Inainte, septembrie 1979 (Anul 36, nr. 10713-10738)

1979-09-15 / nr. 10725

Talentata form­ație de că­lușari din comuna Unirea intr-un spectacol în aer liber, mult apreciat de spec­tatori Foto : G. Georgescu ÎNAINTE Avancronica fotbalistică Viena... via Bacău Etapa a VII-a a campio­natului diviziei A de fotbal, programată astăzi (15 sep­tembrie), constituie ultima repetiție generală pentru cele patru echipe care ne reprezintă țara în cupele europene (a căror primă manșă se va desfășura miercuri). Desigur, pe citi­torii ziarului „Înainte" îi interesează, înainte de ori­ce, amănunte în legătură cu „unsprezecele" pe care-l va alinia Universitatea in partida­ de la Bacău cu Sport Club. Cu cîteva momente înainte de plecarea echipei craiovene spre Bacău (vi­neri, cu trenul), antrenorul secund ne-a furnizat cele mai proaspete informații. ■ Bălăci, accidentat în meciul cu Politehnica Iași, s-a re­făcut și va putea fi utilizat în partida de astăzi. Nu se conta încă pe aportul lui Cămătaru­ și Tilihoi, care e­­rau așteptați să revină în țară, după toate probabili­tățile, ieri noapte. Incertă este, de asemenea, introdu­cerea pe teren a extremei dreapta Crișan, care acuză dureri în regiunea lombară. Alți cinci jucători craioveni — Țicleanu, Negrilă, Bum­­bescu, Geolgău, Cîrțu — s-au deplasat, după cum se știe, în R.F. Germania, cu totul de tineret al Româ­niei, unde au susținut partidă în compania repre­­­zentativei secunde vest­­germane. Meciul amintit s-a încheiat cu scorul de 2—1 pentru gazde, unicul gol al românilor fiind în­scris, în urma unei faze spectaculoase, de Cîrțu. De altfel, alături de Cîrțu, zia­rele de specialitate din R.F. Germania au apreciat pres­tația fotbaliștilor Negrilă, Bumbescu, Geolgău, Cristian și Bozeșan (deci 4 craioveni, din cei șase „tricolori“ e­­vidențiați). Selecționata de tineret a sosit joi seara la București; cei cinci selec­­ționabili de la „U“ s-au a­­lăturat, în cursul zilei de ieri, lotului craiovean, de­­plasîndu-se la Bacău. Se cuvine să subliniem că, deși ne bucură prestația bună pe care au avut-o fotbaliștii craioveni selecționați, sun­tem­ îngrijorați de fireasca stare de oboseală, ca ur­­­mare a deplasării amintite. Să sperăm, totuși, că, în confruntarea cu tînăra ambițioasa garnitură băcău­și­ană, formația Universitatea va ști să se mobilizeze e­­xemplar, pentru a nu pier­de contactul cu primele locuri din clasament. Dintre celelalte trei echi­pe care ne vor reprezenta în cupele europene, doar Di­namo joacă pe teren pro­priu (cu A.S.A.), în timp ce Steaua va evolua la Rm. Vîlcea, în compania chimiș­­tilor (misiune dificilă pentru gazde!), iar F.C. Argeș joa­că la București, cu Spor­tul studențesc. Nu lipsite de interes sunt și partidele: F.C.M. Galați — C.S. Tîr­­goviște, „U“ Cluj-Napoca — „Poli“ Timișoara, F.C. Baia Mare — Viitorul Scornicești, Olimpia Satu Mare — Jiul, „Poli“ Iași — Gloria Bu­zău, Dan LUPESCU­­ (Urmare din pag. I)­ stituie măsurile menite să ducă la funcționarea în bu­ne condiții a noului meca­nism econom­ico-financiar, adîncirea autoconducerii muncitorești și a autoges­­­tiunii întreprinderilor. Urmărind asemenea mari probleme, organizațiile de partid din industrie trebuie să aibă în vedere, totodată activitatea politică și orga­nizatorică pentru realizarea sarcinilor de plan la pro­ducția fizică