Inainte, iulie 1977 (Anul 34, nr. 10042-10068)

1977-07-01 / nr. 10042

[ Proletárt Uo toat* tSríle. unJtl-vd > feinte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXIII NR 10 042 VINERI 1 IULIE 1977 4 PAGINI 30 BANI Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale Joi dimineața au fost re­luate în plen lucrările celei de-a V-a sesiuni a celei de-a VII-a legislaturi a Ma­rii Adunări Naționale. Deputații și invitații au salutat cu îndelungi și pu­ternice aplauze sosirea in sală, în lojile oficiale, a to­varășului Nicolae Ceaușescu, a tovarășului Manea Mănes­­cu, a tovarășei Elena Ceaușescu, a Emil Bobu, Cornel tovarășilor Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Cio­­banu, Ion Dincă, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniță, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Pățan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec. în sală se aflau, de ase­menea, membrii supleanți ai Comitetului Politic Executiv, secretarii C.C. al P.C.R. La lucrările sesiunii iau parte: In calitate de invitați, membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de in­stituții centrale și organiza­ții obștești, reprezentanți ai oamenilor muncii, persona­lități ale vieții noastre știin­­țifice, culturale și artistice, ziariști români și corespon­denți ai presei străine. Erau de față șefi ai mi­siunilor diplomatice acredi­tați la București. Tovarășul Nicolae Giosan, președintele Marii Adunări Naționale, a deschis ședința înaltului for legislativ Republicii Socialiste Româ­n­­­ia. La propunerea Biroului Marii Adunări Naționale, deputații au adoptat în una­nimitate următoarea ordine de zi: 1. Validarea alegerii tova­rășei Elena Nae, ca deputat în circumscripția electorală nr. 1 Giurgiu și depunerea jurămîntului de credință și devotament față de Repu­blica Socialistă România. 2. Proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităților so­cialiste de stat. 3. Proiectul legii privind impozitul agricol. 4. Proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială. 5. Proiectul legii privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale mem­brilor cooperativelor agri­cole de producție. 6. Proiectul legii privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale țărani­lor cu gospodărie individua­lă din zonele necooperativi­­zate. 7. Proiectul legii privind rolul și atribuțiile maistru­lui în producție. 8. Proiectul legii calității produselor și serviciilor. 9. Proiectul legii privind asigurarea durabilității, si­guranței in exploatare, func­(Continuare în pag. a IV-a) Pe ogoarele județului la zi B IERI, IN COOPERA­TIVELE AGRICOLE DIN DRANIC, ROJIȘTE ȘI PO­IANA MARE (TIMPURI NOI) S-A ÎNCHEIAT RE­COLTATUL GRIULUI. B Recoltat orz boabe: 24 960 ha = 98 la sută 3 Re­coltat grîu și secară: 11 125 ha = 10 la sută 9 Balotat paie: 26 330 ha = 20 la sută B Eliberat teren: 25 210 ha = 20 la sută B Arături: 22 730 ha = 18 la sută B Pregătit teren: 21 120 ha =­ 20 la sută B Semănat cul­turi duble: 19 436 ha = 18 la sută, din care: 15 676 ha po­rumb boabe (59 la sută), 430 ha legume (8 la sută), 3330 ha furaje (3 la sută) gf ÎN INTERIORUL |g ZIARULUI Ü y Pag. 2 — Cronica || §1 meciului de fotbal g H dintre formațiile U- g U­niversitatea și Jiul M . Petroșani. • AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA La Vîlcom se bate încă pasul pe loc In toamna anului 1974, în fața membrilor cooperatori din Vîlcom, a fost prezentat un plan de măsuri amănun­­țit în care erau incluse ac­țiunile ce trebuiau între­prinse în vederea întăririi economico-financiare a uni­tății. Au trecut de atunci aproape trei ani. Ce schim­bări s-au petrecut în situa­ția economico-financiară unității respective în acest­­ interval de timp? — Mai întîi, aș vrea să amintesc un factor esențial — răspunde primul interlo­cutor, Ion Bărbulescu, pre­ședintele cooperativei — și anume că, o dată cu gene­ralizarea acordului global, s-a întărit disciplina muncii. Anul trecut, de exemplu, din cei 1000 de cooperatori înscriși în evidența unității, 816 au realizat minimul de Fiecare C.A.P. la nivelul celor dezvoltate norme stabilit de adunarea generală a cooperatorilor. Aceasta — vădind atitudi­nea îmbucurătoare și în general corectă a oamenilor față de muncă — s-a răs­­frînt pozitiv asupra produc­țiilor și a veniturilor țăra­nilor cooperatori. La grîu, am realizat în 1976 cu 200 kg la ha mai mult decit în 1975, iar la porumb spo­rul a fost de aproape 1000 kg la ha.