Inainte, iunie 1980 (Anul 37, nr. 10946-10970)

1980-06-01 / nr. 10946

ANUL XXXVI NR 10 946 DUMINICĂ 1 IUNIE 1980 4 PACINI 30 BANI PRODUCȚIA NETĂ-indicator de bază al noului mecanism economico-financiar — Tovarășe director, pen­tru colectivul unității dv. ce reprezintă producția ne­tă? — Pentru noi, ca de altfel pentru toate unitățile eco­nomice, producția netă re­prezintă unul din indicato­rii de bază ai planului, a­­plicarea uneia dintre mă­surile preconizate odată cu introducerea noului meca­nism economico-financiar, prin care se comensurează, în mod științific, cheltuielile în­ munca vie, efortul pro­priu al întreprinderii, rezul­tatele muncii. Producția ne­tă ne oferă posibilitatea de a analiza în profunzime în­treaga activitate în așa fel încît să reducem la mini­mum cheltuielile materiale Interviu cu tovarășul Grigore HORTOFAN, directorul întreprinderii de utilaj greu și transport pen­tru construcții — Craiova și să obținem beneficii cu­ mai mari. Dintr-o asemenea analiză nu pot rezulta decit cele mai bune, viabile căi de acțiune. — Prin urmare, în cadrul I.U.G.T.C. Craiova ce anu­me condiționează realizarea și depășirea producției nete planificate și cum acționați în acest sens ? * — In primul rînd, baza materială. Din acest punct de vedere, spre deosebire de alte colective, noi nu întîm­­­pinăm dificultăți, avem asi­gurate integral diferitele materiale și piese de schimb necesare derulării la para­metrii maximi a activității, îndeosebi de reparații cu­rente, întreținere și de re­parații mai mari la mașini și utilaje. In al doilea rînd, folosirea completă, produc­ Mărgărit OLTEANU (Continuare în pag. a III-a) Metode avansate de lucru Volumul mare de lucrări și perioada scurtă ce a mai rămas pînă la darea în fo­losință a obiectivelor de pe șantierele întreprinderii de autoturisme din Craiova au impus constructorilor, pe lângă o bună organizare a muncii, aplicarea unor me­tode avansate de lucru. Tur­narea betoanelor s-a făcut aproape în întregime cu a­­jutorul unor pompe auto­mate, fapt ce a dus la creș­terea productivității muncii și eliminarea pierderilor la betoane. De asemenea, construcția zidurilor de sus­la ținere au fost folosite, pe scară largă, cofraje metalice din panouri mari, produc­tivitatea muncii crescînd cu aproape 50 la sută față de metodele obișnuite de lucru. In aplicarea Legii sistematizării Cu îngăduința primăriei își fac loc unele abuzuri Ștefan Smarandach­e este primul dintre cetățenii din Castranova care și-a con­struit casă nouă în spiritul Legii sistematizării. O locu­ință frumoasă, confortabilă așa cum se observă și din imaginea fotografică din pa­gina a II-a. Mergînd spre cen­trul civic al comunei obser­văm o altă casă, tot cu parter și etaj, care, parțial, este deja locuită. Aflăm că aparține Cetățeanului Gelu Pițică. Cu acordul gazdei vizităm in­teriorul. Ni se spune că lo­cuința s-a realizat după un proiect tip avizat de Insti­tutul județean de proiectări. La parter are trei camere, bucătărie, hol, baie, cămară și garaj, iar la etaj patru camere, două balcoane, în­treaga casă dispunînd de in­stalații de alimentare cu apă potabilă și de canali­zare. La Castranova mai sînt și alți cetățeni care au con­struit sau își ridică locuințe cu parter și un nivel, în­­cadrîndu-se astfel în preve­derile schiței de sistemati­zare, ale Legii sistematiză­rii, deoarece oamenii s-au convins că numai pe aceas­ Aurel POPESCU (Continuare in pag. a II-a) r Planul a fost depășit la principalii indicatori Colectivul de muncă al în­treprinderii de transporturi internaționale auto Craiova a încheiat cele cinci luni ale anului cu succese de seamă. Astfel, planul la venituri a fost realizat în proporție de 101 la sută, iar la bonificiu cu 131 la sută. La 1­000 lei cheltuieli s-a înregistrat o reducere de 38 lei față de prevederi. Toate acestea au fost posibile ca urmare a creșterii venitului pe kilo­metru parcurs cu 16 la sută. Printre echipajele care și-au adus o contribuție de seamă la aceste succese se află cele conduse de Marin O­­garcă, Paul Borcan, Dumi­tru Corbeanu, Constantin Uliu, Marin Nlăstărețu și altele. Prima prașilă mecanică la floarea-soarelui Ia întreprinderile agrico­le de stat din județul nos­tru, prima prașilă mecanică la floarea-soarelui a fost executată pe 3 000 ha. Cele mai mari suprafețe pe care s-a aplicat această lucrare se află în perimetre­­ le I.A.S. Segarcea — 700 ha, I.A.S. Leu — 300 ha, I.A.S. Giubega — 250 ha, I.A.S. Moțăței — 225 ha, I.A.S. Rast și Brabova — cite 200 ha. c. dascAlu coresp. _ Ziua internațională a copilului O lume de basm, ♦ * o viață fericită Am poposit zilele tre­cute la grădinița de co­pii nr. 51 din cartierul craiovean Craiovița Nouă — și, tot ce am văzut acolo, încă de la intrare, ne-a dat senzația că ne aflăm intr-un mic „pa­lat“ al șoimilor patriei. Peste tot ne-a intîmpi­­nat o vie și foarte