Inainte, mai 1983 (Anul 40, nr. 11849-11874)

1983-05-01 / nr. 11849

Proletari din toate țările, unitl-voin­ainte Trăiască IMAI—sărbătoarea revoluționara a muncii și solidarității internaționale a celor ce muncesc!­a­OHMN ZILEI-SIMBOL AL LUPTEI REVOLUTIONARE Zi Intii de Arminden. Asemenea oamenilor muncii din întreaga lume, poporul român sărbătorește incon­­fundabila Zi a muncii, a so­lidarității internaționale celor ce muncesc, a forțelor a democratice, progresiste și antiimperialiste de pretu­tindeni. Simbol al uriașei energii revoluționare a cla­sei muncitoare, al hotărîrii sale de a lichida exploata­rea și asuprirea omului de către om, de a clădi o so­cietate nouă, a egalității și dreptății sociale, a bunăstă­rii și fericirii celor ce mun­cesc, de a asigura o lume mai dreaptă și mai bună, fără războaie, o lume a păcii și frăției — ziua de 1 Mai este întimpinată, in patria noastră. In climatul de deosebită efervescență politică și socială, poporul român fiind plenar angajat în înfăptuirea exemplară a hotărîrilor Congresului Xll-lea și Conferinței Națio­al­­ale ale partidului, ale Ple­narei C.C. al P.C.R. din martie curent, în transpune­rea în practică a indicațiilor de inestimabilă valoare date de tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, conducătorul partidului și țării, pentru dezvoltarea multilaterală a României socialiste. Se cu­vine să subliniem, pe de altă parte, că Intîiul de Mai din acest an îl aniversăm în contextul sărbătoririi a 90 de ani de la crearea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Româ­nia (P.S.D.M.R.), al oma­gierii a 165 de ani de la nașterea și comemorării a 100 de ani de la moartea lui Karl Marx, creatorul mate­rialismului dialectic și isto­ric, al teoriei revoluționare. Cu­ se poate de bogate sunt tradițiile sărbătoririi Zilei de 1 Mai în țara noas­tră. Să amintim, în primul rînd, că la manifestarea or­ganizată în 1890 la Bucu­rești au participat 5 000 de manifestanți peste care au cântat „Marseilleza“ „Internaționala“, și „Deșteap­­tă-te, române“. In 1921, Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită în preajma creării Partidu­lui Comunist Român care a impus cu vigoare sporită clasa muncitoare pe scena vieții politice românești. Manifestarea de la 1 Mai 1939 — organizată sub con­ducerea unor luptători ne­înfricați, între care tînărul comunist Nicola Ceaușescu — a marcat un moment de însemnătate deosebită în is­toria mișcării muncitorești, în general în istoria po­porului nostru. A fost o ma­nifestație impresionantă, de protest împotriva regimului de dictatură regală, a fas­cismului și războiului. De fapt, marea demonstrație din Capitală de la 1 Mai 1939 (la care au participat peste 20 000 de oameni) s-a numă­rat printre puținele mani­festări care s-au desfășurat în Europa după acordul de la München, cînd fascismul amenința tot mai vizibil pacea lumii. Primul 1 Mai cu adevărat liber a fost (Continuare in pag. a II-a) În prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, ieri, în Capitală, a avut loc Marea adunare populară organizată în cinstea Zilei de 1 Mai Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Repu­blicii Socialiste România, tovarășa Elena Ceaușescu, ceilalți tovarăși din con­ducerea partidului și sta­tului, au participat, sîmbătă după-amiază, la marea adu­nare populară organizată de Comitetul municipal Bucu­rești al P.C.R. în cinstea Zilei de 1 Mai. Sărbătorirea tradiționalei zi de 1 Mai, zi a primăverii și a muncii, a solidarității internaționale a celor ce muncesc, a constituit pentru toți cetățenii patriei, ro­mâni, maghiari, germani și de alte naționalități, un nou moment deosebit, prilej de a aduce un fierbinte om al Partidului Comunist giu Român, continuatorul celor mai înalte tradiții revolu­ționare din țara noastră, care a făcut din împlinirea aspirațiilor fundamentale ale poporului român supre­ma rațiune a existenței sa­le, călăuzind destinele na­țiunii pe drumul glorios și luminos, al libertății, dem­nității și progresului, edificării noii orînduiri, so­al­­ialiste. In același timp, ea a prilejuit reafirmarea vi­brantă a dragostei, stimei și recunoștinței nutrite de toți fiii pămîntului româ­nesc față de revoluționarul și conducătorul iubit, to­varășul Nicolae Ceaușescu, care