Inainte, septembrie 1983 (Anul 40, nr. 11953-11978)
1983-09-01 / nr. 11953
ANUL XXXIX NR 11953 JOI 1 SEPTEMBRIE 1983 4 PAGINI 50 BANI JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE Respectarea riguroasă a vitezei zilnice la strînsul recoltei — obligație fermă a tuturor locuitorilor satelor — I C.A.P. Unirea — Segarcea. Combinerii Florca Nacă și Ion Vîlvoi recoltează soia în ritm susținut. Foto : Dan Stănescu Lucrările agricole, la zi: B Treierat fasole: 98 la sută B Recoltat floarea-soarelui: 90 la sută; lucrarea a fost încheiată în șase consilii unice agroindustriale: Segarcea, Poiana Mare, Șimnic, Filiași, Ilenița, Predești. B Recoltat porumb : 20 la sută B Recoltat soia : 3 la sută B Executat arături pentru însămînțări: 21 la sută B Pregătit teren pentru insămînțări: 7 la sută B însămânțat culturi masă verde: 689 uta 3 la sută. La Dăbuleni, oamenii dovedesc prin fapte că sînt revoluționari Recoltatul porumbului, în cea mai mare localitate rurală a Doljului — Dăbuleni, cunoaște, în aceste zile (cînd se cere, peste tot, ca roadele pămîntului să ajungă cu mai grabnic în hambare), o impresionantă participare a oamenilor la muncă. Și aceasta, firește, cu atît mai mult cu cit locuitorii din Dăbuleni, în frunte cu comuniștii, s-au angajat să recolteze manual întreaga suprafață de 1457 ha cultivată cu porumb, făcînd astfel dovada unor înalte virtuți civice, politice, patriotice, ce le sunt proprii gospodarilor de aici. Mai exact, în ziua investigației noastre, am întîlnit în cîmp, la recoltat, în jur de 4 000 de oameni, „cifră ce se va menține constantă, pe toată perioada cit va dura această importantă lucrare, a sezonului" — ne asigura Stan Ciuculin, președintele cooperativei. In punctul „Ocolna", bunăoară, pe sala de circa 400 t.a, peste 700 de oameni (bărbați și femei, tineri și vîrstnici) sînt prezenți în timp la recoltatul porumbului. Aici, practic, se lucrează în flux, începînd cu ruperea și strîngerea știuleților în grămezi cit mai mari (pentru a fi transportați în arioaiele special amenajate la capătul tarlalei) K. 1ZRESCU (Continuare in pag. a Il-a) Organizarea unitară a teritoriului și introducerea asolamentelor — cale sigură de sporire a producțiilor agricole Programele și hotăririle adoptate la Plenara C.C. al P.C.R. din iunie și legiferate la Sesiunea Marii Adunări Naționale din iulie a.c. vor rămîne înscrise în istorie ca documente programatice de transformare a naturii. Lucrările ce se vor realiza pe baza acestor documente sunt, după cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, cele mai mari din perioada construcției socialismului. Rețin în mod cu totul deosebit atenția măsurile și obiectivele înscrise în Programul național pentru asigurarea unor producții sigure și stabile prin creșterea potențialului productiv al pămîntului, mai buna organizare și folosire în mod unitar a terenurilor agricole, a întregii suprafețe a țării, realizarea irigațiilor pe circa 55—60 la sută din suprafața arabilă, a lucrărilor de desecări și combaterea eroziunii solului. Doljul — unul dintre marile județe agricole ale țării — deține în prezent o suprafață agricolă de 595 000 ha, din care 513 000 ha arabile. Din suprafața agricolă amintită, unitățile cooperatiste posedă 74 la sută, iar restul aparține întreprinderilor agricole de stat, stațiunilor de cercetări, sectoarelor de producție ale Direcției Generale Economice Horticole și altor unități. In vederea creșterii eficienței muncii și a producțiilor în toate unitățile din județ, oficiului nostru îi revin sarcini de o deosebită importanță. Așadar, O.C.O.T.A. este chemat să asigure organizarea unitară și complexă a teritoriului. Dealtfel, în acest sens a existat o preocupare constantă din partea noastră materializată în efectuarea unui mare și divers volum de lucrări. Intre altele, putem enunța creșterea suprafeței arabile a județului cu 2 348 ha, în etapa 1981—1983. Această creștere are la bază :Continuare ia pag a II-a) Ing. VICTOR DUMITRESCU țelul Oficiului de cadastru, organizarea teritoriului și asolamentelor — Dolj