Inainte, aprilie 1983 (Anul 40, nr. 11823-11848)

1983-04-01 / nr. 11823

K 27.il Proletari din toate tarile unu­l-vi­­liainte RGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P­CR .1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXIX NR 11823 VINERI 1 APRILIE 1983 4 PAGINI 50 RĂNI în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, ieri, în Capitală, a avut loc Plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană In prezenta tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Republicii Socialiste Româ­nia, joi a avut loc în Capi­tală plenara comună a con­siliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană. La sosirea în sală, con­ducătorul partidului și sta­­tului­ Teatru a fost întîmpi­­nat cu vil aplauze și ovații, participanții exprimînd, în numele tuturor oamenilor muncii de naționalitate ma­ghiară și germană, senti­nțele de înaltă stimă, de­­ profundă prețuire și fier­­inte recunoștință pe care se nutresc față de tova­rășul Nicolae Ceaușescu pentru condițiile de deplină egalitate asigurate tuturor cetățenilor patriei, fără deosebire de naționalitate, pentru garantarea dreptului de a participa, cu întreaga energie creatoare, la ela­borarea și înfăptuirea poli­ticii interne și externe a partidului și statului, la înfăptuirea măreței opere de construire a socialismului și comunismului pe pămîn­­tul României, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, în pre­zidiul ședinței au luat loc tovarășii Iosif Banc, Emil Bobu, Ludovic Fazekaș, Pe­tru Enache, Mihai Gere, Iosif Szász, Richard Win­ter. Din prezidiu au făcut parte, de asemenea, repre­zentanți ai consiliilor oa­menilor muncii de naționa­litate maghiară și germană. La ședință au participat membri ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, re­prezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, oameni de știință, artă și cultură. Deschizînd lucrările șe­dinței, tovarășul Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului oame­nilor muncii de naționali­tate maghiară, a spus : Mult iubite și stimate to­varășe Nicolae Ceaușescu, Stimați tovarăși, la Declarînd deschisă ședia­comună a Consiliului oamenilor muncii de națio­nalitate maghiară și Consi­liului oamenilor muncii de naționalitate germană din Republica Socialistă Româ­nia, vă rog să-mi permiteți ca în numele tuturor cetă­țenilor aparținînd acestor naționalități din patria noastră, să exprim deose­bita bucurie și profunda gratitudine pentru prezența la lucrările ședinței a celui mai iubit fiu al poporului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidu­lui, președintele Republicii, eminent conducător al parti­dului și statului nostru, în­flăcărat luptător pentru bi­nele și prosperitatea patriei, proeminentă personalitate a vieții politice internaționale. Salutăm cu multă satis­facție prezența la lucrările plenarei noastre, a celor­lalți tovarăși din conduce­rea de partid și de stat. Prezența dumneavoastră la lucrările plenarei noas­tre comune, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, constituie un eveniment memorabil în viața naționalităților con­locuitoare, o dovadă a grijii și atenției pe care o acor­dați consecvent asigurării egalității depline în drep­turi, unității și frăției tu­turor cetățenilor patriei, dezvoltării libere a perso­nalității creative și spiri­tuale a naționalităților. Permiteți-ne să vă rapor­tăm că în ziua de ieri, în­­tr-un spirit de înălțător pa­(Continuare în pag. a IV-a) JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE Lipsa de perseverență pentru respectarea vitezelor programate - cauza principală a rămînerii in urmă la semănatul florii-soarelui Indiferent de evoluția vremii, de acum înainte nu ne mai putem aștepta la­­ temperaturi atit scăzute .''