Inainte, iulie 1978 (Anul 35, nr. 10352-10377)

1978-07-22 / nr. 10370

ORGAN AL COMITE­TULUMUDETEAN DOLJ AL PCR. SI Alfl CONSîTM ^OPURĂTI^EȚEAN ANUL XXXIV NR 10 370 SÎMBATĂ 22 IULIE 1978 4 PAGINI 30 BANI m­inui­ ECONOMICE desprinse m minim­ mwksmi hîcone ceaușescu LA REMARĂ C.C. Al P.C.R. Realizarea la termen a investițiilor . Actualul plan cincinal prevede înfăptuirea unui amplu program de investiții — aproape­­ egal cu volumul realizat în ultimele trei cin­cinale. Fără îndoială că oamenii muncii din construcții, în frunte cu comuniștii, nu vor pre­cupeți nimic pentru a-și face datoria de onoare față de patrie, asigurînd înfăptuirea în cele mai bune condiții a mărețelor sarcini trasate de Congresul al XI-lea al partidului. NICOLAE CEAUȘESCU Este bi­ne cunoscut faptul că realizările de seamă do­­bândite de poporul în anii socialismului nostru s-au datorat politicii științifice promovate de conducerea superioară a partidului statului de dezvoltare rați­și­onală a forțelor de produc­ție, pe baza unui susținut program de investiții, fără precedent în istoria patriei. Astfel, numai în acest cin­cinal sunt alocate fonduri de investiții evaluate la peste 1000 miliarde lei, care se vor regăsi în 2700 capacități de producție. De mari fonduri­ de inves­tiții a beneficiat și benefi­ciază și județul nostru, in trecut „eminamente agricol“, predestinat la înapoiere și stagnare de apologeții unor teorii reacționare, Doljul a devenit, în anii socialismu­lui o zonă cu o industrie puternică, diversificată, în plină ascensiune. Și in ac­tualul cincinal dezvoltarea ea este asigurată printr-un volum de investiții care în­sumează peste 30 miliarde lei, cu mult superior celui din ultimul deceniu. Pînă în 1980, harta sa industrială se va îmbogăți cu unități de importanță deosebită, cum sunt întreprinderile de uti­laj greu, de autoturisme de mic litraj, de furfurol, de biosinteze, de zahăr etc. — care vor conduce la crește­rea potențialului economic și, implicit, a nivelului de trai. Iată de ce secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, situează în centrul atenției problemele realizării în bune condiții a planului de investiții. Astfel, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. și la ședința Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R. s-a subliniat cu pregnanță necesitatea impul­sionării ritmului de lucru pe șantiere, în scopul recu­perării grabnice a restanțe­lor și punerii în funcțiune la termen a tuturor capaci­tăților productive. NICOLAE PETOLESCU (Continuare in pag.­ a III-a) CURIER CON­DIM PRIMA BRIGADA Prim­­a brigadă de tineret a județului nostru a plecat pe Șantierul național de muncă patriotică de la Combinatul minier Olte­nia. Din brigadă fac par­te 4S de elevi de la li­ceele industriale nr. 3, 7, 8 și 10 din Craiova, ca­re, timp de două luni, vor purta uniforma de brigadieri. CENTRAL­A TELEFONICA AUTOMATA în comuna Pielești s-a dat în folosință o centra­lă telefonică automată, prima de acest fel în me­diul rural din­­ județul nostru. (Ion F. Diaconu, coresp.). HALA DE REPARAȚII AUTO la incinta Stației de utilaj transport a Trustu­lui de construcții Dolj au fost declanșate lucrările pentru execuția unei hale de reparații auto care va asigura întreținerea și repararea parcului auto. 23 AUGUST 1944 -1978 SUCCESE TOT MAI MARI ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ! Suplimentar— 1,6 milioane lei Angajat cu forțe sporite în întrecerea socialistă ce se desfășoară în­ cinstea zilei de 23 August, colectivul Ex­ploatării de transport Cra­iova, prin eforturi susținute depuse sub conducerea or­ganizațiilor de partid, a în­registrat pe perioada expi­rată din anul curent un spor de producție peste prevederi Cu planul depășit Personalul muncitor de la Centrul teritorial de calcul electronic Craiova întîmpină ziua de 23 August cu reali­zări notabile. Astfel, ca re­zultat al experienței dobîn­­dite în realizarea lucrărilor, atit în proiectare cît și în exploatare, la finele primu­lui semestru al acestui an, planul revenit colectivului a fost îndeplinit în proporție de 105,3 la sută, în perioada de referință productivitatea muncii marcînd o creștere de 10 la sută. In