întreprinderea chimică Craiova O posibilă revanșă în lupta pentru locul fruntaș în întrecerea socialistă In întrecerea socialistă ce se desfășoară în județul nostru, în care ființează unități mari, cu pondere în activitatea economică, întreprinderea chimică Craiova a ocupat în mod sistematic locuri fruntașe, ca urmare a rezultatelor deosebite obținute în producție. Pentru a afla amănunte despre faptele de muncă ale colectivului, am revenit recent în unitatea amintită, prilej cu care am constatat aceeași permanentă stare de veghe față de destinele producției, faptul că artizanii atîtor succese dobîndite de-a lungul anilor sînt neobosiți căutători de noi și eficiente soluții de creștere a eficienței economice, de îmbunătățire continuă a activității lor ; prin eforturile lor, ei dau un răspuns faptic indicațiilor și orientărilor formulate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice și politico-educative, făcînd dovada că în cadrul unității acționează o organizație de partid puternică, comuniști de nădejde care își subordonează munca intereselor colectivității, ale economiei naționale, pentru îndeplinirea ritmică și integrală a sarcinilor revenite din planul de stat și a celor reieșite din documentele de partid. Așadar, revenind în unitatea menționată și discutînd cu tovarășii Alexandru Toader, inginer șef, și Elena Ciolponea, șefa biroului plan, care ne-au relevat rolul „de greutate“ al bunei organizări a muncii și al corelării judicioase a factorilor cu influență directă asupra derulării optime a activității productive, am consemnat că la indicatorii de bază ai planului revenit pe perioada expirată din acest an s-au înregistrat realizări de excepție. Așa de exemplu, sarcinile la producția marfă și productivitatea muncii au fost îndeplinite în procente de circa 105 la sută și, respectiv, 106 la sută. Beneficiul net, de peste 3 milioane lei, și cheltuielile materiale la mia de lei producție marfă reduse cu 9,6 lei pe M. OLTEANU, GH. DANEL (Continuare în pag. a IV-a) Marginalii la consfătuirile cadrelor didactice Învățămîntul doljean—la cota exigențelor noii calități a procesului instructiv-educativ! Veritabile forumuri ale democrației noastre socialiste, consfătuirile cadrelor didactice, desfășurate — după cum am mai anunțat — marți, 30 august, în municipiul Craiova și în 9 centre zonale ale județului, s-au desfășurat sub semnul mobilizatoarelor idei, teze și orientări cuprinse în magistrala Cuvîntare a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice și politico-educative de la Mangalia. Consfătuirile din acest an și-au înscris, în centrul dezbaterilor, generalizarea experienței bune acumulată în anul școlar 1982—1983, în care Doljul s-a situat, prin cîteva rezultate remarcabile, rod al muncii înflăcărate, dăruirii și pasiunii tuturor slujitorilor școlii, pe podiumul întrecerii republicane, în perspectiva amplificării succeselor în noul an, astfel încît învățămîntul doljean să înregistreze noi și importanți pași pe drumul înfăptuirii noii calități a procesului instructiv-educativ, în consens cu sarcinile mărețe puse în fața tuturor factorilor educaționali de către partid, de secretarul (Continuare în pag a all-a) Brigadierii, acești tineri minunați Am fost martori, cu două zile în urmă, la un moment emoționant : reîntoarcerea de pe Șantierul național al tineretului de la Centrala termoelectrică Drobeta Tr. Severin a brigadierilor care, timp de două luni, au fost reprezentanții Doljului pe acest șantier. ...Stația C.F.R. Craiova, ora 19,30. Din trenul de Orșova coboară circa 70 de tineri zvelți, bronzați, cu fețe surîzătoare ce par a alcătui mai de grabă un lot de sportivi de mare performanță. Sunt 70 de băieți de la liceele craiovene industrial nr. 1 și „Nicolae Bălcescu", care, aveam să aflăm, au reprezentat cu cinste tineretul doljean pe unul din marile șantiere, unde se înalță încă una dintre ctitoriile ce fac să se vorbească atît de mult despre miracolul nesc. La coborîrea romadin tren se fac fotografii (vezi imaginea alăturată), ROMULUS TURBATU (Continuare în pag. a II-a)