Inainte, februarie 1982 (Anul 39, nr. 11464-11487)

1982-02-02 / nr. 11464

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXVIII NR 11464 MARȚI 2 FEBRUARIE 1982 4 PAGINI 30 BANI Sub semnul «cfiuni ferme ifilip fu­irsa obiectivelor l*vor fie din documentele adoptate de plenara C.C al P.C.R. $1 M»A.N, * Sarcinile sunt dificile și complexe, dar oamenii înving totul, prin dăruire și responsabilitate (n chemarea la întrecere ad­resat­a de Trustul de con­strucții industriale Craiova tuturor unităților de con­­strucm-m­ontaj din țară, con­structori craioveni s-au an­gajat, printre altele, să pună in funcțiune­ ln devans față de te­rmfiVele planificate, 22 capacități de producție, să realizeze supli­mentar, la o­­­biectivele cu termen de pu­nere în funcțiune în 1983, un volum de producție con­­strucții-montaj de peste 16 milioane lei, să crească pro­ductivitatea muncii planifi­cate, calculată pe baza pro­ducției nete, cu 1,5 la sută. Cum au demarat oamenii de la I.U.G.T.C. Craiova ac­tivitatea din acest an, cel de-al doilea din cincinalul calității și eficienței, al știin­ței și tehnicii avansate ? Un răspuns cît se poate de exact la această întrebare îl aflăm chiar aici, la locurile de pro­ducție, stînd de vorbă cu cei mai destoinici lucrători din unitate, adică cu aceia care izbutesc, lună de lună, prin dăruire și muncitorească, responsabilitate prin ordine și disciplină în tot ceea ce fac, să se mențină în frun­tea întrecerii socialiste, con­stitu­indu-se exemple demne de urmat pentru toți cei din jur. „Ceea ce urmărim noi, în acest moment, — ne spu­ne lăcătușul Marian Durnea, de la linia de reparații uti­laje grele — e să urgentăgi reparația acestui excavator „Castor" de 1,2 mc. Este o comandă „ful­ger“, cum s-ar zice, în sen­sul că utilajul ne-a sosit cu cîteva zile urmă de la Șantierul Com­în­binatului chimic din Drobeta Tr. Severin și el trebuie să se întoarcă cît mai repede acolo. Și, desigur, fiind pe deplin conștienți de impor­tanța înfăptuirii cu prompti­tudinea acestei sarcini strin­gente (impusă de cerințele economiei noastre naționale), căutăm să acționăm în de­plină cunoștință de cauză pentru a ne face datoria așa cum se cuvine". Și oamenii reușesc, într-adevăr, să-și facă pe deplin datoria. De la subinginerul Ion Popescu, șeful de sector, aflăm că, de fapt, reparația utilajului a­­mintit va fi gata în numai EMIL LAZARESCU (Continuare în pag. a III-a) . DISCIPLINA MUNCITOREASCĂ—riguros respectată în fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă I Insemnări Angajare deplină Ieri după-amiază, pe platforma de instrucție a luptătorilor gărzilor pa­triotice de la Stația de utilaje pentru construcții și producție industrială Craiova a T.C. Dolj era mare animație. A început, ca dealtfel în toate lo­calitățile județului nos­tru, noul an de instrucție și educație a tuturor ce­lor înrolați în aceste for­mațiuni de luptă. O nouă etapă de pregătire care­­­ așa cum ne spunea tova­rășul Gheorghe Strinoiu, secretarul comitetului de partid de aici, se va des­fășura sub semnul anga­jării și răspunderii pa­triotice, al marilor sar­cini ce revin din magis­trala expunere a tova­rășului Nicolae Ceaușescu, la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1981, al vi­brantelor idei de pace ale întregului nostru popor, al cerințelor înscrise în Directiva comandantului suprem. • Printre muncitorii, in­ginerii și tehnicienii de aici, purtători ai ecusonu­lui tricolor al gărzilor patriotice, se afla și me­canicul Alexandru Ștefa­­nache, fruntaș în produc­ție, cel care de 14 ani participă cu abnegație la pregătirea militară. Acest nobil sentiment definește de fapt și pe alți compo­nenți ai gărzilor patrio­tice de aici, cum sunt maiștrii Nicolae Marinaș și Marian Constantines­­cu, frezorul Constantin Mandache, tîmplarii Ma­rian Pătru și Tudor Sír­ba, mecanicul de utilaje Matei Dinu etc. Comunistul Virgil Ză­­videanu, mecanic