Inainte, iulie 1981 (Anul 38, nr. 11281-11307)

1981-07-01 / nr. 11281

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P­C­R. ȘI AL ANUL XXXVII NR 11281 MIERCURI 1 IULIE 1981 4 PAGINI 30 HANI LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Marți, 30 iunie, au fost re­luate în plen lucrările sesi­unii VIII-a a IlI-a a celei de-a legislaturi a Marii Adunări Naționale, de întrunită într-o atmosferă puternică efervescență politică, de pregnantă mani­festare a profundului demo­cratism al orânduirii noastre socialiste, actuala sesiune a Marii Adunări Naționale examinează și legiferează acte normative de o deose­bită importanță pentru dez­voltarea economico-socială a țării, care au fost dezbătute, în aceste zile, în cele mai largi foruri democratice ale clasei muncitoare, ale între­gului popor. In lojile oficiale au luat loc tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu, tovarășul Ilie Verdeț, alți tovarăși din con­ducerea de partid și de stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Nicolae Giosan, președintele Marii Adunări Naționale. La propunerea Biroului Marii Adunări Naționale, deputații au aprobat com­pletarea ordinei de zi a se­siunii și desfășurarea lucră­rilor în următoarea succe­siune : 1. Validarea alegerii unui deputat în Marea Adunare Națională și depunerea de către acesta a Jurământului de credință și devotament față de Republica Socialistă România ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare econo­mico-socială a Republicii So­cialiste România în perioada 1981—1985 ; 3. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dez­voltare a agriculturii și in­dustriei alimentare în peri­oada 1981—1985 ; 4. Proiectul legii gospodă­riei comunale ; 5. Proiectele de legi pen­tru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. Intrîndu-se în ordinea de zi, Marea Adunare Națio­nală a validat, în unanimi­tate, alegerea ca deputat al M.A.N. a tovarășului Roman Ancuț, care a depus apoi ju­­rământul de credință și de­votament față de Republica Socialistă România. Tovarășul Ilie Verdeț, prim-ministru al guvernului, a prezentat, la următorul punct al ordinii de zi, din împuternicirea guvernului, proiectul de lege pentru a­­doptarea Planului național unic de dezvoltare econo­mico-socială a României in perioada 1981—1985. In continuare, deputatul Ioan Totu, secretarul Con­siliului Suprem al Dezvol­tării Economice și Sociale, a expus, coraportul Consiliului privind proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Româ­niei în perioada 1981—1985. Deputatul Gheorghe Du­­mitrache, vicepreședinte al Comisiei pentru industrie și activitatea economico-finan­ciară, a dat citire, apoi, ra­portului comisiilor perma­nente ale Marii Adunări Naționale, care au avizat fa­vorabil proiectul de lege. Trecîndu-se la următorul punct al ordinei de zi, tova­rășul Angelo Miculescu, vice­­prim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii și in­dustriei alimentare, a expus proiectul de lege pentru a­­doptarea Planului de dez­voltare a agriculturii și in­dustriei alimentare în pe­rioada 1981—1985. Președintele Comisiei pen­tru agricultură, silvicultură și gospodărirea apelor, de­putatul Ion Catrinescu, prezentat apoi raportul co­a­misiilor permanente ale M.A.N. care au avizat Pro­iectul de lege. (Continuare in pag. a IV-a) Hotărîre fermă, unanimă de a îndeplini exemplar sarcinile și indicațiile izvorîte din magistrala expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu la înaltul forum al democrației noastre muncitorești Chimiștii răspund prin fapte remarcabile chemării partidului Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu Cel de-al doilea Congres al consiliilor ba­­nilor muncii are o valoare inestimabilă, onstituie un document programatic pentru activitatea viitoare a organelor de condu­cere colectivă — chemate să îndeplinească un rol tot mai important în perfecționarea organizării și conducerii economiei naționale. Ir. combinatul nostru au fost obținute o serie de rezultate bune. In cei 16 ani care au trecut de la intrarea în funcțiune a pri­­melor instalații, ca urmare a alocării unor importante fonduri de