Inainte, noiembrie 1977 (Anul 34, nr. 10146-10171)
1977-11-01 / nr. 10146
Proletari «Un 'oatt țările, unitt-vi < alinte ANUL XXXIV NR 10146 MARTI 1 NOIEMBRIE 1977 4 PAGINI 30 BANI P.CR. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN încheierea vizitei în țara noastră a președintelui R.A. Egipt, Mohammed Anwar El Sadat Convorbiri între președinții Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat Duminica dimineață avut loc, la Sinaia, conau vorbiri între președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat. Cei doi șefi de stat, continuînd dialogul fructuos purtat în ultimii ani la București și Cairo, au analizat stadiul actual al relațiilor româno-egiptene, precum și posibilitățile extinderii lor în viitor. Președinții i Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat au constatat cu satisfacție că între România și Egipt se dezvoltă cu succes raporturi de prietenie și strînsă colaborare, pe diverse planuri, în spiritul Declarației solemne comune, al acordurilor și înțelegerilor stabilite la nivel înalt, care au avut și au un rol determinant In în Plecarea din Capitală Vizita de prietenie întreprinsă în țara noastră, la invitația președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de președintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, a luat sfîrșit luni la amiază cind înaltul oaspete a părăsit Capitala. La plecarea din Sinaia, unde au avut loc convorbirile la nivel înalt româno(Continuare în pag. a IV-a) egiptene, președinții Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat au fost salutați de Ion Circei, președintele Consiliului popular județean Prahova, de Constantin Neagu, primarul orașului Sinaia, de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Coloana oficială escortată de motocicliști, s-a îndreptat spre aeroportul Otopeni, unde a avut loc ceremonia plecării. Aerogara este împodobită sărbătorește. Pe frontispiciul Salonului oficial se aflau portretele președinților Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat, încadrate de drapelele celor două țări. La sosirea pe aeroportul Otopeni, mii de bucureșteni salută cu stimă și simpatie pe șefii de stat ai celor două țări. Ceremonia plecării începe cu prezentarea onorului de către o gardă militară. Sunt intonate imnurile de stat ale Egiptului și României. Președinții Nicolae Ceaușescu și Anwar El Sadat Mohammed trec în revistă garda de onoare, înaltul oaspete își ia apoi rămas bun de la persoanele oficiale române aflate pe aeroport. Sunt prezenți tovarășii Manea Mănescu, Emil Bobu, Gheorghe Cioară, Ion Dincă, Janos (Continuare în pag. a IV-a) Dejun în onoarea președintelui R.A. Egipt Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a oferit, duminică, la Sinaia, un dejun în onoarea președintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, în timpul dejunului, desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie, președinții Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat au rostit scurte toasturi. Apreciere unanimă, fotala adeziune față de recentele măsuri stabilite de partidul și sfatul nostru .Amintind de un brav popor"... Sînt tînăr și pot să afirm că generația mea se bucură din plin de condițiile create de regimul nostru socialist, în școală și în facultate, am avut condiții minunate de studiu, profesorii ne-au educat, cred eu, bine prin muncă și pentru muncă. Dascălii noștri au fost adevărați oameni de omenie, care ne-au învățat să prindem piesa în strung sau să măsurăm cu șublerul. De la ei am învățat să prețuiesc și eu cuvîntul „tovarăș“; de la ei am desprins adevăratul sens al acestui apelativ. Că, indiferent în care sector ne desfășurăm activitatea, muncind pentru același fel, nu putem fi altceva decit tovarăși. Iar dacă suntem tovarăși de muncă și intr-un unic scop, de ce să nu ne adresăm decit cu acest scump cuvînt care mulți înaintași pentru și-au jertfit chiar și viața?! Cu emoție nestăvilită fredonăm azi noul Imn al Republicii Socialiste România, știu mai demult muzica noului imn. „Trei culori cunosc pe lume, / Amintind de-un brav popor“... sînt cîteva din versurile care evocă, în primul rînd, trecutul (Continuare in pag. a III-»} Ridicarea nivelului de trai depinde de fiecare dintre noi Potrivit prevederilor Programului de creștere mai accentuată a nivelului de trai al oamenilor muncii, colectivul Stației de utilajtransport și producție industrială Craiova beneficiază, în prima etapă, de la 1 iulie a.c., de o majorare cu 17 la sută a retribuției. Cum și pe ce căi se acționează pentru ea — răspunzînd așa cum se cuvine grijii partidului și statului — unitatea respectivă să-și sporească contribuția la realizarea de către societate a unui venit ci mai mare, în scopul dezvoltării economiei și, implicit, al ridicării nivelului general de viață al poporului ? Primul răspuns la întrebarea de mai sus l-am primit de la tovarășul ing. Ion Șuvaina, directorul stației: „Dubla noastră calitate de proprietari și producători — remarca tovarășul Șuvaina — presupune obligația fiecăruia de a contribui cu toate forțele la dezvoltarea economică, folosirea și gospodărirea cit mai eficientă a materialelor, combustibililor și energiei. Fiind conștienți că majorarea retribuției poate avea loc numai