auto, fruntaș în producție, pre­zent ca întotdeauna la ședințele de instrucție, remarca : „Noul an de pregătire înseamnă cel mai fierbinte angajament ION DIACONU­ (Continuare în pag. a IV-a) I.T.M.A. Craiova. In secția mașini agricole, lă­cătușii Stelian Brandem­­bur, Aurel Nicolae și Du­mitru Tricu execută lu­crări de montaj la șasiul remorcilor cisternă. Acțiuni eficiente La secția mecano-sudură a I.U.G. Craiova, prin recupe­rarea a 620 tone metal — re­introdus în circuitul econo­mic productiv — cît și a tu­turor materialelor refolosi­­bile (din care au fost exe­cutate diferite produse pen­tru Combinatul de oțeluri speciale Tîrgoviște, utilaje pentru industria metalurgică, precum și diverse subansam­­ble pentru mașinile-unelte FSP-3100 și SNG-2500X10 000), s-a reușit — în anul trecut — economisirea a peste 880 mii lei. Prin asimilarea montanți­lor stînga-dreapta și a tra­versei mobile la strungul ca­rusel 1600 și 800 mm., sub­­ansamble în greutate totală de 165 tone ce se procurau din import, s-au obținut e­­conomii de circa 2 milioane lei pe fiecare strung în parte. Economiile valutare la nive­lul anului 1981 s-au ridicat la peste 27 milioane lei. DANEL GHEORGHE coresp. CETĂȚENII . De ieri, 1 februarie, în județul nostru, ca și dealtfel în întreaga țară, a început recensă­­­­­mântul animalelor domestice.­­ Deținătorii de animale sunt obligați să per­si­mită și să înlesnească personalului ce efec­­­­­tuează recensămîntul și organelor de control §E să verifice la fața locului realitatea datelor­­ declarate. " 1 Să contribuim, deci, cu toții, în mod activ,­­ la desfășurarea în cele mai bune condiții a­­ recensămîntului animalelor domestice, ac­­­­țiune de deosebită însemnătate pentru rea­li lizarea exemplară a programului de autoa­­js­provizionare, pentru prosperitatea economiei­­ naționale! II I I I I III1 IÜ I1 I I I I I I I II11 Noile reglementări în agricultură, în dezbaterea lucrătorilor ogoarelor Acte normative care îndeamnă la hărnicie, la întărirea răspunderii Membrii cooperativei noas­tre agricole din Veleni — unitate situată în zona coli­­nară a județului — la fel ca toți cei ce lucrează pe ogoa­rele patriei, au luat cunoștin­ță noile cu deosebit interes de reglementări legale privind îmbunătățirea retri­buirii muncii în unitățile a­­gricole cooperatiste. O deo­sebită satisfacție o încearcă cooperatorii din zootehnie a căror retribuire, prin noile prevederi legale, este prac­tic egală cu a muncitorilor din I.A.S. Iată de ce ei și-au exprimat hotărîrea să mun­cească cu mai mult spor decît pînă acum, și să obțină producții cu­­ mult peste prevederile planului, înfăptuind o asemenea hotă­­rîre, îngrijitorii noștri nu fac altceva decît să se auto­­depășească. Afirmația se în­temeiază pe faptul că în anul precedent, față de 800 hl lapte cît am avut planificat, am realizat 920 hl, iar la fondul de stat am livrat 856 hl față de 660 hl cît s-a pre­văzut inițial. Pentru a ob­ține producții animaliere cît mai mari, ne-am îngrijit de asigurarea unei bogate echilibrate baze furajere ar­­l­cătuită din peste 250 tone fîn, 300 tone siloz, 660 tone coceni. Noile stimulente, crește­rea remunerării cooperatori­lor determină permanentiza­rea îngrijitorilor-mulgători din care o mare parte lu­crează în zootehnie de peste 12—14 ani. Creșterea produc­țiilor animaliere în condi­țiile puternicelor stimulente și avantaje de care se bucură Ing. ECATERINA STROE șef de fermă la C.A.P. Veleni (Continuare în pag. a III-a) Cum putem obține răsaduri de legume viguroase și de bună calitate In consens cu dezideratele majore ale economiei națio­nale, specialiștii, toți cei ce lucrăm în legumicultură sun­tem­ chemați să găsim soluții pentru a produce răsaduri corespunzătoare normelor de calitate cu consumuri mini­me de energie. Cercetările efectuate recomandă să se folosească în fermele de pro­ducție două soluții : 1) solar rece tip tunel cu dublă