investiții, s-au con­struit și pus în funcțiune noi capacități de producție, în prezent numărul fabricilor fiind de 40. Producția industriei chimice doljene, în cea mai mare parte realizată în combinat, reprezintă in momentul de față circa 12 la sută din producția totală a județu­lui, față de ponderea de 4,2 la sută în 1965. Combinatul chimic craiovean realizează a­­proape 22 la sută din producția de îngră­șăminte a țării. Aciditatea de export reprezintă pentru consiliul­ o oamenilor muncii, pentru colecti­­munca ihn cadrul combinatului o­rele Ing. Alexam set de secție,­­ de la Combinat )D SCU. (Continuare la O.M. f In semn de înaltă recu­noștință față de partid, de secretarul său general Realegerea secretarului general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în înalta funcție de președinte al Consiliului Național al Oamenilor Muncii îmi prilejuiește și mie, ca dealtfel întregului nostru popor, o ne­mărginită satisfacție. Avîndu-l mai departe în fruntea acestui larg organism democratic de conducere a vieții economice și sociale pe marele vizionar al țării, omul a cărui gîndire cutezătoare și neobosită activitate practică se află la temelia mărețelor vic­torii ale națiunii noastre, avem marea ga­ranție că drumul nostru spre destinul co­munist va fi sigur și triumfător, că vom izbuti să ridicăm patria pe cele mai înalte culmi ale progresului, civilizației și bună­stării. Ca tînăr crescut și modelat în cei 16 ani de cînd la cîrma națiunii se află cel mai iubit fiu al poporului român, îmi dau per­fect de bine seama că tot ceea ce s-a realizat în acest răstimp istoric este spre binele și fericirea noastră, a tuturor, într-o țară în care se pune pe primul plan omul, dezvoltarea armonioasă, multilaterală a Gheorghe SMARANDACHE, tehnician proiectant la I.P.J. Dolj (Continuare­ în pag. a II-a) Agricultură • Agricultură Cu asemenea oameni nici un spic nu rămine pe cîmp Cine a trecut cu numai patru zile în urmă pe șo­seaua ce leagă Craiova de Calafat a putut observa, în perimetrul fermei Greaca a I.A.S. Craiova, o mare întindere cu orz, circa 400 ha, din care o parte era invadat de roman și alte buruieni. Orzul ajunsese la maturitate deplină, iar ro­manul verde, des,­punea probleme recoltării. S-au deplasat, acolo, la fața locu­lui, specialiștii de la organele județene, dar a fost greu să se ia imediat o hotărire. Cine își asuma răspunderea că se va putea recolta orzul invadat de această buruiană fără să se strice combinele. — Aici numai comunistul Ilie Pătroi cu ai săi poate face față — și-a spus pă­rerea inginerul Alexandru Marinescu, directorul S.M.A. Calopăr. Părerea a fost însușită. A doua zi dimineața, după ce s-a ridicat rouă, Ilie Pătroi, Gheorghe Scrieciu, Ștefan Mitroi, Dumitru Păun, Ni­colae Stredie, Tudor Do­­bre, Năstase Florea au urcat la volanul combineler și au început mărșăluirea în la­nuri. Dar nu oricum, ci cu multă iscusință, cu simțul omului care își cunoaște bine mașina cu care lucrea­ză. Desimea romanului și a celorlalte buruieni era atît de mare încît s-a impus de F. AUREL (Continuare in pag a all­a) Cum vor fi stimulați mecanizatorii fruntași la lucrările agricole de vară Convorbire cu tovarășul ing. VLADIMIR ROȘULESCU, directorul Trustului S.M.A. Dolj . După cum se știe, în vederea unei mai mari co­interesări în muncă, mecani­cilor agricoli fruntași li se vor acorda stimulente din fondul de 1 la sută constituit po­trivit articolului 59, alin. 1 din Legea nr. 57/1974 și din fondul de 0,05 la sută con­stituit la nivelul Direcției generale economice pentru mecanizarea agriculturii, iri­gații, transporturi și pro­ducția de utilaje pentru a­­gricultură și industria ali­mentară. Care este metodo­logia după care se calcu­lează aceste stimulente ? — De la bun început sub­liniez că, pentru depășirea normelor zilnice la recolta­tul păioaselor cu cel puțin 30 la sută și executarea lu­crărilor de calitate, meca­nicii agricoli vor fi premiați cu cite 130 lei. In acest scop, la nivelul trustului nostru s-a și constituit su­ma de 150 Q00 lei. Premiile acestea — ținîndu-se seama de limita fondurilor consti­tuite —­­vor putea fi atri­buite la cel mult 20 la suta