•'/Șa ]Nuua k viticol ră­­ți­rea semințelor și vege­tația normala a culturii de floarea-soarelui. Acest lu­cru îl știu, desigur, foarte bine și specialiștii. Un argu­ment în plus, în acest sens, îl constituie și faptul că în multe locuri unde au fost întrunite condițiile necesare — este și normal să fie așa — s-a trecut la însămînța­­tul porumbului, cultură mult mai pretențioasă față de temperatură in compa­rație cu floarea-soarelui. Apare, așadar, cu atit mai de neînțeles de ce nici pînă în prezent, cînd am intrat in cea de-a doua lună a primăverii — semănatul flo­­rii-soarelui n-a fost încă încheiat în consiliile unice agroindustriale Filiași, Me­­linești, Murgași, Plopșor, Predești, Seaești, Seaca de Pădure, Șimnic. O aseme­nea rămînere în urmă nu are nici un fel de justifi­care. Orice cauză obiectivă invocată de specialiști nu poate rezista criticii. Ade­vărul este că în majorita­tea unităților din consiliile amintite nu s-a urmărit cu perseverență și exigență realizarea vitezei zilnice planificate și respectarea ri­guroasă a indicilor tehnici de calitate. In Consiliul unic agroindustrial Seaești, de exemplu, pînă ieri fuse­seră însămințate cu floarea­­soarelui în jur de 1 890 ha din cele 2 230 planificate. Dacă și de acum înainte se va lucra în același ritm, re­zultă că în consiliul amin­tit semănatul florii-soarelui nu va putea fi finalizat nici pînă la 5 aprilie — perioa­dă în care în mod normal se impune aplicarea primei prașile. Faptele arată că nu s-au tras încă învățămin­tele necesare din deficien­țele din anii precedenți cînd, ca urmare a nerespec­­tării epocii optime de însă­­mînțări, a neasigurării den­sității stabilită în normele tehnice legale (Decretul Consiliului de Stat nr. 405/1980), producțiile de se­mințe de floarea-soarelui au fost mici, cu totul nesatisfă­cătoare. Documentele adu­nărilor generale de sfîrșit de an ale cooperativelor agricole atestă că în toate unitățile din Consiliul unic agroindustrial Seaești, coo­peratorii s-au angajat nu numai să realizeze, dar să și depășească sensibil pla­nul la toate culturile, inclu­siv la floarea-soarelui. Fap­tele confirmă însă — jude­cind după stadiul însămîn­­țării florii-soarelui și efec­tuarea altor lucrări de se­ AUREL FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) Stimulați de înaltele distincții acordate județului nostru Craiovenii trebuie să participe cu mai multă hotărîre la gospodărirea și înfrumusețarea municipiului­ rea­muind cunoștință de res­acordării, prin De­cret prezidențial, Consiliului popular al județului Dolj, a „Ordinului Muncii“ clasa I, pentru locul I ca urmare a rezultatelor deosebite deți­­în anul 1982 în între­­dintre unitățile indus­­de construcții, civi­ră și silvicultură, r< și telecomuni­­a mărfurilor, arvicii și d­­­­­­e pre­toare, la ample acțiuni de gospodărire și înfrumuse­țare a municipiului lor. Cartiere și unități fruntașe Pe primul loc al întrece­rii pentru cel mai gospodă­rit cartier s-a situat, de a­­ceastă dată, cartierul Ro­vine, evidențiindu-se în mod deosebit Asociația de loca­tari nr. 3 care a antrenat cetățenii la curățenia din jurul blocurilor, la grebla­­•­­­­a spațiilor verzi, a sute de ar­oma mentali, "inului și florilor. Petre Dumbravă, secretarul organizației de partid nr. 4 din cartier,­­ precum și asociației de vicepreședintele locatari res­pective, Petre Oană, au participat efectiv, alături de ceilalți locatari, la aces­te acțiuni. Pe locurile următoare s-au situat cartierele „1 Mai“, Sărarilor, Valea Roșie, dar aceasta cu contribuția deosebită a elevilor de la liceele „Nicolae Titulescu“, „Frații Buzești“, auto, Gru­pul școlar UCECOM, școlile nr. 17, 21 și 30. Este demn de relevat faptul că numai în ultimele zile s-au plan­tat încă 300 000 fire gard viu, s-au expediat din car­tiere peste 300 mc moloz și resturi de materiale de construcții, iar în cartierul Craiovița Nouă s-au tran­sportat 800 mc pămînt ve­getal, s-a făcut curățenie în Lunca Jiului și s-au săpat porțiunile de pămînt în ve­derea semănarii de gazon, plantării florilor pe margi­nea bulevardelor „23 August" și „1 Mai". In același timp, numeroa­se întreprinderi și instituții, precum întreprinderea de prefabricate din beton, tn­ AUREL POPESCU (Continuare în pag­a IlI-a) Conferința Uniunii județene a cooperativelor de producție, achiziții, desfacere a mărfurilor și de credit­ ­eri, la Clubul sindicatu­lui „Electroputere“ din Cra­iova, s-au desfășurat, într-o atmosferă de puternică an­gajare, lucrările Conferin­ței Uniunii județene a coo­perativelor de producție, achiziții, desfacere a măr­furilor și de credit, la care, împreună cu delegații aleși în adunările generale ale cooperativelor au participat reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, ai unor orga­nizații comerciale și coope­ratiste, ai CENTRO COOP și alți