­­ Desigur, luînd ca bază de comparație realizările anului 1975 se înregistrează o ușoară creștere, dar dacă NISTOR TUICU (Continuare in pag. a IlI-a) în lunca Dunării, la Dăbuleni 0 recoltă se strînge, alta se pregătește B In două ferme griul a fost în întregime recoltat. B Cu toate cele 21 combine se lucrează întreaga zi lu­mină. B 34 tractoare sunt folosite în schimburi prelun­gite și in schimburi duble. B In urma preselor de ba­lotat, terenul este operativ eliberat, arat, pregătit și în­­sămînțat cu culturi succesive. Adaptîndu-și întreaga ac­tivitate în raport de condi­țiile atmosferice din ultimele zile, cooperatorii și mecani­zatorii din Dăbuleni au tre­cut la gruparea utilajelor pe suprafețele mai zvîntate, fo­losind cu pricepere fiecare clipă bună de lucru in timp. Cu cele 21 combine autopro­pulsate, 34 tractoare cu toate presele de balotaj, remorci­le, autocamioanele se lu­crează In flux tehnologic continuu. S-a reușit, astfel, ca, pînă aseară, ln fermele conduse de inginerii Paulina Tonică și Iulian Dănescu să se strîngă în întregime re­colta de grîu de pe cele 174 și, respectiv, 132 ha. Prin folosirea la întreaga capa­citate a mașinilor cu care lucrează, combinerii Ion Diaconu, Marin Spiridon, Ion Danciu, Florea Drăgnei, Ion Glăvan și alții au reu­șit să depășească viteza zil­nică stabilită prin grafice. In urma combinelor se lu­crează cu toate presele de balotaj. Paiele sunt, fie tran­sportate in aria furajeră, fie scoase la marginea tarlale­lor, ceea ce permite celor 34 tractoare cu care se lucrea­ză în schimburi prelungite și in schimburi duble, să e­­xecute arăturile, pregătirea patului germinativ și însă­­mințarea culturilor succesi­ve. Pînă aseară au fost eli­berate mai mult de 120 ha, din care 50 au fost arate, pregătite și însămînțate cu culturi succesive. Acțiuni ferme pentru creș­terea productivității muncii Pentru generalizarea celor mai avansate metode de in­troducere a progresului teh­nic, de organizare științifi­că a producției și a muncii, în scopul obținerii unei înal­te productivități a muncii, au fost stabilite o serie de întreprinderi și fabrici ca­re să devină unități model pe acest an și în perspecti­vă, în rîndul acestora a fost desemnată și Fabrica de transformatoare a întreprin­­derii „Electroputere“ Craio­va. Amănunte în legătură cu ampla acțiune desfășura­tă pentru creșterea supli­mentară a productivității muncii la fabrica amintită — le-am aflat de la tova­rășul Ștefan Popescu, șeful compartimentului plan-dez­­voltare, secretarul comitetu­lui de partid de la unitatea sus-menționată: — Pe acest an, colective­lor noastre le revine sarcina de a spori substanțial pro­ductivitatea prin aplicarea unui program concret, care cuprinde 17 măsuri politice și organizatorice. Dintre a­­cestea, 11 se aplică cu bune rezultate în producție. Spre exemplificare, amintesc că au fost proiectate și confec­ționate dispozitive de îndoit și frezat distantori de tip „L“, sistemul de transport intern a fost îmbunătățit MĂRGĂRIT olteanu (Continuare în pag. a III-a) Vedere din Piața Gării — Craiova Foto: R. Florin iu­ßllvITEGA JUDEȚE* 0­o­L­j Adunare festivă cu prilejul Zilei învățătorului Ieri, la clubul „Electro­putere“ din Craiova, a avut loc adunarea festivă prile­juită de tradiționala sărbă­torire a Zilei învățătorului. Cu acest prilej a vorbit to­varășul Ion Cetățeanu, se­cretar al Comitetului jude­țean