Inainte, martie 1980 (Anul 37, nr. 10868-10893)

1980-03-22 / nr. 10886

„Dacă astăzi realizăm trac­­toare la Craiova, acest fapt îl datorăm secretarului ge­neral al partidului. Vom ține minte întotdeauna că a venit să ne vadă la locurile noastre de muncă și vom urma neabătut sfaturile și îndemnurile pe care ni le-a adresat. Ele au pornit de la președintele ță­rii, din inima conducătorului nostru iubit“. „Datoria noas­­­­tră este să răs­plătim încrede­rea acordată de secretarul gene­ral al partidu­lui, omu­l de care se leagă destinele pa­triei, consoli­­dînd prestigiul firmei ..Electro­­putere“. rea „întreprinde­de utilaj greu este ro­dul cutezătoarei gindiri econo­mice a tovară­șului Nicolae Ceaușescu. Să acordăm aten­ție dezvoltării industriale a țării, dar în p­r­i­m­u­l rînd industriei de vine“. „Cînd însuși conducătorul statului vine să puna prima piatră de temelie, cînd te sfătuiește ce să faci și cum să faci pentru a ridica zidiri trainice și eficiente, ce alt exemplu mai grăitor se poa­te găsi pentru a demonstra grija față de viitorul pa­triei MARTIE 1965 — MARTIE 1980. 15 ani de istorie nouă au însemnat pentru Craio­va, ca dealtfel pentru în­treaga țară, timpul unor strălucite împliniri socia­liste, al marilor ctitorii, ro­dul gîndirii și acțiunii poli­tice ale celui mai vrednic conducător al românilor, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu. Omul mereu prezent între oamenii țării, văzînd, ascul­­tînd și sfătuind cu excepțio­­nala-i înțelepciune, este cel care a hotărît ridicarea, pe platforma de est a Băniei, a I.U.G.-ului și OLTCIT-ului, realizarea „tractorului de Craiova", diversificarea și perfecționarea­­ echipamen­tului electrotehnic fabricat la „Electroputere". Miile de lucrători din aceste cetăți industriale, care l-au întîm­­pinat întotdeauna cu dra­goste și admirație pe tova­rășul Nicolae Ceaușescu, sînt mobilizați de indicațiile și îndemnurile sale și pun în­treaga capacitate profesio­nală în slujba materializării lor. Acum, în acest martie jubiliar, am consemnat opi­niile cîtorva dintre ei. Victor Dobre, maistru la I.T.M.A. Craiova : „Imi amintesc cu ne­spusă bucurie ziua de 3 ia­nuarie 1977, in care­­ tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost oaspetele colectivului nos­tru. Era a tre­ia vizită de lucru pe care o întreprindea, într-o perioadă foarte scurtă, la I.T.M.A. Am avut mandatul colectivului de a-l întîmpina și n-am să uit niciodată acele clipe. în timp ce rosteam an­gajamentul, to­varășul Nicolae Ceaușescu mi-a strîns mina cu căldură, dîndu-mă, ascul­­și m-a sfătuit să no­tăm respec­mentul angaja­m­at. Dacă astăzi rea­lizăm tractoare la­ acest Craiova, fapt datorăm secre­t­­tarului general al partidu­lui. k Voi ține minte întot­deauna că a venit să ne va­dă la locurile noastre de muncă și vom urma neagă­­(Continuare în pag. a III-a) Emil CALOTA 1965 — 1980 15 ani de strălucite împliniri socialiste Secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, om al faptelor îndrăznețe, neîntrecut făurar de fără nouă Tovarășul Nicolae Ceaușescu stabilind amplasamentul unor noi obiective pe platforma industrială de est a municipiului Craiova. Moment crucial pentru destinele patriei Toți comuniștii, oamenii muncii din întreaga țară sărbătoresc, astăzi, o zi me­morabilă din munca și via­ța­­ lor : împlinirea a 15 ani de la alegerea, de către Ple­nara C.C. al Partidului Co­munist Român, a tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu în fruntea partidului. Pentru întreaga noastră națiune, a­­ceastă alegere a constituit un moment crucial în des­fășurarea ulterioară a operei de construcție socialistă, deschis o etapă nouă în dez­a­voltarea istorică a României, etapă caracterizată printr-un spirit profund științific în conducerea societății, prin­­tr-o puternică întărire a le­găturii partidului cu masele largi populare, stimularea și mobilizarea energiilor lor creatoare, participarea entu­ziastă a poporului la făuri­­­rea conștientă a propriului său destin. Au trecut de atunci 15 ani. O perioadă de timp scurtă, în care amplul proces revo­luționar de edificare a so­cietății socialiste cunoaște un­ nou și puternic izvor de vitalitate, a bunei prefaceri înnoitoare în toate domeniile de activitate a partidului și statului nostru. Este o pe­rioadă care relevă pregnant înalta responsabilitate partidului, în frunte cu to­­­varășul Nicolae Ceaușescu, cutezanța sa revoluționară, bazată pe clarviziune și realism. Abordînd