același in­terval de timp, volumul ser­viciilor a sporit cu 5,3 la sută, iar beneficiile cu 14 procente. C. MINDRULEANU coresp­­ un sumă de circa 1,6 milioa­ne lei. Mai mult de jumă­tate din sporul amintit a fost realizat la transportul cu autobuze, numărul total al călătorilor fiind superior cu peste 2 milioane sarcini­lor stabilite. De menționat este și faptul că, în intervalul de referință, lucrătorii uni­tății au redus cu 36 lei chel­tuielile la 1000 lei producție, iar în luna iunie au înscris în bilanț un beneficiu supli­mentar de peste 240 000 lei. JURNAL DE CAMPANIE Formații de lucru la balotat și arat In Consiliul intercoopera­­tist Predești, centrul de gre­utate al întregii activități a mecanizatorilor și coopera­torilor este orientat în di­recția imprimării unui ritm alert lucrărilor de balotare și transportare a paielor, e­­xecutării arăturilor de vară pe toate suprafețele planifi­cate. Pe măsura încheierii recoltării păioaselor, încă de săptămîna trecută, con­ducerea consiliului intercoo­­peratist, împreună cu condu­cerile cooperativelor agrico­le, a inițiat noi acțiuni vi­zând organizarea de formații alcătuite din mecanizatori și cooperatori "care să lucreze, de dimineața cît mai devre­me și pînă seara tîrziu, la balotajul și transportul pa­ielor, iar la arat în schim­buri prelungite și — acolo unde este posibil — chiar în două schimburi. Forma­țiile respective sînt însoțite de ateliere mobile dotate cu dispozitive și piesele nece­sare efectuării operative a oricărei intervenții. Perma­nent, specialiștii din cadrul unităților de producție ve­ghează asupra respectării vi­tezei zilnice la balotarea pa­ielor și executarea­­ arături­lor. In vederea folosirii tractoarelor la întreaga ca­pacitate s-a stabilit ca ali­mentarea cu carburanți și lubrifianți să se facă direct la locul de muncă. Acolo unde tarlalele sînt mai în­depărtate, tractoarele sînt lăsate peste noapte în cîmp, nemaifiind aduse la sediile secțiilor de mecanizare. Ca și la strînsul recoltei de pă­­ioase, atit la balotat­ul paie­lor cît și la efectuarea ară­turilor, cei mai buni meca­nizatori primesc sistematic stimulente. De altfel, în a­c­tuala campanie, numeroși mecanizatori între care Ni­colae Udroiu, Nicolain Mar­tin, Constantin Ghioca, Ion Stepan, Constantin Ceaușu, Ilie Gaciu, Marin Roncea, Constantin Tudor au fost premiați cu importante su­me bănești pentru faptul că, zilnic, au reușit să-și depă­șească normele stabilite. La balotajul paielor se in­­tîmpină uneori greutăți, de­oarece nu s-a asigurat can­ A. FRIGIOIU (Continuare In pag­a all­a) întreprinderea de confecții de croit. Craiova. Imagine din sala Foto: T. Adrian Schimb de experiență ieri după-amiază, la în­treprinderea de tractoare și mașini agricole Craiova a avut loc un schimb de ex­periență pe tema și metodelor de lucru stilului ale consiliului oamenilor mun­cii. In lucrări au participat președinți și vicepreședinți ai consiliilor oamenilor muncii din întreprinderi in­dustriale, de construcții, transporturi și de circulație a mărfurilor din județ. Or­ganizarea acestui schimb de experiență se înscrie în preocuparea constantă a Co­mitetului județean de par­tid privind continua perfec­ționare a activității de în­făptuire exemplară a hotă­­rîrilor Congresului al XI-lea și Conferinței Naționale ale partidului. Luînd cuvîntul în finalul lucrărilor, tovarășul Mih­ai Burcheșin, secretar al Co­mitetului județean Dolj al P.C.R., a subliniat că acțiu­nea respectivă reprezintă o contribuție bine­venită la aplicarea măsurilor privind (Continuare In pag. a UI-a) Festivalul național Masă rotunda Mii de artiști amatori pe marea scenă a etapei de masă . Festivalul național „Cîntarea Româ­niei“ s-a impus de la prima sa ediție ca o manifestare de amploare fără prece­dent a puterii creatoare, a hărniciei și dăruirii întregului popor, determinînd o creștere spectaculoasă a participării di­recție­ a maselor la viața cultural-artistică. A fost o experiență pozitivă, o adevărată platformă de la care s-a dat startul in cea de-a doua ediție a Festivalului, a cărui etapă de masă, cu mari implicații în permanentizarea formațiilor, se apro­pie de cota finală, de primul