pe seama realizării și depășirii sarcinilor de producție, atît cantitative cît și calitative, printr-o serie de măsuri și acțiuni politice și tehnico-organizatorice, ne-am preocupat de crearea unui cadru adecvat menit să faciliteze buna gospodărire, reducerea consumurilor, economisirea resurselor materiale și depășirea planului de producție. Ca urmare, în perioada expirată din acest an, am redus cu 12,35 lei nivelul cheltuielilor stabilite la 1000 lei producție, economisind un volum însemnat de fonduri bănești cu care s-ar putea realiza 150 tone confecții metalice sau 7500 mp uși și ferestre pentru blocurile de locuințe. Rezultatul menționat se datorează efortu l. OITEANU (Continuare în pag. a IlI-a) industria românească realizează astăzi o producție gobală mai mare decît în anul 1938 (Din APELUL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE) Alegerile de la 20 noiembrie Azi începe marele dialog cu masele Zilele trecute s-a încheiat o importantă acțiune a campaniei electorale: depunerea candidaturilor în toate cele 1962 circumscripții comunale, orășenești și municipale. La adunările ce au avut loc, au participat aproximativ 190 000 de cetățeni, din care peste 7 900 au luat cuvîntul susținînd candidații Frontului Unității Socialiste. Incepînd de azi, pînă la 18 noiembrie, campania electorală trece într-o nouă etapă, de mare importanță, pe parcursul căreia în toate localitățile și circumscripțiile electorale vor avea loc întîlniri între cei 37X5 candidați ai Frontului Unității Socialiste și alegătorii lor. Timp de peste două săptămîni, în toate comunele și orașele județului se va institui, astfel, un mare dialog de lucru cu masele de oameni ai muncii. Practic, începe perioada în care candidații propuși vor prezenta alegătorilor platforma politică cu care Frontul Unității se prezintă Socialiste în apropiatele alegeri, platformă care, așa cum se subliniază în Apelul F.U.S., nu este alta decît Programul partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, de înaintare a României spre comunism. Intîlnirile electorale dintre candidați și alegători vor trebui să se transforme în dialoguri directe, în cadrul cărora să fie abordate probleme majore ale vieții, ca de exemplu modul în care se îndeplinesc sarcinile de pian pe anul acesta și în cincinal, măsurile ce se vor întreprinde în continuare pentru înfăptuirea obiectivelor cincinalului, felul în care cetățenii participă la rezolvarea treburilor edilitar-gospodărești etc. în spiritul transpunerii în viață a politicii partidului, de perfecționare continuă a democratismului socialist, aceste întîlniri electorale oferă cadrul cel mai fertil ca cetățenii să-și poată exprima părerile, să evidențieze marile rezultate obținute în ultimii ani pe plan național și local, să critice unele neajunsuri ce mai există in circumscripția electorală. (Continuare in pag. a 11- 3) MOSCOVA - ORAȘ EROUL Itinerar sovietic Îmi imaginasem în tei și chip Capitala primului stat socialist din lume, dar impactul mult dorit cu realitatea s-a produs intr-o splendidă zi de iulie, cind, după aproape două ore de zbor fără escală, un reactor de tipul TU-154 ne-a coborit din înălțimi și le-a depus direct pe Aeroportul internațional Serementievo, prilejuindu-ne o primă și excelentă impresie. Conglomerat uriaș de cartiere noi și mai vechi, dispuse după o originală concepție arhitecturală, cu nenumărate magistrale deosebit de animate, cu adevărate constelații de construcții moderne scrutind înălțimile estompate ici-colo de turlele bisericilor acoperite in aur, cu celebrul și legendarul Kremlin, cu Piața Roșie, cu Mausoleul Lenin, Moscova ne-a cucerit irezistibil incă de la început. Aveam să stăm aici, in metropola cu peste opt milioane de locuitori, ca oaspeți ai hotelului „Roșia“ — unul dintre cela mai mari și moderne din întreaga Uniune, poate chiar unic in felul său — aproape o săptămână încheiată. Timp infim, totuși, pentru a emite pretenția cunoașterii in aspectele sale cele mai esențiale a colosului urban perfect sistematizat, așezat pe malurile Jiului purtând același nume. A fost pentru noi o adevărată șansă să fim găzduiți pe riviera frumoasei ape curgătoare. Priveliști de neuitat se perindă prin fața ochilor ca intr-un film derulat in rolanti. Zidurile roșii, însemnate de patina vremii, cu străvechi turnuri crenelate, pariind in virf, la zeci de metri înălțime, strălucitoare stele de rubin... Biserica Vasilii BlajennU — o adevărată capodoperă arhitecturii ruse — construiată prin secolul al XV-lea de Ivan cel Groaznic. Undeva, departe, in față, peste stadionul Lujniki — colinele Lenin, cu vestita Universitate Lomonosov, încheie, spre sud-est, vastul tablou. Chiar în fața noastră, la circa o sută cincizeci de pași, în istorica piață —Mausoleul Lenin, construit din marmoră roșie, învăluit intr-o atmosferă sobră, solemnă. Am surprins cu emoție, de mai multe ori, ceremonialul unic al schimbării gărzii: exact in secunda cind din turnul Spasski se aude ultima bătaie a orologiului, cei doi ostăși de gardă, literalmente încremeniți vreme de aproape o oră in fața intrării Mausoleului, predau garda altor doi și, cu pași cadențați, intr-o ordine desăvișită, de parcă nimeni și M. STANESCU (Continuare în pag. a tv-ai