invitați. Participanții au salutat pre­zența la lucrările Conferin­ței a tovarășilor Paul Nicu­­lescu, membru al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Centrale a Coope­rativelor de Producție, Achiziții și Desfacere a Mărfurilor, și Ion Radu, membru supleant al Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim secre­tar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Conferința a avut urmă­toarea ordine de zi : — Darea de seamă a Con­siliului Uniunii județene a cooperativelor de producție, achiziții, desfacere a măr­furilor și de credit asupra activității desfășurate de la ultima adunare din ianua­rie 1982 și pînă în prezent. Sarcinile și angajamentele în întrecerea socialistă pe acest an și măsurile stabi­lite pentru realizarea lor : — Raportul comisiei de cenzori ; — Execuția bugetului de venituri și cheltuieli și re­partizarea beneficiului pe 1982, prezentarea și adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 1983 ; — Alegerea consiliului și a comisiei de cenzori ale Uniunii județene. Darea de seamă, prezen­tată de tovarășul Mihai Burdheșin, președintele uni­unii, a înfățișat pe larg, la obiect, atît succesele obți­nute cît și neîmplinirile în perioada analizată privind programul de autoconducere și autoaprovizionare terito­rială, contractările și achi­zițiile de produse agroali­­mentare, dezvoltarea indus­triei mici și a prestărilor de servicii, aprovizionarea populației, ridicarea nive­lului servirii în unități și alte probleme. După ce a evidențiat posibilitățile mari existente în județ, vorbi­torul a insistat asupra ne­cesității intensificării efor­turilor tuturor membrilor­­cooperatori pentru îndepli­nirea și depășirea sarcinilor de plan pe acest an. La discuții au luat parte tovarășii: Vasile Scutaru, Teodose Zăbrău, Elena Me­(Continuare în pag. a III-a) Cu planul trimestrial îndeplinit TEXTILISTELE DE LA ÎNTREPRINDEREA „INDE­PENDENȚA“ CRAIOVA au devansat prevederile la prin­cipalii indicatori ai planului revenit pe primul trimestru al acestui an. Rezultat al materializării unui complex de măsuri tehnico-organiza­­torice și politico-ideologice, succesul a făcut ca în bi­lanțul perioadei respective să fie înregistrate valori su­plimentare de 2,1 milioane lei la producția marfă și de circa 800 000 lei la produc­ția netă, în condițiile cînd producția fizică a fost inte­gral realizată. Vernisajul expoziției documentare 90 de ani de la crearea Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România“ ți Ieri la amiază, la Muzeul Olteniei a avut loc vernisa­jul expoziției documentare „90 de Partidului ani de la crearea Social-Democrat al Muncitorilor din Româ­nia", organizată de institu­ția gazdă în colaborare cu Filiala Craiova a Arhivelor statului. Despre semnifica­ția evenimentului a vorbit tovarășa Elisabeta Trăistaru, secretar al Comitetului ju­dețean de partid, care a subliniat printre altele că, prin numeroase mărturii, expoziția demonstrează le­gitatea apariției, dezvoltării și maturizării proletariatu­lui român, caracterul logic al constituirii partidului revoluționar al clasei mun­citoare din țara noastră, continuitatea și ascensiunea în amplul proces de orga­nizare și conducere a luptei clasei muncitoare, a mase­lor populare pentru trans­formarea structurală a so­cietății românești, pentru edificarea socialismului. In vastul și complexul proces de transformare a României — a relevat vorbitoarea —, in cartea de aur a marilor fii ai patriei, s-au înscris mari personalități revoluțio­nare, teoreticieni și practi­cieni socialiști și comuniști care au adus o contribuție esențială la dezvoltarea creatoare a teoriei socialis­mului științific, la conduce­rea și organizarea luptelor revoluționare. Activitatea revoluționară a perioadei cuprinse între marea ridi­care la luptă a proletariatu­lui român din anul 1933 și zilele noastre este dominată de contribuția determinantă a secretarului general al Partidului Comunist Ro­mân, tovarășul Nicolae Ceaușescu, aflat permanent în viitoarea luptelor revolu­ționare, în gigantica operă de edificare a societății so­cialiste multilateral dezvol­tate. Corelată cu expoziția do­cumentară „1965—1983 : cei mai rodnici ani din istoria patriei“ (inaugurată in ia­nuarie a.c. și găzduită în­­ Continuare în pag. a IV-a) * i ■> «W-

Next