Dolj al P.C.R., vicepre­ședinte al Consiliului popu­­lar județean, care în numele birourilor comitetelor jude­­­țean și municipal de partid și a comitetelor executive ale consiliilor populare ju­dețean și municipal, a trans­mis călduroase felicitări tu­turor cadrelor didactice pen­tru rezultatele bune dobîn­­dite In nobila misiune de instruire și educare a tine­rei generații. Vorbitorul a evidențiat, apoi, însemnatele mutații ce se produc azi în orientarea și pregătirea so­­cio-profesională a forței de muncă. In lumina măsurilor privind perfecționarea invă­­țămîntului liceal, profesio­nal și superior, adoptate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. Cuvinte emoționante, în­cărcate de profunde semni­ficații, au fost rostite de to­varășii: Florea Mitroi, re­prezentant al Comitetului cetățenesc de părinți al ju­dețului Dolj, Aurel Enache, directorul Școlii generale nr. 23, Janeta Sgarbă, pro­fesoară la Școala generală nr. 21, Margareta Manea, (Continuare In pag. a II-a) Municipiul Craiova Intensă activitate de reconstrucție. Ritmul trebuie însă mai mult accelerat ■ 339 echipe, cu pes­te 1600 de oameni, în sprijinul constructori­lor ■ S-au reparat deja 624 imobile proprietate de stat, 36 edificii so­­cial-culturale și 9458 imobile proprietate per­sonală ■ ADAS a acor­dat peste 24 000 000 lei despăgubiri ■ 10 mili­oane lei — valoarea muncii patriotice a ce­tățenilor. Recenta plenară a Consi­liului municipal al Frontu­lui Unității Socialiste a a­­nalizat pe larg activitatea de reconstrucție ce se desfă­șoară in municipiul Craio­va. Informarea prezentată și discuțiile purtate cu­ a­­cest prilej au reliefat in principal faptul că este ne­voie in continuare de spo­rirea substanțială a contri­buției fiecăruia in acțiunea de reconstrucție, de creș­terea ritmului de desfășu­rare a lucrărilor. Un accent cu totul deose­bit se pune pe executarea noilor apartamente, a lucră­rilor de consolidare și refa­cere a întregului fond loca­tiv. Pentru a se intensifica construirea noilor aparta­mente într-un ritm sporit, pe șantierele de construcții, alături de constructori, s-au prezentat pînă acum peste 400 de angajați de la În­treprinderile care vor bene­ficia de locuințele respecti­ve. Totodată, beneficiarii a­­partamentelor proprietate personală vor presta fieca­re câte 100 de ore de muncă patriotică pentru construirea apartamentului în care vor locui. Imobile și edificii social­­culturale sunt și ele in cen­trul atenției: 36 au fost deja reparate, iar 51 sunt în curs de consolidare și re­parare. Pe această linie me­ ION DIACONU (Continuare în pag. a IXI-a) în spiritul solidarității și întrajutorării frățești Specialiști iugoslavi participă la reconstrucția Craiovei . In spiritul tradiționalelor relații de prietenie, de soli­daritate umană și întraju­torare frățească, un grup de opt specialiști din orașul Skopje, Republica Federati­vă Socialistă Iugoslavia, a sosit la Craiova pentru a participa la amplele lucrări de reconstrucție afectate de seism. Ei au adus și cîteva utilaje, diferite materiale de construcții speciale pe care le folosesc deja la consoli­darea blocului 1­2, din car­tierul Valea Roșie. In timp ce muncitorii iu­goslavi executau, împreună cu constructorii noștri, lu­crări de sprijuire cu beton la fațada blocului respectiv, pe inginerii Kociovski Ra­dislav și Litvinenko Vladi­mir i-am găsit la sediul șantierului unde discutau cu specialiștii Trustului de construcții Dolj planul de acțiune privind consolidarea viitoarelor blocuri de locu­ințe din acest cartier și din alte cartiere ale municipiu­lui. — Suntem­ foarte bucuroși că ne aflăm în mijlocul constructorilor români — ne-a declarat Kociovski Ra­dislav, șeful grupului de specialiști din Skopje. Am venit aici, la dv., animați de puternice sentimente de prietenie și solidaritate. Fi­rește că încercăm să răs­pundem astfel la ajutorul AUREL POPESCU (Continuare in pag. a II-a)

Next