea Congres al cooperației de consum din Republica Soci­alistă România. La lucrările congresului au participat tovarășii Ilie Conservarea și dezvoltarea fon­­­­dului forestier în județul Dolj Ing. ALEXANDRU RIMBU inspector șef al Inspectora­tului silvic Dolj Proiectul Programului de măsuri pentru conservarea și dezvoltarea fondului fo­restier al țării pe perioa­da 1976—2010, întocmit în lumina sarcinilor reieșite din documentele Congresu­lui al XI-lea al P.C.R. și a indicațiilor date personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Plenara C.C. al P.C.R. din 16 decembrie 1975, cuprinde prevederi pe termen lung de o excepțio­nală importanță. Cele 93 000 ha de fond forestier situează Doljul în­tre județele deficitare în păduri, fapt ce obligă la griji sporite față de aceas­tă prețioasă bogăție a țării. In acest scop a fost declan­șată o puternică acțiune de înlocuire a pădurilor slab productive cu alte păduri cantitativ și calitativ supe­rioare. Ne-am propus ca un sfert din suprafața păduri­lor de gîrniță și cei cu pro­ducții slabe să fie înlocuită cu specii de rășinoase care, sub raportul productivității și al valorii lemnului, sunt superioare. Acțiunea de ex­tindere a rășinoaselor pre­zentă pentru prima dată în zona noastră geografică, la scară de producție, se des­fășoară din plin. Primele sute de hectare cu ră­și­­noase au și fost realizate. Dispunem la ora actuală de 3 000 000 puieți de rășinoase produși la pat nutritiv, du­pă metodele cele mai mo­derne, cu care se vor planta curînd 1000 ha. Pentru protecția mediului înconjurător în jurul muni­cipiului Craiova s-au pus bazele unui parc natural (Continuare in pag. a III-a) Cinci dintre participanții la Congresul consiliilor populare Elisabeta Popescu Florea Anghelin Mihai Popescu Constantina Dica Marin Truică DEPUTAȚI ȘI PRIMARI VORBIND DESPRE ÎNFĂPTUIRI ȘI PERSPECTIVE­­ * » In pragul Congresului consiliilor populare, aleșii obștei chibzuiesc asupra celor mai eficiente măsuri și acțiuni practice de abordare a sarcinilor sporite ce revin con­siliilor populare, deputaților, tuturor locuitorilor pentru dezvoltarea economico-socială și edilitar-gospodărească locală, a programelor adoptate la recenta Conferință Jude­țeană a deputaților, menite să asigure îndeplinirea fermă a istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea al partidului. Am consemnat, din multitudinea acestor preocu­pări majore ce ni s-au relevat zilele acestea în discuțiile cu numeroși deputați jude­țeni și primari, la fața locului, în orașe și comune, secvențe edificatoare, gînduri și fapte ce ilustrează responsabilitatea civică, racordarea fermă la marea epopee a mun­cii, a creației. ELISABETA POPESCU, bobinatoare, controlor la re­cepția C.T.C. a întreprin­derii „Electroputere“, depu­tată în circumscripția jude­țeană nr. 8. Muncind la „E­­lectroputere“ și locuind în perimetrul circumscripției în care sunt deputată — zo­na Căii București din Cra­iova — mă simt direct im­plicată în angrenajul dina­micii pe care o cunoaște in­dustria ca și civilizația ur­banistică a acestui mare o­­raș. Dacă imi amintesc bi­ne, potrivit planului de dezvoltare în profil terito­rial a Doljului, adoptat la Conferința județeană, indus­tria constructoare de mașini — ramură purtătoare de progres tehnic — va deține, în 1980, o pondere de 40,7 la sută. Merg la Con­gresul consiliilor populare cu multă bucurie, cu gîndul la un șir întreg de răspun­deri pe care le solicită mun­ca mea de viitor, căci atît atribuțiile profesionale pe care le am, cit și activita­tea de deputată presupun aceleași rigori: calitate, exi­gență, răspundere. FLORE­A ANGHELIN, pre­ședintele Consiliului popu­lar al comunei Malu Mare . Potrivit planului în profil teritorial, producția globală agricolă a județului va creș­te. în medie, cu 24 la sută în fiecare an din noul cin­cinal — o dinamică impre­sionantă care, și pentru co­muna noastră, va însemna noi investiții, sporuri însem­nate la recoltele vegetale, precum și în zootehnie. Așa cum ne-a cerut secretarul general al partidului, Jeva­ Opinii consemnate de ADRIAN FULGA (Continuare In pag. a IlI-a) 1 ȘTEFAN COVACI: ! ! „Viitorul fotba­­­­­­­­lului românesc ț trece și j ! prin Craiova“ ! ! Intre două proble­­­­­­me care-și reclamă 1 ! urgent rezolvarea. 1 Ștefan Covaci, antre­­­­­­r­nor al echipelor na­­­­­­ționale, nu uită să a-­­ i­mintească celor ca­­r­i se-1 întreabă: „N-aș f­i vrea să se uite că am f­i revenit cu cea mai­­­i mare plăcere în țară, ș­­ J întrerupînd pentru a- i ceasta contractul cu­­­­ naționala Franței. Nici­­­­ să se creadă că, dacă i - a venit Covaci la na­­­­­­țională, se vor face 1 t minuni, că el le știe ț J pe toate și le face pe ț J toate. Nu, una din di­­­­­­recțiile noastre de lu­­i­­­­­cru e și valorificarea ) I ȘT. ROMEO GHIOC ț ^ (Continuare în­­ I în pag. a IV-a) ^ s

Next