Inainte, noiembrie 1977 (Anul 34, nr. 10146-10171)

1977-11-01 / nr. 10146

Proletari «Un 'oatt țările, unitt-vi < alinte ANUL XXXIV NR 10146 MARTI 1 NOIEMBRIE 1977 4 PAGINI 30 BANI P.CR. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN încheierea vizitei în țara noastră a președintelui R.A. Egipt, Mohammed Anwar El Sadat Convorbiri între președinții Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat Duminica dimineață avut­ loc, la Sinaia, con­au vorbiri între președintele Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Ara­be Egipt, Mohammed Anwar El Sadat. Cei doi șefi de stat, con­­tinuînd dialogul fructuos purtat în ultimii ani la Bu­curești și Cairo, au analizat stadiul actual al relațiilor româno-egiptene, precum și posibilitățile extinderii lor în viitor. Președinții i­ Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat au consta­tat cu satisfacție că între România și Egipt se dezvol­tă cu succes raporturi de prietenie și strînsă colabo­rare, pe diverse planuri, în spiritul Declarației solemne comune, al acordurilor și înțelegerilor stabilite la ni­vel înalt, care au avut și au un rol determinant In în­ Plecarea din Capitală Vizita de prietenie între­prinsă în țara noastră, la invitația președintelui Re­publicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de președintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, a luat sfîr­­șit luni la amiază cind înal­tul oaspete a părăsit Capi­tala. La plecarea din Sinaia, unde au avut loc convor­birile la nivel înalt româno­(Continuare în pag. a IV-a) egiptene, președinții Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat au fost sa­lutați de Ion Circei, preșe­dintele Consiliului popular județean Prahova, de Con­stantin Neagu, primarul o­­rașului Sinaia, de alți re­prezentanți ai organelor lo­cale de stat. Coloana oficială escortată de motocicliști, s-a îndreptat spre aeropor­tul Otopeni, unde a avut loc ceremonia plecării. Aerogara este împodobită sărbătorește. Pe frontispi­ciul Salonului oficial se a­­flau portretele președinți­lor Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat, încadrate de drapelele ce­lor două țări. La sosirea pe aeroportul Otopeni, mii de bucureșteni salută cu stimă și simpatie pe șefii de stat ai celor do­uă țări. Ceremonia plecării începe cu prezentarea onorului de către o gardă militară. Sunt intonate imnurile de stat ale Egiptului și României. Președinții Nicolae Ceaușescu și Anwar El Sadat Mohammed trec în revistă garda de onoare, înaltul oaspete își ia apoi rămas bun de la persoanele oficiale române aflate pe aeroport. Sunt prezenți to­varășii Manea Mănescu, Emil Bobu, Gheorghe Cioară, Ion Dincă, Janos (Continuare în pag. a IV-a) Dejun în onoarea președintelui R.A. Egipt Președintele Republicii Socialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, a oferit, duminică, la Sinaia, un dejun în onoarea preșe­dintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, în timpul dejunului, des­fășurat într-o atmosferă de caldă prietenie, președinții Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat au rostit scurte toasturi. Apreciere unanimă, fotala adeziune față de recentele măsuri stabilite de partidul și sfatul nostru .Amintind de­ un brav popor"... Sînt tînăr și pot să afirm că generația mea se bucură din plin de condițiile crea­te de regimul nostru socia­list, în școală și în faculta­te, am avut condiții minu­nate de studiu, profesorii ne-au educat, cred eu, bine prin muncă și pentru mun­că. Dascălii noștri au fost adevărați oameni de ome­nie, care ne-au învățat să prindem piesa în strung sau să măsurăm cu șublerul. De la ei am învățat să prețu­iesc și eu cuvîntul „tova­răș“; de la ei am desprins adevăratul sens al acestui apelativ. Că, indiferent în care sector ne desfășurăm activitatea, muncind pentru același fel, nu putem fi alt­ceva decit tovarăși. Iar dacă suntem­ tovarăși de muncă și intr-un unic scop, de ce să nu ne adresăm decit cu a­­cest scump cuvînt care mulți înaintași pentru și-au jertfit chiar și viața?! Cu emoție nestăvilită fredonăm azi noul Imn al Republicii Socialiste Româ­nia, știu mai demult muzica noului imn. „Trei culori cu­nosc pe lume, / Amintind de-un brav popor“... sînt cî­­teva din versurile care evo­că, în primul rînd, trecutul (Continuare in pag. a III-»} Ridicarea nivelului de trai depinde de fiecare dintre noi Potrivit prevederilor Programului de creștere mai accentuată a nivelului de trai al oamenilor muncii, colectivul Stației de utilaj­­transport și producție in­dustrială Craiova beneficia­ză, în prima etapă, de la 1 iulie a.c., de o majorare cu 17 la sută a retribuției. Cum și pe ce căi se acționează pentru ea — răspunzînd așa cum se cuvine grijii parti­dului și statului — unitatea respectivă să-și sporească contribuția la realizarea de către societate a unui venit ci­ mai mare, în scopul dez­voltării economiei și, impli­cit, al ridicării nivelului general de viață al poporu­lui ? Primul răspuns la între­barea de mai sus l-am pri­mit de la tovarășul ing. Ion Șuvaina, directorul stației: „Dubla noastră calitate de proprietari și producători — remarca tovarășul Șuvaina — presupune obligația fie­căruia de a contribui cu toate forțele la dezvoltarea economică, folosirea și gos­podărirea cit mai eficientă a materialelor, combustibili­lor și energiei. Fiind con­știenți că majorarea retri­buției