și netă, cauzele care au dus la neîndeplini­­rea unor indicatori de plan, măsurile necesare pentru asigurarea ritmică a pro­ducțiilor planificate, in structura sortimentală stabi­lită pe anul în curs și pe întregul cincinal. Nu pot fi trecute cu vederea, de a­­semenea, aspecte ale activi­tății organizațiilor de par­tid privind ridicarea nive­lului tehnic al producției, creșterea productivității muncii, îmbunătățirea apro­vizionării și cooperării în producție, reducerea sub­stanțială a consumurilor specifice de materii prime și materiale, recuperarea și refolosirea materialelor, re­­condiționarea subansamble­­lor mașinilor, utilajelor și pieselor de schimb. Un accent deosebit tre­buie pus, în dezbateri, pe felul c­u­m se înfăptuiesc mă­surile adoptate de condu­cerea partidului nostru re­feritoare la utilizarea cu e­­ficiență maximă a resurse­lor de energie și combusti­bil, permanentizarea unui regim sever de economisire a energiei electrice, termice și a gazelor naturale atât în întreprinderile industria­le și de transporturi, cât și pe șantiere, în unitățile a­­gricole. De asemenea, în spiritul sarcinilor și al in­dicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu pri­lejul recentei vizite de lu­cru în județul nostru, co­muniștii au datoria să ana­lizeze cu înaltă răspundere și competență cauzele ră­­mînerii în urmă la unele lucrări de investiții — atit în industrie cit și pe șan­tierele construcției de locu­ințe,­ să întreprindă măsuri de maximă și rapidă efici­ență care să permită întă­rirea ordinii și disciplinei pe șantiere, accelerarea rit­murilor și, in final, recu­perarea restanțelor și încă­drarea în grafice a tuturor lucrărilor. Organizațiile de partid din unitățile agricole, de stat și cooperatiste să aibă în vedere activitatea comu­niștilor, a consiliilor de con­ducere și a specialiștilor pentru folosirea cu randa­ment maxim a fondului fun­ciar și a bazei tehnico-ma­­teriale, valorificarea noului cadru organizatoric creat prin constituirea consiliilor unice agroindustriale, pen­tru mobilizarea tuturor lo­cuitorilor satelor la efectua­rea la timp și în condiții calitativ superioare a lucră­rilor agricole, la realizarea producțiilor planificate. Adunările de partid con­stituie, totodată, bune pri­lejuri pentru analiza apro­fundată a măsurilor menite să îmbunătățească stilul și metodele de muncă ale or­ganizațiilor de partid, ale organelor de conducere co­lectivă din unități, să con­tribuie la creșterea aportu­lui personal al fiecărui co­munist cu funcție de răs­pundere. Fiecare organizație de partid va trebui să sta­bilească măsuri concrete pentru ridicarea nivelului pregătirii politico-ideologice a comuniștilor, al conștiin­ței socialiste a tuturor oa­menilor muncii, în confor­mitate cu Programul ideo­logic al partidului. Acționînd in spiritul Ho­­tăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din 4—5 iulie a.c., al indicațiilor date de tovară­șul Nicolae Ceaușescu la re­centa Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., or­ganele și organizațiile de partid din județul nostru vor reuși să facă din adu­nările de dări de seamă și alegeri un eveniment politic deosebit in viața partidului, să mobilizeze pe toți oame­nii muncii pentru a întim­­pina cel de-al XII-lea Con­gres al P.C.R. cu­ noi și deosebite realizări în