Inainte, iunie 1980 (Anul 37, nr. 10946-10970)
1980-06-01 / nr. 10946
ANUL XXXVI NR 10 946 DUMINICĂ 1 IUNIE 1980 4 PACINI 30 BANI PRODUCȚIA NETĂ-indicator de bază al noului mecanism economico-financiar — Tovarășe director, pentru colectivul unității dv. ce reprezintă producția netă? — Pentru noi, ca de altfel pentru toate unitățile economice, producția netă reprezintă unul din indicatorii de bază ai planului, aplicarea uneia dintre măsurile preconizate odată cu introducerea noului mecanism economico-financiar, prin care se comensurează, în mod științific, cheltuielile în munca vie, efortul propriu al întreprinderii, rezultatele muncii. Producția netă ne oferă posibilitatea de a analiza în profunzime întreaga activitate în așa fel încît să reducem la minimum cheltuielile materiale Interviu cu tovarășul Grigore HORTOFAN, directorul întreprinderii de utilaj greu și transport pentru construcții — Craiova și să obținem beneficii cu mai mari. Dintr-o asemenea analiză nu pot rezulta decit cele mai bune, viabile căi de acțiune. — Prin urmare, în cadrul I.U.G.T.C. Craiova ce anume condiționează realizarea și depășirea producției nete planificate și cum acționați în acest sens ? * — In primul rînd, baza materială. Din acest punct de vedere, spre deosebire de alte colective, noi nu întîmpinăm dificultăți, avem asigurate integral diferitele materiale și piese de schimb necesare derulării la parametrii maximi a activității, îndeosebi de reparații curente, întreținere și de reparații mai mari la mașini și utilaje. In al doilea rînd, folosirea completă, produc Mărgărit OLTEANU (Continuare în pag. a III-a) Metode avansate de lucru Volumul mare de lucrări și perioada scurtă ce a mai rămas pînă la darea în folosință a obiectivelor de pe șantierele întreprinderii de autoturisme din Craiova au impus constructorilor, pe lângă o bună organizare a muncii, aplicarea unor metode avansate de lucru. Turnarea betoanelor s-a făcut aproape în întregime cu ajutorul unor pompe automate, fapt ce a dus la creșterea productivității muncii și eliminarea pierderilor la betoane. De asemenea, construcția zidurilor de susla ținere au fost folosite, pe scară largă, cofraje metalice din panouri mari, productivitatea muncii crescînd cu aproape 50 la sută față de metodele obișnuite de lucru. In aplicarea Legii sistematizării Cu îngăduința primăriei își fac loc unele abuzuri Ștefan Smarandache este primul dintre cetățenii din Castranova care și-a construit casă nouă în spiritul Legii sistematizării. O locuință frumoasă, confortabilă așa cum se observă și din imaginea fotografică din pagina a II-a. Mergînd spre centrul civic al comunei observăm o altă casă, tot cu parter și etaj, care, parțial, este deja locuită. Aflăm că aparține Cetățeanului Gelu Pițică. Cu acordul gazdei vizităm interiorul. Ni se spune că locuința s-a realizat după un proiect tip avizat de Institutul județean de proiectări. La parter are trei camere, bucătărie, hol, baie, cămară și garaj, iar la etaj patru camere, două balcoane, întreaga casă dispunînd de instalații de alimentare cu apă potabilă și de canalizare. La Castranova mai sînt și alți cetățeni care au construit sau își ridică locuințe cu parter și un nivel, încadrîndu-se astfel în prevederile schiței de sistematizare, ale Legii sistematizării, deoarece oamenii s-au convins că numai pe aceas Aurel POPESCU (Continuare in pag. a II-a) r Planul a fost depășit la principalii indicatori Colectivul de muncă al întreprinderii de transporturi internaționale auto Craiova a încheiat cele cinci luni ale anului cu succese de seamă. Astfel, planul la venituri a fost realizat în proporție de 101 la sută, iar la bonificiu cu 131 la sută. La 1000 lei cheltuieli s-a înregistrat o reducere de 38 lei față de prevederi. Toate acestea au fost posibile ca urmare a creșterii venitului pe kilometru parcurs cu 16 la sută. Printre echipajele care și-au adus o contribuție de seamă la aceste succese se află cele conduse de Marin Ogarcă, Paul Borcan, Dumitru Corbeanu, Constantin Uliu, Marin Nlăstărețu și altele. Prima prașilă mecanică la floarea-soarelui Ia întreprinderile agricole de stat din județul nostru, prima prașilă mecanică la floarea-soarelui a fost executată pe 3 000 ha. Cele mai mari suprafețe pe care s-a aplicat această lucrare se află în perimetre le I.A.S. Segarcea — 700 ha, I.A.S. Leu — 300 ha, I.A.S. Giubega — 250 ha, I.A.S. Moțăței — 225 ha, I.A.S. Rast și Brabova — cite 200 ha. c. dascAlu coresp. _ Ziua internațională a copilului O lume de basm, ♦ * o viață fericită Am poposit zilele trecute la grădinița de copii nr. 51 din cartierul craiovean Craiovița Nouă — și, tot ce am văzut acolo, încă de la intrare, ne-a dat senzația că ne aflăm intr-un mic „palat“ al șoimilor patriei. Peste tot ne-a intîmpinat o vie și foarte aprinsă „activitate“. Cei din grupa mijlocie se întreceau să deseneze pe asfaltul din curtea unității. Intr-o sală, Marius Doancă recita poezie, Laura Roșulesu, chiar dacă are numai cinci ani, interpreta cu virtuozitate, recomandindu-se o viitoare speranță a muzicii populare, cintecul „Cit de mult aș colinda“. Sunt doar cîteva ipostaze cotidiene ale preocupărilor celor 450 de copii cui frecventează res pectiva grădiniță. Aici funcționează și o erejű de 150 locuri, ceea ce înseamnă că numărul copiilor între virstele de patru luni — șase ani este de... șase sute. Fielen DIACONU (Continuare in pag. a III-a) Inițiativa, o „plantă“ rară, care nu s-a prins la Vîrvor Comuna Vîrvor are opt sate aparținătoare (Vîrvoru de Jos, Vîrvoru de Sus, Bujoru, Ciutura, Drăgoaia, Gabru, Criva și Dobromira), cu aproape 4 000 de gospodării și o populație de circa 6 800 de locuitori. în fiecare dimineață, odată cu ivirea zorilor, majoritatea bărbaților din respectivele așezări se îndreaptă cu autobuzele spre Craiova, la locurile de muncă. Se întorc seara în satele lor — devenite un fel de dormitor — cu plasele încărcate depline, legume îndeosebi, și alte produse agroalimentare, procurate din rețeaua comercială Craiovei. Această realitate a detectată de multă vreme ar fi fost de dorit să suporte — din rațiuni elementare — începând cu această primăvară, o metamorfoză, în sensul că toți locuitorii comunei să dea dovadă de receptivitate, simț gospodăresc și să-și cultive pe loturile personale, în curțile caselor, legume din toate sortimentele necesare consumului propriu. Eventual să contribuie și la realizarea fondului de stat, așa cum fac atîtea și atîtea localități ale județului, în primăvara acestui an, la un schimb de experiență organizat la Poiana Mare, din inițiativa Comitetului județean de partid, pe tema cultivării legumelor în gospodăriile populației și a avantajelor certe ce rezultă din respectiva îndeletnicire, a participat și primarul din Vîrvor, tovarășul Grigore Dumitrescu. Dînsul și-a exprimat atunci convingerea și optimismul că această îndeletnicire poate prinde bine și în satele comunei Vîrvor. De altfel, opinia sa, formulată la sfirșitul schimbului de experiență amintit, a și fost înserată în coloanele ziarului nostru. Ce s-a în Mircea CANTAR (Continuare în pag. a III-a) Concursul popular Cong final sub Aseară, cupola Teatrului Național din Craiova a răsunat gongul final al spectacolului de gală care a încununat Concursul și festivalul interpreților cîntecului popular românesc „Maria Tănase“ — cea mai importantă manifestare de profil din țara noastră, care reunit peste 70 de artiști a amatori din toate vetrele folclorice ale țării. La spectacol au luat parte tovarășul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, un numeros public. Cuvîntul de închidere al celei de-a VI-a ediții a Concursului și festivalului „Maria Tănase“, prestigioasă manifestare înscrisă în Festivalul național „Cintarea României“, a fost rostit de tovarășa Elisabeta Trăistaru, secretar al Comitetului județean de partid, care a mulțumit forurilor centrale de resort pentru sprijinul acordat in vederea bunei desfășurări a acestei acțiuni de rezonanță națională și i-a felicitat pe concurenți pentru evoluțiile lor, care s-au bucurat de o călduroasă primire din partea publicului și a specialiștilor. In continuare, tovarășul Dinu Stelian, artist al poporului, compozitor și dirijor, președintele juriului Dan LUPESCU (Continuare în pag. a II-a) Festivalul național „Cîntarea României” și festivalul interpreților cîntecului românesc „MARIA TANASE“ Adevărată sărbătoare a melosului nostru popular Convorbire cu tovarășul Dinu STELIAN, artist al poporului, președintele juriului — Participați pentru prima oară la Concursul festivalul interpreților cînsitecului popular românesc „Maria Tănase“, în calitate de președinte al juriului celei de-a VI-a ediții. Cum apreciați dumneavoastră, tovarășe Dinu Stelian, această manifestare artistică înscrisă în cadrul Festivalului național „Cîntarea României“? — Este știut rolul de dinamizator pe care îl are Festivalul național „Cîntarea României“ în viața cultural-artistică și educativă a țării, în cadrul generos al acestuia. Concursul și festivalul doljean „Maria Tănase“ deține un rol important în impulsionarea vieții spirituale locale, prin multiplele manifestari care au stimulat prezența receptivă a spectatorilor și, în același timp, a cîntăreților veniți din toată țara. Manifestarea a fost o sărbătoare a cinle- Puica MONDOC (Continuare în pag. a II-a). Solistele vocale Mariana Drăguț (Mehedinți), cîștigătoare a premiului I, și Lidia Someșan (Bistrița-Năsăud) — premiul II.