Inainte, august 1977 (Anul 34, nr. 10069-10093)

1977-08-02 / nr. 10069

ANUL XXXIII NR 10 069 MARTI 2 AUGUST 1977 4 PAC­INI 30 BANI . Angajați cu forțe sporite în întrecerea so­cialistă ce se desfășoară în întîmpinarea Zilei de 23 August, muncitorii, tehnicienii și inginerii întreprinderii de confec­ții Craiova amplifică de la o zi la alta ritmul de lucru. Astfel, ca urmare a e­­forturilor depuse in pe­rioada care a trecut din anul curent, bilanțul a consemnat un spor la producția globală de 4 milioane lei, precum depășirea producției mar­și­vă cu 2 milioane lei, în condițiile creșterii pro­ductivității muncii. Cele mai bune rezulta­te au fost înregistrate de lucrătorii secției a II-a, conduși de maistrul Leo­­nida Matache.­­ La 10 milioane lei se cifrează sporul înre­gistrat la producția glo­bală, în perioada expira­tă din cel de-al doilea an al cincinalului revoluției tehnico-științifice, de­ că­tre lucrătorii întreprin­derii de reparații auto Craiova. Acest spor echivalează cu 460 autovehicule re­parate capital. Succesul, care are la bază folosirea cu randa­ment sporit a utilajelor din dotare și organizarea superioară a întregii ac­tivități, se datorează, în cea mai mare măsură, creșterii productivității muncii cu 2300 lei /lucră­tor, față de nivelul sta­bilit prin planul de stat. Promovarea progresului tehnic în agricultură Realizarea unei agriculturi moderne, de înaltă eficiență și randament, este de ne­conceput fără promovarea progresului tehnic, fără o mai mare investiție de inte­ligență pe plan conceptiv. Pornind de la acest im­portant deziderat formulat în documentele­­ partidului nostru, Direcția noastră ge­nerală a elaborat un cuprin­zător program de măsuri, vizînd direcțile principale în care trebuie să acționăm pentru introducerea progre­sului tehnic în agricultură. Principalele prevederi ale programului enunțat se re­feră la crearea de noi teh­nologii, creșterea producti­vității muncii, reducerea consumurilor specifice, des­coperirea și folosirea tutu­ror rezervelor interne, ge­neralizarea mecanizării în complexele zootehnice, pr­ Ing. IULIAN IOANA director general al Direcției generale a agriculturii și industriei alimentare ,olr­ganizarea științifică a pro­ducției și a muncii etc. Sar­cinile prevăzute în program au fost defalcate, în profil teritorial, pe unități, cu ter­mene și responsabilități con­crete. La ora de față putem a­­firma că, îndeosebi în ca­drul stațiunilor de cercetări agricole, în unitățile etalon, prevederile programului pentru introducerea progre­sului tehnic se înfăptuiesc cu succes. Așa de exemplu, la Stațiunea de cercetări de la Bechet, bunăoară, s-a stabilit un sortiment adec­vat de soiuri de plante a­­gricole pentru unitățile am­plasate pe nisipuri. De a­­semenea, au fost realizate mai multe sortimente de vi­nuri cu calități bune care se pot produce în această zonă și anume: alb de Be­chet, roșioară de Oltenia și negru de Dăbuleni. Totoda­tă, a fost elaborată schema de fertilizare cu îngrășă­minte chimice la principa­lele culturi de cîmp, la vița de vie și pomi. Un alt exemplu de acest fel ni-l oferă cercetătorii de la Stațiunea Șimnic, care au meritul de a fi elaborat metode noi de scarificare și amendamentare, de a fi pus la punct o instalație care distribuie insecticide granu­late o dată cu semănatul. Instalația respectivă este a­­(Continuare în pag.­­ III ?' Din aceeași masă lemnoasă — produse cu valoare ridicată Reprezentanții oamenilor muncii­ de la Unitatea fo­restieră de exploatarea transportul lemnului Craio­și va U.F.E.T., prezenți la a­­dunarea generală ce a avut loc de curînd, au analizat cu răspundere și competen­ță activitatea desfășurată de consiliul oa­menilor muncii pe primul se­mestru al anu­lui, și­­ au sta­bilit măsurile ce se impun pentru îndepli­nirea exemplară a tuturor sarcinilor pînă la sfîrșitul anului, precum și pe 1978. Atît din darea de seamă prezentată de tovarășul Ing. Gheorghe Preoteasa, directo­rul U.F.E.T., cît și din cu­­vîntul numeroșilor partici­panți la discuții, printre ca­re ing. Virgil Nedelcu, Paul Băică, Ionel Stoica și alții, s-a relevat preocuparea pentru realizarea planului la toți indicatorii și obți­nerea, din masa lemnoasă pusă în lucru, a unor pro­duse cu valoare cît mai ri­dicată. A reieșit astfel că, de la începutul anului pînă în prezent, forestierii dol­­jeni au dat în producție, în avans față de graficele la zi, 5657 mc masă lemnoasă. Printr-o sortare și prelu­crare corespunzătoare, prin evitarea pierderilor și înlă­turarea deșeurilor, indicii de utilizare a masei lem­noase au fost îmbunătățiți cu 0,2 la sută față de sarci­nile de plan. E semnificativ și faptul că valoarea pro­ducției indus­triale realizată­­ pe­­ semestrul reprezintă 57 la sută din planul anual, fapt ce constituie o garan­ție fermă că planul anual va fi realizat cu mult îna­inte de termen. La obține­rea