muncă. Adunările și conferințele de dare de seamă și alegeri Azi se deschide noul an de învățămînt (Urmare din pag. I) materializarea principiului fundamental al învățămin­­tului românesc — integra­rea lui cu cercetarea producția, realizîndu-se ast­și­fel politehnizarea. în acest sens, cîteva cifre sînt edi­ficatoare: în județ ființează 500 ateliere-școală cu 10 000 locuri de muncă, sunt or­ganizate 1631 cercuri științi­fice și 1600 cercuri tehnice­­aplicative, exitînd posibili­tatea creșterii numărului a­­cestora în perspectiva apro­piată, și pentru cei peste 10 000 de studenți de la cele opt facultăți ale Universității craiovene au fost asigurate toate condițiile de studiu practică și cazare. Cu acest nou an începe cronica sec­ției de electromecanică a Facultății de electrotehnică, învățămînt seral pentru in­gineri, care oferă largi po­sibilități de pregătire celor ce muncesc în întreprinderi de profil. Este aceasta încă o expresie eloc­ventă a gri­jii permanente a partidului și statului nostru pentru ri­dicarea calificării oamenilor muncii. Integrarea unor fa­cultăți pe marile platforme industriale, sporirea numă­rului de laboratoare la 145, la care se vor adăuga în curînd standul de încercări electrice și centrul de cal­cul, obiective aflate în sta­diu de finisaj, asigură con­diții optime realizării tria­dei învățămînt-cercetare­­producție. Viitorii specia­liști care se formează la Craiova, pregătiți de cadre didactice competentei au cimp larg de afirmare încă de pe băncile amfiteatrelor, ei implicîndu-se tot mai mult în complexa activitate de cercetare și producție. Inauguralul anului de în­vățămînt are loc intr-o pe­rioadă de intense pregătiri premergătoare apropiatului Congres al educației și în­­vățămîntului, în condițiile în care toți oamenii muncii întîmpină cu fapte remar­cabile Congresul al XII-lea al partidului nostru. Se im­pune, deci, ca încă din pri­ma zi, toate eforturile să se îndrepte spre asigurarea unui conținut științific mi­litant, revoluționar și pa­triotic procesului de in­strucție și educație,­­integră­rii învățămîntului cu prac­tica economico-socială, pen­tru formarea viitorilor spe­cialiști, cadre d­e nădejde ale României socialiste: ■ 15 — IX1979 Ritm bun la recoltat (Urmare din pag­­i­­zatorii Marin Luță, Paul Dobrescu și Dima Dumitru își îndeplinesc norma pla­nificată. Faptul că descăr­carea se face din mers, iar sămînța ajunge în aceeași zi la baza de recepție a­­propiată, a creat premisele înregistrării unui număr de transporturi acceptabile pe zi. Bine se lucra la ora rai­dului și pe terenurile agri­cole din Pîrșani, unitate care, la ora cînd apar a­­ceste rînduri, a încheiat deja recoltatul pe cele 250 ha. Cel puțin așa aprecia inginerul Vasile Chiriță, șeful fermei de timp nr. 1 Printr-un plus de efort, me­canizatorii Nicolae Mitiță, Dina Constantin, Bălan, Ion Cazangiu Brătianu s-au încadrat, în ultimele zile, cu realizările în graficele­­ stabilite. Dacă pe ansamblu ritmul ultimelor zile este lăudabil, un calcul lapidar ne relevă o slabă productivitate combinelor în prima parte a a recoltării. Noi nu credem că mecanizatorii „s-au în­călzit greu“, ci mai de gra­bă poate fi vorba de o slabă organizare a muncii în pri­ma parte a recoltării. De­­­ altfel, la sediul S.M.R., to­varășii ing. Valentin Pău­­nescu, vicepreședintele con­siliului, și Dan Lupu, ingi­nerul șef, apreciau că în cinci zile s-au recoltat 1200 ha din 2463 ha existente în cultură. Numai că recolta­tul începuse ceva mai de demult. .