pro­tejare (cu un tunel interior care constituie o pernă de aer) ; 2) solar rece tip tunel în care se muncește solul imediat după semănat. Cele două soluții tehnolo­gice permit obținerea de ră­saduri de vîrstă și calitate corespunzătoare pentru toa­te speciile de legume culti­vate în cîmp cu destinația consum vară-toamnă. De­oarece se produce în condiții apropiate de cele din cîmp, fără încălzire tehnică sau Dr. ing. * DINEL STEFANESCU, directorul întreprinderii județene de legume și fructe biologică, răsadul este foarte bine călit și robust. Primă­vara cu circa 10—15 zile îna­inte de începerea semănatu­lui, solarul se acoperă cu folie în vederea menținerii unei temperaturi ridicate în sol. In funcție de specie, vîrsta răsadului și data plan­tării, semănatul trebuie fă­cut în prima decadă a lunii martie. După semănat solul se udă și se erbicidea­ză, iar pentru grăbirea germinării și răsăririi — se muncește cu folie recuperată. Mulciul se îndepărtează imediat ce plantele apar, iar tunelul in­terior — atunci cînd tempe­ratura depășește limita bio­logică. Lucrările de îngrijire con­stau în aerisire pentru menține temperatura la ni­­­vel corespunzător, în trata­mente fitosanitare, în înde­părtarea buruienilor dacă efectul erbicidelor s-a ate­nuat, înainte cu­ 10—12 zile de plantare în cîmp, răsa­dul se călește prin menține­rea la temperaturi apropiate celor exterioare și se udă moderat. Pentru a obține răsadul necesar culturilor protejate sau­­ celor­­ care se plantează primăvara de­vreme, se folosesc sere, ră­sadnițe sau solarii încălzite. Gospodăriile populației pot folosi solarii în interiorul cărora se pregătește patul de bălegar cu substratul nu­tritiv pentru însămînțarea răsadurilor după care, la timpul potrivit, se face re­­picatul. Fiind mai mare, so­larul se încălzește datorită (Continuare în pag. a III-a) ■------------------------------La Galicea Mare-------------------------------­Autentică sărbătoare a cărții Duminică la amiază, co­muna Galicea Mare a găz­­­­duit o autentică sărbătoare­­ a cărții. Acțiunea — impre­­­­sionantă prin numărul mare­­ de participanți (circa 500 de­­ cetățeni, tineri si vîrstnici,­­ care au umplut pînă la re­­­­fuz sala căminului cultural ( din localitate) și prin com­­­­plexitate — a marcat debu­­­­tul, in județul Dolj, al „Lunii­­ cărții la sate". Despre sem­­­­nificația acestei manifestări­­ tradiționale, ajunsă la cea­­ de a XXII-a ediție, au vor­­­­bit Dumitru Vișan, secretar­­ adjunct al comitetului comu­nal de­­ partid, și Radu Po­­povici, vicepreședinte al Co­mitetului județean de cul­tură și educație socialistă, care au subliniat, intre al­tele că, în 1981, au fost puse la dispoziția cititorilor de la sate 2 583 titluri de cărți, totalizind un tiraj de 8,5 mi­lioane exemplare. Precizăm ca actuala ediție a „Lunii cărții la sate" este dedicată împlinirii a două decenii de la încheierea cooperativi­zării agriculturii, a 75 de ani de la răscoala din 1907 și a 50 de ani de la crearea U.T.C. De altfel, alegerea comunei Galicea Mare pen­tru inaugurarea suitei de acțiuni amintite nu a fost întâmplătoare, ci ea se da­torează faptului că — la 19 august 1949 — aici a fost constituită prima coopera­tivă agricolă din Dolj (și una dintre primele din Ol­tenia). Importanța acelui moment și, in genere, a am­plului proces de cooperati­vizare a agriculturii, care a produs mutații structurale in viața satului românesc, au fost evocate de scriitorii Ilarie Hinoveanu, directorul Editurii „Scrisul românesc", și Ștefan Bossan. In continuarea manifes­tării cultural-artistice de la Galicea s-a desfășurat un interesant dialog intre gru­pul de scriitori, redactori și activiști culturali prezenți și cititori, avînd ca temă o­­glindirea în literatura ulti­milor ani a problem­elor ac­tuale ale satului românesc. Scriitorii au citit, apoi, din creațiile lor inspirate din­­ DAN LUPESCU (Continuare in pag­a II-a) * 7

Next