acestor succese, o con­tribuție hotărîtoare au a­­vut-o colectivele de muncă din secțiile de industriali­zare Filiași și Cernele sectoarele de exploatare Ca­și­lafat, Craiova, Băilești și Filiași. Fără a minimaliza succe­sele înregistrate, participan­ții la discuții au scos la iveală și principalele lipsuri ce mai există atît în secții­le de industrializare, cit și în sectoarele de exploatare și au făcut propuneri con­crete pentru îmbunătățirea activității. Astfel, deși s-a realizat un indice de meca­­ NISTOR ȚUICU (Continuare în pag. a III-a) Adunări generale ale oamenilor muncii Vedere din comuna Măceșu de Jos, localitate în care an de an se cre­ează cu sprijinul statu­lui și prin munca entu­ziastă a cetățenilor noi obiective menite să con­tribuie la ridicarea gra­dului de civilizație al localității. Maistrul Nicolae Oprea lucrează de 27 de ani la T.C.I. Craiova, în prezent se distinge ca fruntaș în produc­­ție pe șantierul de la IUG. Foto: FI. Roșoga Crescătoriile de fazani de la Ciutura, Mihăi­­ța, Rudari Slrsca, ce apar­și țin de Asocia­ția de vînătoa­­re și pescuit sportiv Dolj, au produs un în­ Pui de fazan semnat număr de pui în vede­rea populării u­­nor fonduri de vînătoare ale a­­sociației. Pînă la înce­putul sezonului de vînătoare din această toamnă­, vor fi colonizați peste 5000 de fazani, la care se vor mai adăuga alți 2000 crescuți în condiții natu­rale. A.­CINC­A Alături­ndinei de vară la C.A.P. Padea CURIER COTIDIAN POD IN CONSTRUCȚIE Zilele trecute a înce­put construcția unui pod peste pîrîul Tei, în punc­tul de la „Pîslărița“ si­tuat în comuna Virtop. Peste două luni cînd va fi gata, podul va permite buna desfășurare a tra­ficului rutier pe drumul Corlate — Virtop. BRIGADIERI FRUNTAȘI LA ODIHNA Pentru activitatea deo­sebită desfășurată pe Șantierul național al ti­neretului Canalul Dună­re — Marea Neagră, 11 brigadieri fruntași, elevi la Liceul industrial nr. 9 din Craiova, au plecat ieri, pentru o binemeri­tată odihnă, în tabăra de la Costinești, pe timp de două săptămîni. UNITATE „EXPRES" La parterul blocului R-3 de pe Calea Bucu­rești din Craiova, s-a deschis o nouă unitate de alimentație publică tip „Expres". Preparate­le culinare sunt realizate în bucătăria proprie, do­tată cu utilaje moderne și spații de depozitare corespunzătoare. Aici lu­crează un colectiv con­dus de Dumitru Vînăto­­ru, președintele Asocia­ției bucătarilor și cofe­tarilor din județul nos­tru. „GENTEX“ Oficiile poștale Calafat, Băilești, Segarcea, Filiași, Bechet și Celaru au fost dotate cu aparatură tele­grafică modernă pe sis­temul „GENTEX" pentru prelucrarea trimiterilor telegrafice de orice fel. Cetățenii vor putea primi cu cinci-șase ore mai repede decit pînă acum trimiterile ce li se adre­sează. Cum vă îndepliniți mandatul încredințat, tovarășe deputat? Atribuțiile conferite depu­taților prin Legea de orga­nizare și funcționare a con­siliilor populare solicită răs­punderi deosebite, o activi­tate susținută din partea ce­lor care au primit un ase­menea important mandat. Pentru a vedea cum își în­deplinesc sarcina încredin­țată cei 15 deputați din comuna Carpen, localitate formată din trei sate, am efectuat o investigație în rân­­du­l acestora și am consultat mai mulți cetățeni de aici. O bună parte din depu­tați — ne spunea primarul comunei, Victor Veghea — se preocupă cu stăruință de rezolvarea problemelor ridi­cate de oameni, sprijină pri­măria in acțiunile întreprin­se. Bunăoară, ei au contri­buit la depășirea planului de contractări cu 70 kl lapte de vacă, 500 hl lapte de oaie, 20 capete ovine, 50 kg luni, au antrenat oamenii in ac­țiunea de gospodărire a co­munei, la întreținerea dru­murilor comunale (20 km lungime). Avem, insă, și de­putați care nu se ridică la nivelul cerințelor. Dar, să derulăm și citeva din constatările noastre. La­ jumătatea drumului dintre Carpen și Cleanov, le întîlnim, venind de la moa­ră, pe cooperatoarele Con­stantina Pătrașcu, Anișoara și Sevastița Vintilă. Le a­­dresăm întrebarea: — Știți cine este deputat în circumscripția din care faceți parte? — 1-auzi vorbă! Cum să nu știm? Este Filofteia Ca­­zacu, cooperatoare ca și noi, o femeie foarte activă, care ne cheamă să luăm parte la diferite acțiuni, ne ajută. Chiar ieri am rugat-o să ne facă rost de­ o mașină de balast pentru întreținerea u­nui drum (primarul ne con­firmă că, intr-adevăr, depu­tata s-a și prezentat la con­siliul popular pentru acest lucru). Discutăm cu deputatul Ion N. Bînă: — Sîntăți directorul școlii din Carpen. Mai aveți și alte sarcini obștești, tovarășe Bună? — Am fost președinte de sindicat zece ani... — Altceva? — Sunteți deputat, tovară­șe director, — intervine pro­fesorul Ion Nedelcu. — Aana, da! — In ce circumscripție ? — Nu mai știu. Dar să știți că eu mă ocup mai mult de școală. ION DIACONU (Continuare în pag. a III-a) PRIMĂRIA IN VIAȚA SATULUI

Next