poate avea loc nu­mai pe seama realizării și depășirii sarcinilor de pro­ducție, atît cantitative cît­­ și calitative, printr-o serie de măsuri și acțiuni politice și tehnico-organizatorice, ne-am preocupat de crea­rea unui cadru adecvat me­nit să faciliteze buna gos­podărire, reducerea consu­murilor, economisirea resur­selor materiale și depășirea planului de producție. Ca urmare, în perioada expira­tă din acest an, am redus cu 12,35 lei nivelul cheltu­ielilor stabilite la 1000 lei producție, economisind un volum însemnat de fonduri bănești cu care s-ar putea realiza 150 tone confecții metalice sau 7500 mp uși și ferestre pentru blocurile de locuințe. Rezultatul men­ționat se datorează efortu­­ l. OI­TEANU (Continuare în pag. a IlI-a) industria românească realizează astăzi o producție g­obală mai mare decît în anul 1938 (Din APELUL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE) Alegerile de la 20 noiembrie Azi începe marele dialog cu masele Zilele trecute s-a încheiat o importantă acțiune a cam­paniei electorale: depunerea candidaturilor în toate cele 1962 circumscripții comuna­le, orășenești și municipale. La adunările ce au avut loc, au participat aproximativ 190 000 de cetățeni, din care peste 7 900 au luat cuvîntul susținînd candidații Frontu­lui Unității Socialiste. Incepînd de azi, pînă la 18 noiembrie, campania electo­rală trece într-o nouă eta­pă, de mare importanță, pe parcursul căreia în toate lo­calitățile și circumscripțiile electorale vor avea loc în­­tîlniri între cei 37X5 candi­dați ai Frontului Unității Socialiste și alegătorii lor. Timp de peste două săptă­­mîni, în toate comunele și orașele județului se va in­stitui, astfel, un mare dia­log de lucru cu masele de oameni ai muncii. Practic, începe perioada în care can­didații propuși vor prezenta alegătorilor platforma poli­tică cu care Frontul Unității se prezintă Socialiste în apropiatele alegeri, plat­formă care, așa cum se sub­liniază în Apelul F.U.S., nu este alta decît Programul partidului de făurire a so­cietății socialiste multilate­ral dezvoltate, de înaintare a României spre comunism. Intîlnirile electorale din­tre candidați și alegători vor trebui să se transforme în dialoguri directe, în cadrul cărora să fie abordate pro­bleme majore ale vieții, ca de exemplu modul în care se îndeplinesc sarcinile de pian pe anul acesta și în cincinal, măsurile ce se vor întreprinde în continuare pentru înfăptuirea obiecti­velor cincinalului, felul în care cetățenii participă la rezolvarea treburilor edili­­tar-gospodărești etc. în spiritul transpunerii în viață a politicii partidului, de perfecționare continuă a democratismului socialist, aceste întîlniri electorale o­­feră cadrul cel mai fertil ca cetățenii să-și poată expri­ma părerile, să evidențieze marile rezultate obținute în ultimii ani pe plan național și local, să critice unele ne­ajunsuri ce mai există in circumscripția electorală. (Continuare in pag. a 11- 3) MOSCOVA - ORAȘ EROU­L Itinerar sovietic Îmi imaginasem în tei și chip Capitala primului stat socialist din lume, dar im­pactul mult dorit cu realita­tea s-a produs intr-o splen­didă zi de iulie, cind, după aproape două ore de zbor fără escală, un reactor de ti­pul TU-154 ne-a coborit din înălțimi și le-a depus direct pe Aeroportul internațional Serementievo, prilejuindu-ne o primă și excelentă impre­sie. Conglomerat uriaș de cartiere noi și mai vechi, dispuse după o originală concepție arhitecturală, cu nenumărate magistrale deo­sebit de animate, cu adevă­rate constelații de construc­ții moderne scrutind înălți­mile estompate ici-colo de turlele bisericilor acoperite in aur, cu celebrul și legen­darul Kremlin, cu Piața Ro­șie, cu Mausoleul Lenin, Moscova ne-a cucerit ire­zistibil incă de la început. Aveam să stăm aici, in me­tropola cu peste opt milioa­ne de locuitori, ca oaspeți ai hotelului „Roșia“ — unul dintre cela mai mari și mo­derne din întreaga Uniune, poate chiar unic in felul său — aproape o săptămână în­cheiată. Timp infim, totuși, pentru a emite pretenția cu­noașterii in aspectele sale cele mai esențiale a colosu­lui urban perfect sistemati­zat, așezat pe malurile Jiu­lui purtând același nume. A fost pentru noi o adevă­rată șansă să fim găzduiți pe riviera frumoasei ape curgătoare. Priveliști de ne­uitat se perindă prin fața ochilor ca intr-un film de­rulat in rolanti. Zidurile ro­șii, însemnate de patina vremii, cu străvechi turnuri crenelate, pariind in virf, la zeci de metri înălțime, stră­lucitoare stele de rubin... Biserica Vasilii BlajennU — o adevărată capodoperă arhitecturii ruse — construi­a­tă prin secolul al XV-lea de Ivan cel Groaznic. Undeva, departe, in față, peste sta­dionul Lujniki — colinele Lenin, cu vestita Universi­tate Lomonosov, încheie, spre sud-est, vastul tablou. Chiar în fața noastră, la circa o sută cincizeci de pași, în istorica piață —Mau­soleul Lenin, construit din marmoră roșie, învăluit in­tr-o atmosferă sobră, solem­nă. Am surprins cu emoție, de mai multe ori, ceremo­nialul unic al schimbării găr­zii: exact in secunda cind din turnul Spasski se aude ul­tima bătaie a orologiului, cei doi ostăși de gardă, literal­mente încremeniți vreme de aproape o oră in fața intră­rii Mausoleului, predau gar­da altor doi și, cu pași ca­dențați, intr-o ordine de­să­­vi­șită, de parcă nimeni și M. STANESCU (Continuare în pag. a tv-ai

Next