într-un spirit nou, creator, dinamic și rea­­ lon CI­CUETE (Continuare în pag. a III-a) AL NEAMULUI EROU! In purpura acestui sfînt drapel Pe care toți strămoșii-l țin pe pieptul lor Vibrează timpul și vibrează țara Și neamu-ntreg prin flacăra din el. Vibrează ființa omului de viță, Al nostru ctitor de măreț destin, Bărbatul ce ne-aduce, -n toate, primăvara, Și face cerul țării mai senin. Cu dor de prunci și împliniri de soi E vrerea lui să fim d­e ne-ntrecut Chiar dacă drumul și­ are greul lui, Căci noi la greu ca neam ne-am cunoscut. Străjer al păcii sacre pe pămînt, E puritate-aleasă și iubire Cuvîntă-n vreme soarele prin el Pe-acest tărîm de pîine și zidire. Aș vrea din acest ciait, un mîndru curcubeu Să­ nari celui mai mare­ al neamului Erou! Emil LAZARESCU * „Electroputere“ XXX - un capitol de istorie a muncii eroice La poarta de est a muni­cipiului, în uriașa platformă a construcțiilor de mașini, „Electroputere" — „nava a­­miral" a industriei craiove­­ne, a împlinit trei decenii de existență. Sunt 30 de ani de istorie și muncă eroică, ra­cordați ferm istoriei contem­porane a industriei socialiste românești, înscriși, precum cercurile arborilor, în isto­ria nouă a Băniei. Cu treizeci de ani în urmă uzina pornea la drum cu da­tele sumare ale unei identi­tăți firave : 300 de lucrători, cîteva ateliere, o producție în cîteva sortimente simple, încă nedesprinse distinct de profilul meșteșugăresc... As­tăzi, în frontul vast al uria­șelor hale, utilate complex, 13 000 de oameni realizează o producție de cîteva miliar­de de lei — motoare și a­­parataj electric de înaltă tensiune, transformatoare de putere, locomotive diesel și electrice, la nivelul tehnicii de vîrf, într-o diversitate și Adrian FULGA (Continuare în pag. a IV-a) • JURNAL PE CAMPANIE • . Timpul optim folosit din plin! Semnele evidente ale pri­măverii au fost recepționate și la Caraula, cu maximă operativitate, de lucrătorii ogoarelor, care printr-o am­plă mobilizare de forțe au trecut la desfășurarea celei mai importante activități de sezon — însămînțatul. Zil­nic, specialiștii unității pro­cedează la controlul parce­lelor, iar acolo unde pămîn­­tul s-a zvîntat, utilajele sînt dirijate spre brazdă. După ce au încheiat — preambul al campaniei de primăvară —­ în numai cîteva zile se­mănatul plantelor medicina­le (coriandru, chimion, nal­bă etc.) pe cele 237 ha plani­ficate, prin eforturile lăuda­bile ale mecanizatorilor Con­stantin Mladin și Ristea Dă­­nuci, acum toată atenția este concentrată la impulsionarea semănatului sfeclei de zahăr pe cele 130 ha. Se acționea­ză zi-lumînă cu trei semă­nători, numai în prezența inginerului șef al unității, Virgil Boștină, care aprecia că la finele săptămînii a­­ceastă acțiune va fi finali­zată. Demn de evidențiat este faptul că aici, la Ga- Mircea CANȚÂR (Continuare în pag. a II-a) SITUAȚIA însămînțării culturilor din epoca I, în procente, pe consilii unice agroindustriale de stat și cooperatiste Ordinea Consiliul Procent Numele presei. Num­ele ing­­realiz­_______________________bir, executiv C0~sîliu Ijji 1. Calafat 48 Fl. Spulbăr 1. Brînzan 2. Ghidici 48 V. Popescu K. Pană 3. Poiana Mare 45 I. Roșescu M. Sande 4. Rojiște 44 X. Albu I. Popescu 5. Dăbuleni 42 I. Jianu Gh. Costea 6. Segarcea 42 A. Iacob Șt. Rădulescu 7. Măceșu de Jos 38 Al. Dăbuleanu V. Cîrstoiu 8. Plenița 38 C. Cîrțu I. Burcă 9. Horezu-Poienari 37 I. Pîrvu T. Baicea 10. Catane 32 I. Gădău M. Urucu 11. Moțăței 32 C. Ninulescu P. Andreescu 12. Bechet 31 N. Stan I. Oprișor 13. Boureni 27 V. Mitu P. Ghimboașe 14. Bîrca 26 V. Ionaș M. Vasile 15. Amărăștii de Jos 23 M. Niță C. Ciobanu 16. Vîrtop 22 M. Gorgan I. Dinuleasa 17. Perișor 17 X. Dobre P. Bogdan 18. Băilești 16 P. Toca Șt. Firănescu (Continuare în pag. a II-a) STADIUL pregătirii terenului pentru însămînțările din epoca I, în procente, pe consilii unice agroindustriale de stat și cooperatiste, în ordinea realizărilor: Calafat, Dăbuleni, Poiana Mare — 100 la sută ; Moțăței — 92 ; Ghidici — 86 ; Segarcea — 82 ; Bîrca — 76 ; Cîrcea — 73 ; Catane și Giurgița — 65 ; Măceșii de Jos — 64 ; Ho­­rezu-Poienari — 58 ; Boureni — 57 ; Rojiște — 55; Apele Vii și Bochet — 49 ; Pienița — 44 ; Amărăștii de Jos — 39 ; Băltești — 38 ; Calopăr — 32 ; Vîrtop — 27 ; Perișor — 23 ; Virvor și Zănoaga — 19 ; Filiași — 17 ; Seaești — 16 ; Ro­­dănești — H­­­oiopșor — 13 ; șimnic — 11; Predești — 4 ; Melinești și Seaca de Pădure — 3; Murgași — 1; Arge­­toaia — 0.

Next