și-a dedicat întreaga viață, încă din fragedă tine­rețe, cauzei nobile a parti­dului, patriei și poporului, luptînd cu abnegație și ne­înfricare împotriva exploa­tării și asupririi, pentru dreptate socială și naționa­lă, pentru independența, su­veranitatea și înflorirea țării, pentru bunăstarea și fericirea națiunii, pentru triumful socialismului și co­munismului în România, pentru făurire unei lumi mai drepte și mai bune ■— o lume fără arme și fără războaie, o lume a păcii, înțelegerii și colaborării în­tre popoare. Desfășurîndu-se sub sem­nul acestor sentimente pro­funde, într-o atmosferă de intensă satisfacție și mîn­­drie pentru mărețele împli­niri din viața țării, cinsti­rea Zilei de 1 Mai a pus pregnant în lumină hotă­­rîrea tuturor cetățenilor pa­triei, fără deosebire de na­ționalitate, de a urma, strîns uniți, cu devotament și în­credere, eroicul nostru partid comunist, pe secre­tarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de nu­mele și activitatea căruia se leagă cea mai­ strălucită și rodnică perioadă din istoria României, acționînd fără preget pentru înfăptui­rea grandioaselor obiective stabilite de Congresul Xll-lea și Conferința Na­aț­țională ale partidului. Toate aceste gînduri și simțăminte, cu care oamenii muncii, întreaga națiune întîmpină Ziua de 1 Mai, și-au găsit o semnificativă expresie în primirea entu­ziastă făcută conducătorului partidului și statului nostru (Continuare în pag. a IV-a) SALUT MUNCITORESC In izbucnirea caldă­ a clorofilei, Natura cînd și-a pus din flori veșmînt, Răsună, demnă, sărbătoarea zilei Muncitorilor de pe pămînt. In inimi, setea libertății arde Precum de-un secol și mai bine-a ars Și s-a-nroșit planeta de stindarde Din flacăra ideilor lui Marx. Cei ce cu trudă sfărîmă munții, Cei care mersul apelor o schimbă, Cel care udă cu sudoarea frunții Recolta păcii — toți vorbesc o limbă. Și, in această limbă a unirii, A tot ce este-n lume omenesc, Trimitem, de aicea, omenirii Fierbintele salut muncitoresc. Din fabrici, de pe schele și ogoare De pe întregul Mioriței plai Unde primim cu pîine și cu sare A muncii sărbătoare de-nt­i Mai. CAMIL POENARU, cenaclul „Eugen Constant* Adunarea festivă de la Craiova ieri la amiază, Teatrul Național din Craiova a găz­duit — într-o atmosferă vibrantă — adunarea festi­vă dedicată Zilei de 1 Mai, Ziua solidarității interna­ționale a celor ce muncesc, zi a cărei sărbătorire se desfășoară, în acest an, în condițiile în care întregul nostru popor acționează cu abnegație revoluționară pen­tru înfăptuirea neabătută a importantelor obiective sta­bilite de Congresul al XII- lea și Conferința Națională ale partidului. Totodată, săr­bătorirea Zilei de 1 Mai are loc într-un context deose­bit, generat de aniversarea a nouă decenii de la crea­rea partidului politic al cla­sei muncitoare din România (P.S.D.M.R.), de omagierea a 165 de ani de la nașterea și comemorarea a 100 de ani de la moartea lui Karl Marx. Sute de fruntași in pro­ducție, muncitori, ingineri, tehnicieni din unitățile in­dustriale craiovene, cadre didactice și medicale, oa­meni de artă și cultură, militari, pionieri și ute­­ciști, alți oameni ai muncii din municipiu au fost pre­zenți în sala Teatrului Na­țional, decorată sărbătorește cu drapele purpurii și tri­colore, îngemănate, iar pe fundalul scenei avînd un impresionant portret al to­varășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul partidului și țării, cel mai iubit fiu al poporului român, strălucită personalitate politică a lu­mii contemporane. Alături de sutele de oameni ai muncii, veniți să marcheze festiv Ziua celor ce mun­cesc de pretutindeni, la a­­dunare au participat — îm­preună cu tovarășul Ion Radu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului jude­țean Dolj al P.C.R. — mem­bri ai biroului Comitetului județean de partid, ai co­mitetului executiv al Con­siliului popular județean, reprezentanți ai organelor municipale de partid și de stat, ai organizațiilor de ma­să și obștești, cadre de con­ducere din unitățile econo­­mico-sociale și culturale, întreaga asistență a into­nat cu înflăcărare Imnul de Stat al Republicii Socialiste România, după care tova­rășul C­o­s­t­i­c­ă Chițimia, prim-secretar al Comitetu­(Continuare în pag. a IV-a)

Next