bilanț. In ideea de a consemna retrospectiv cadrul de desfășurare al acestei etape de masă și de a prefigura primul bilanț, am in­vitat la o discuție pe tovarășii: RADU POPOVICI, vicepreședinte al Comitetului județean de cultură și educație socialistă, VIORICA PACURARU, membră a birou­lui executiv al Consiliului județean al sindicatelor, NICOLAE SAVU, secretar al Comitetului județean al U.T.C., și RO­MULUS POPESCU, șeful comisiei cul­­tural-artistice a Consiliului județean al organizației pionierilor. — Vă rugăm să vă refe­riți, mai întîi, la potenția­lul artistic înscris în cea de-a doua ediție a Festiva­lului național „Cîntarea României". Radu Popovici: Potențialul artistic cuprins, in prezent, în­ festival cunoaște o evi­dentă creștere față de pri­ma ediție a acestei ample manifestări. Astfel, după zece luni de desfășurare a etapei de masă se înregis­trează înscrierea a 2505 for­mații artistice cu 59 354 in­terpreți. La aceste forțe din domeniul interpretării se a­­daugă cele 852 de cercuri și cenacluri de creație în cadrul cărora activează pes­te 11 000 de creatori. Viorica Păcuraru. In pre­ocuparea noastră a stat și stă sporirea numărului de formații artistice, îndeosebi a genurilor cu profunde va­lențe educative, cum sunt cele de teatru scurt politic, montajele literare și brigă­zile artistice. Alături de cei 6000 artiști amatori din în­treprinderile și instituțiile județului, prezenți la prima ediție a festivalului, s-au mai înscris încă circa 1000, iar numărul formațiilor și cercurilor a ajuns la 426. Nicolae Savu. Numărul formațiilor artistice, alcătu­ite în exclusivitate din ti­neri uteciști din întreprin­deri, instituții, unități agri­cole de stat și cooperatiste, licee, a ajuns la 622, iar cel al artiștilor amatori antre­nați la peste 15 000. Remarc faptul că se înregistrează o creștere a formațiilor de teatru, dansuri cu temă, bri­găzi artistice și montaje li­terare, genuri care au fost mai slab reprezentate in pri­ma ediție a festivalului de către tinerii din întreprin­deri și instituții. Deci, pe opinii consemnate de PUICA MONDOC (Continuare in pag. a II-a) „DNTAREA ROMÂNIE!" Moment etic GESTUL NOBIL Există in viața cotidia­nă o mulțime de clipe pe care simți nevoia imperi­oasă de a le mărturisi și altora, chiar dacă la pri­ma vedere par fapte ba­nale. Am văzut, nu o sin­gură dată, tineri salutind cu respect pe cunoscuții mai vârstnici, pe foștii dascăli, pe prieteni, co­legi sau pe părinți la des­părțiri ori revederi. Alții (de ce, oare?) trec încrun­tați, nu ...observă pe ni­meni in jur. Ne obișnuim, tot mai mult, cu imagi­nea de a vedea pe cei mai mulți dintre tineri la urcarea și coborârea din DUMITRU RADULESCU revizor tehnic la I.T.A. Dolj (Continuare in pag. a IV-a) Sondaje în cotidian Prin cîteva unități comerciale din Seaca de Cîmp In satul Piscu Nou (comu­na Seaca de Cîmp) s-a dat în folosință un magazin u­­niversal, obiectiv ce contri­buie la asigurarea unor con­diții optime pentru desface­rea mărfurilor cerute de populație. De acest lucru a­­veam să ne convingem în urma unei investigații între­prinse împreună cu tovarășii Ion Popescu, primar în a­­ceastă localitate, și Ion Ca­­lițoiu, președintele coopera­tivei de consum. Primul popas îl facem la magazinul universal mai vechi, din satul de centru al comunei (responsabil Flo­­rea Dobre). După cum am constatat, precum și din dis­cuția cu mai mult cetățeni aflați după cumpărături in această unitate, am reținut că, în general, mărfurile so­liei­ Me se găsesc din abun­dență. Fac excepție doar u­­nele aparate electrice, ci­mentul și varul. Deși se în­tocmesc repetate note de comandă către depozitul din Calafat, aceste articole lip­sesc de multă vreme. In a­­celași local este situat și bu­­fetul, unitate ce nu duce lipsă de băuturi ...alcoolice. Aici nu se găsea, insă, mă­car un strop de apă minera­lă, pentru că, deși în plină vară, la o sută litri de vin se repartizează doar... trei sticle cu apă minerală (!?). Despre sucuri sau alte ră­coritoare (ce s-ar putea pro­duce și pe plan local) nici vorbă. Și la magazinul universal din Piscu Nou aproviziona­rea e în genere bună. la M. PACURARU (Continuare in pag. a IV-a)

Next