a­­prinsă „activitate“. Cei din grupa mijlocie se în­treceau să deseneze pe asfaltul din curtea uni­tății. Intr-o sală, Ma­rius Doancă recita poezie, Laura Roșules­­­­­u, chiar dacă are numai cinci ani, interpreta cu virtuozitate, recoman­­dindu-se o viitoare spe­ranță a muzicii popu­lare, cintecul „Cit de mult aș colinda“. Sunt doar cîteva ipostaze co­tidiene ale preocupărilor celor 450 de copii cu­i frecventează res­­ pectiva grădiniță. Aici funcționează și o erejű de 150 locuri, ceea ce înseamnă că numărul co­piilor între virstele de patru luni — șase ani este de... șase sute. Fie­len DIACONU (Continuare in pag. a III-a) Inițiativa, o „plantă“ rară, care nu s-a prins la Vîrvor Comuna Vîrvor are opt sate aparținătoare (Vîrvoru de Jos, Vîrvoru de Sus, Bu­­joru, Ciutura, Drăgoaia, Ga­­bru, Criva și Dobromira), cu aproape 4 000 de gospo­dării și o populație de circa 6 800 de locuitori. în fiecare dimineață, odată cu ivirea zorilor, majoritatea bărbați­lor din respectivele așezări se îndreaptă cu autobuzele spre Craiova, la locurile de muncă. Se întorc seara în satele lor — devenite un fel de dormitor — cu plasele încărcate de­pline, legume îndeosebi, și alte produse agroalimentare, procurate din rețeaua comercială Craiovei. Această realitate a detectată de multă vreme ar fi fost de dorit să suporte — din rațiuni elementare — începând cu această primă­vară, o metamorfoză, în sensul că toți locuitorii co­munei să dea dovadă de re­ceptivitate, simț gospodă­resc și să-și cultive pe lo­turile personale, în curțile caselor, legume din toate sortimentele necesare con­sumului propriu. Eventual să contribuie și la realiza­rea fondului de stat, așa cum fac atîtea și atîtea lo­calități ale județului, în primăvara acestui an, la un schimb de experiență orga­nizat la Poiana Mare, din inițiativa Comitetului jude­țean de partid, pe tema cul­tivării legumelor în gospo­dăriile populației și a avan­tajelor certe ce rezultă din respectiva îndeletnicire, a participat și primarul din Vîrvor, tovarășul Grigore Dumitrescu. Dînsul și-a ex­primat atunci convingerea și optimismul că această în­deletnicire poate prinde bine și în satele comunei Vîr­vor. De altfel, opinia sa, for­mulată la sfirșitul schimbu­lui de experiență amintit, a și fost înserată în coloanele ziarului nostru. Ce s-a în­ Mircea CANTAR (Continuare în pag. a III-a) Concursul popular Cong final sub Aseară, cupola Teatrului Național din Craiova a răsu­nat gongul final al specta­colului de gală care a încu­nunat Concursul și festiva­lul interpreților cîntecului popular românesc „Maria Tănase“ — cea mai impor­tantă manifestare de profil din țara noastră, care reunit peste 70 de artiști a­ a­matori din toate vetrele fol­clorice ale țării. La specta­col au luat parte tovarășul Miu Dobrescu, membru su­pleant al Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean de par­tid, alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, un numeros public. Cuvîntul de închidere a­l celei de-a VI-a ediții a Con­cursului și festivalului „Ma­ria Tănase“, prestigioasă manifestare înscrisă în Festivalul național „Cinta­­rea României“, a fost rostit de tovarășa Elisabeta Trăis­­taru, secretar al Comitetu­lui județean de partid, care a mulțumit forurilor cen­trale de resort pentru spri­jinul acordat in vederea bu­nei desfășurări a acestei ac­țiuni de rezonanță națională și i-a felicitat pe concurenți pentru evoluțiile lor, care s-au bucurat de o căldu­roasă primire din partea pu­blicului și a specialiștilor. In continuare, tovarășul Di­nu Stelian, artist al po­porului, compozitor și diri­jor, președintele juriului Dan LUPESCU (Continuare în pag. a II-a) Festivalul național „Cîntarea României­” și festivalul interpreților cîntecului românesc „MARIA TANASE“ Adevărată sărbătoare a melosului nostru popular Convorbire cu tovarășul Dinu STELIAN, artist al poporului, președintele juriului — Participați pentru pri­ma oară la Concursul festivalul interpreților cîn­si­tecului popular românesc „Maria Tănase“, în calitate de președinte al juriului ce­lei de-a VI-a ediții. Cum apre­ciați dumneavoastră, tova­rășe Dinu Stelian, această manifestare artistică înscri­să în cadrul Festivalului na­țional „Cîntarea României“? — Este știut rolul de di­namizator pe care îl are Festivalul național „Cînta­rea României“ în viața cul­tural-artistică și educativă a țării, în cadrul generos al acestuia. Concursul și festi­valul doljean „Maria Tă­nase“ deține un rol impor­tant în impulsionarea vieții spirituale locale, prin mul­tiplele manifestari care au stimulat prezența receptivă a spectatorilor și, în același timp, a cîntăreților veniți din toată țara. Manifestarea a fost o sărbătoare a cinle- Puica MONDOC (Continuare în pag. a II-a). Solistele vocale Mariana Drăguț (Mehedinți), cîștigă­­toare a premiului I, și Lidia Someșan (Bistrița-Năsăud) — premiul II.

Next