Și, dacă s-ar fi desfășurat tot timpul in­­tr-un ritm ridicat ca cel din ultimele zile, combinele ar fi putut fi folosite mai de­vreme la recoltatul porum­bului. Lubenițe... potcovite Magazinul universal din Giubega, în genere bine apro­vizionat cu tot felul de produse, vinde în acest sezon și... lubenițe, ceea ce nu e rău. Dar, lucrurile au început să ia un aspect foarte necivilizat, în sensul că gestionarii de la diferite raioane ale magazinului nu vînd diferite mărfuri dacă cetățenii nu cumpără și cîteva kilograme de lubeniță (!?). Ieșind din magazin, cetățeanul Florea Vergea din Cioroiași, care cumpărase un pachet cu cuie de potcoave, a exclamat, pe bună dreptate, nu lipsit de umor : „Iată, luai de la acest magazin și lubenițe... pot­covite“. Omul fusese nevoit să cumpere cu acest prilej și 8 kg de lubeniță în valoare de 16 lei. Prof. Paul DANILA, comuna Cioroiași o~. ■ Fi­ tem­a“, concert ehhiderea 1979—191 Teodor Dan Gri program dovan, Haciatur ■ „P- 43850), f mul­mu 8,45. 11; 1 17,45; 2­ Ü ora 20,45 H (telefon j§­le: Moai sj ier, m £ g Frate și m 11; 14; g „30 Dec­e fon 332 jjj ora 9,30 jg nimate, g De ce s g pe profe: = ora 11 g dină or­ . brul 702. 1 .3. ■ §§ (t­e­l­e­f < jg filmul: = Buftea, I Sever „regim“ dietetic... Oricine știe că­ preparatele culinare fără sare nu prea au gust și că mîncărurile de felul acesta sunt recoman­date de medici doar unor bolnavi. Giurguțenilor, însă, nu le-a prescris pînă în prezent nimeni un astfel de regim alimentar. Și, totuși, în ultima vreme, după cum spune:­ „ unul dintre cetățenii comunei respective, de voie, dar mai ales de nevoie, au început să mănînce și bucate nesărate. Aceasta din cauza lipsei de preocupare a con­ducerii cooperativei de consum din respectiva localitate de a aduce în magazine și... sare de bucătărie. Și, dacă ne gîr­dim bine, a început și sezonul cînd gospodinele pregătesc cămările pentru iarnă. 1. GIURGIȚEANU coresp. PROGRAMUL PENTRU SAptâmîna VIITOARE DUMINICA ÎN SEPTEMBRIE 8,45 Gimnastica la domi­ciliu. 9,00 Tot înainte! 9,25 Film serial pentru copii: „Săgeata neagră“, episodul 18. 10.00 Viața satului. 11,40 Avanpremieră. 11,45 Din cartea operei românești. 12,30 De strajă patriei. 13,00 Telex. 13,05 Album dumini­cal: Umor și muzică. 14,00 Desene animate: Woody, ciocănitoarea buclucașă. Spectacolul lumii. Cununa roadelor. Caleidoscop muzi­cal distractiv. 16,00 Yucatan — Vestigiile unei vechi ci­vilizații. 16,15 17,55 Film serial. Telesport. „Calva­rul“, episodul 13. 18,45 Cei patru M. Jucăria. 19,00 Te­lejurnal. 19,15 Permanenta redescoperire a României (XIII). 19,55 Anunțuri și muzică 20,00 Film artistic „Ultimul caz al lui Brock“.­­ Premieră pe țară. Producție studiourilor americane. 21,35 Telejurnal. Sport. LUNI 17 SEPTEMBRIE 16,00 Emisiune in limba maghiară. 18,50 — 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,20 Revista economică TV. 19,40 Cadran mondial. 20,01 Ma, aveți o întrebare? 20,40 Ro­­man-foileton: „Cei din Mo­­gador". Premieră pe țară. Producție a studiourilor franceze. 21,35 Telejurnal. MARTI 18 SEPTEMBRIE 9,00 Sinteze. 9,30 Muzică ușoară. 10,00 Film serial. Dallas — Compania petro­lieră Ewing. 