din numărul combinerilor din formații, în ordinea can­tităților de cereale recoltate peste normă. Menționez că acordarea premiilor — cal­culate pe baza datelor în­scrise în fișele de treier ale zilei precedente, se va face în fiecare seară, la ca­pătul locului, de către con­ducerea S.M.A., în prezența celorlalți combineri. — Ar fi deosebit de in­­strinctiv dacă v-ați referi la cîteva exemple. — Să luăm în calcul o Convorbire realizată de Ing. A. IRIGIOIU (Continuare în pag a III-a) C.A.P. Drănic. Se recoltează mazărea de pe ultimele suprafețe. Boto : S. Dan Ceea e se pre­­a­­urase cu ani în urmă, Craiovica Nouă a devenit astăzi cel nou mare cartier al Craiovei, un­­adevărat... „oraș­ în oraș, locuit de circa 50 000 de oa­meni. Un cartier modern înălțat în anii luminoși ai socialismului, dotat cu o rețea de școli, circumscripții sanitare, creșe și grădinițe, magazine și restaurante, u­­nități prestatoare de servicii. Alte obiective aflate în pre­zent în construcție, precum o piață agroalimentară și un cinematograf vor întregi zestrea sa edilitară, în ce mai bine dacă ne rea­mintim de imaginile ineste­­­tice de odinioară. Practic, în cea mai mare parte s-a tot felul de maidane, de șan­­­uri. Cu sprijinul pri­măriei și prin larga parti­cipare a cetățenilor, Craio­vița Nouă a fost înnobilată cu vegetație, cu zone verzi, cu zeci de mii de arbori și arbuști ornamentali, s-au finalizat marile artere as­faltate de circulație rutieră și pietonală. Cu toate aces­tea, cartierul respectiv este încă departe de a avea atri­butele unei așezări curate, igienice, bine gospodărite. Cu unele excepții, vege­tația crescută în jurul lacu­rilor de locuințe este în voia soartei , nu (Continua Aurel I* Craiovița Nouă poate și trebuie să devină cel mai frumos cartier! Dar cum se prezintă sub terminat cu faza de șan­­aspeeh gospodăresc acest fier, cu materialele de con­­cartier Firește că din ce strucții aruncate vraiște, cu­ ­ Localitățile județu­l VVví* • , j , si socialiste. C­lui pe traiectoria civilizației le gospodăriți î % Industrie Industrie Industrie Imperative la zi ale lucrătorilor tăbăcari Diversificarea și înnoirea producției, ridicarea la noi cote a calității muncii In investigația întreprinsă recent la Tăbăcăria Bucovăț, unitate al cărei colectiv și-a cîștigat, în decursul anilor, un binemeritat prestigiu, am constatat că preocupările celor care își desfășoară aici activitatea sunt concentrate, pe de o parte, în îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan la toți indicatorii, iar pe de altă parte, spre diversificarea și în­noirea continuă a producției, ridicarea la noi cote a calității acesteia. netă și producția marfă a fost îndeplinit în proporții de 101,8 la sută și, respectiv, 101,3 la sută, cheltuielile materiale la mia de lei pro­ducție marfă s-au diminuat cu cinci lei față de nivelul stabilit, în timp ce benefi­ciul însumează aproape un milion lei. Totodată, pro­ducția destinată exportului a fost realizată în proporție de 117,5 la sută, în condi­țiile în care productivitatea muncii a înregistrat o creș­tere de 460 lei/lucrător față de aceeași perioadă a anu­lui trecut. „Toate aceste succese — ne spunea tova­­r*șul Constantin Preda, di­­-ul unității — au fost In perioada celor cinci luni expirate din anul curent, planul la producția Industrie vi­tății în fiecare comparti­ment de lucru, folosirii cît­ mai raționale a tuturor re­zervelor interne, creșterii gradului de conștiință a fie­cărui lucrător. De altfel, a­­cestea sunt și căile prin care noi am izbutit, în perioada la care ne referim, să dina­mizăm procesul de diversi­ficare și înnoire a produc­ției, să ridicăm calitatea muncii noastre la cote tot mai înalte. De la începutul anu­lui în curs, noi am reușit, de pildă, să introducem în fa­bricație circa 20 de noi pro­duse de marochinărie (bor­­sete de tip „Buceag“ și „Ti­na", articolul 425, rucsacuri pentru voiaj și ghiozdane pentru școlari), precum și un mare număr de articole pen­tru protecția muncii (pal­mare și mănuși, ghetre și șorțuri, lampieri), asemenea noutăți, ca să le spunem așa, fiind mult apreciate de cei interesați. Amindua^totodatâ,

Next