10,50 Telex. 16,00 Telex. 16,05 Debut de ar. școlar. 16,30 Drumuri și popasuri. 16,50 La Săpința. 17,10 Din țările socialiste. 17,40 Finalele campionatelor mondiale de ciclism pe ve­lodrom. 18,25 întrebări și răspunsuri. 18,50 — 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,20 Din nou în rîndu­l oameni­lor. 19,45 Avanpremieră. 19,50 Seară de teatru: „Lupii și oile“ de A.N. Ostrovski. 21,35 Telejurnal. MIERCURI 19 SEPTEMBRIE 16,00 Telex. 16,05 Profeso­rul — promotor al noului. 16,25 Corespondenții jude­țeni transmit... 16,45 Fotbal: F.C. Argeș — A.E.K. Atena în „Cupa Campionilor Eu­ropeni“. Transmisiune di­rectă de la Pitești. 18,30 Atenție la... neatenție. 13,50 1001 de seri. 19,00 Telejur­nal. 19,20 Noi, femeile! 19,50 De drag și de veselie. 20,00 Telecinemateca. Ciclul. Mari actori „Paralela 49“. Pre­mieră pe țară. Producție a studiourilor engleze. 21,40 Telejurnal. JOI 20 SEPTEMBRIE 9,00 Atlas geografic. 9,30 Șoimii patriei. 9,40 Hora mîndră românească. 10,00 Film serial „Calvarul". 10,50 Telex. 16,00 Telex. 16,05 Contribuții școlare. 16,30 Arii și duete din operete. *17,00 Din țările socialiste — Kiev. 17,20 Viața culturală. 18,50 — 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,20 Dosarul energiei. 19,40 Ora tinere­tului. 20,30 Rezonanțe pe portativ. 20,45 Conexiuni. 21,35 Telejurnal. VINERI 21 SEPTEMBRIE 16,00 Telex. contemporană. 16,05 Școala 16,30 Emisi­une în limba germană. 18,25 Tragerea loto. 18,35 La vo­lan. 18,50 — 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,20 Re­flector. 19,40 Film artistic „Oaspetele“. Premieră pe țară. O producție a studiou­rilor indiene. 21,10 Meridia­ne culturale românești. 21,35 Telejurnal. SÂMBĂTĂ 22 SEPTEMBRIE 8,30 Muzică ușoară instru­mentală. 8,45 Film documen­tar. 9,05 Selecțiuni din emi­siunile muzicale ale săptă­­mînii. „Cei din 9,55 Roman-foileton Mogador". 10,50 Mugurel de cîntec româ­nesc. (reluare). 11,15 Telecinemateca 12,55 Festivalul internațional „George Enes­­cu“. 13,50 Un fapt văzut de aproape. 14,10 In perspecti­va Congresului Educației și Invățăimîntului 14,30 De la A la... infinit. 17,45 Deschi­derea săptămînii Crucii Ro­șii. 17,55 Clubul tineretului. 18,35 Săptămîna politică in­ternă și internațională. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejur­nal. 19,15 P.C.R. — Arhitec­tul vieții noi. 19,40 Teleen­­ciclopedia. 20,10 Film serial. Dallas — Compania petro­lieră Ewing. Episodul 21.00 Seară de cintece ro­­­­mânești. 21,35 Telejurnal. ^ Ml (telefon și vizita orele 9— lecții a artă, și 10, poa zilnic, îi 17 (cu de lui zeul Olt 23631) etnograf ș niei) și a tătarilor petrolist, iulie 193 veri nulu vizitate 9—19 IQ lu­ar din lefOQ*_2 Doljului deschis orele 9~ m 15 SE jj 8,30 M ț= menadă. Ij Carpații jj lodii U Roman p H dark (re­g lui episc §i gram ci jj pioniere; H zică pot jji mentală, g 11,00 Trf 3§ red­ă d­e*­■ Timisoar \ dian.­ jj Baia Ma­i jj Scornice jj A). Hoch H cia—U.R jj genda c jg că TV. jg neretuh Ü mina pt g si interi jj 1001 de jjj lejurnal. g enciclopi g Film sei g Compan­y Ewing. m 21,10 V; g­oal-distr­g Telejuri jj Timpul g Oltenia jjj de 15 sei jjj municat g logul g Vremea IV jjj în gener­al și caldă, g variabil. 5 lat se ij jjg ploi în zi ij te. Vîntu­ri slab pînă U Temperat jg me vor gj între 9 g iar maxi­m 23 și 28 g

Next