Inainte, septembrie 1984 (Anul 41, nr. 12264-12289)
1984-09-15 / nr. 12276
Cum se derulează reviziile și reparațiile centralelor și punctelor termice ? Se apropie vremea reintrării in funcțiune la capacitatea maximă a celor 73 centrale și 21 puncte termice din Craiova. Faptul că anul trecut, cînd au trebuit să funcționeze încă din prima parte a lunii octombrie (din cauza valului de frig care s-a abătut asupra țării noastre), o parte din centrale nu erau pregătite și că în acest an s-a furnizat căldură pînă la 5 mai — deci mai mult ca deobicei — diminuîndu-se perioada de „remons“, ne-a determinat să vedem zilele trecute cum se derulează reviziile și reparațiile lor. De la bun început trebuie să precizăm că ___________ respectiva acțiune a fost mult mai bine organizată față de alți ani. Citeva argumente confirmă afirmația noastră. După inventarierea tuturor defec- ----------------țiunilor s-a întocmit un cuprinzător program de măsuri astfel că la această oră sunt finalizate lucrările la 71 centrale și la 19 puncte termice. Mai sunt, însă, de realizat încă 28 puncte din acel program. Au fost organizate 11 comisii tehnice, care verifică concret înfăptuirea celor prevăzute, calitatea lucrărilor efectuate. Secția de încălziri centrale, condusă acum de inimosul inginer Barbu Bâleanu, și-a perfecționat mult activitatea in ultimele luni. Astfel, a fost organizat un atelier de efectuare a diverselor lucrări necesare reparațiilor i s-a realizat o ingenioasă instalație de spălat chimic rețelele de căldură din blocuri (depunerea de săruri afectînd serios puterea de radiere a caloriferului), încercată cu bune rezultate la un bloc de pe strada Romul , a fost confecționat un ingenios dispozitiv de verificare în atelier a tuturor supapelor de siguranță de la cazane. Actualmente, în fiecare centrală sau punct termic (cinci centrale termice s-au transformat deja in puncte termice) există scheme ale instalației respective și ale rețelelor termice aferente. Sunt preocupări și pe linia mai bunei distribuiri a căldurii și mai ales a apei calde menajere care „urcă" mult prea greu la unele etaje superioare. Intre altele amintim că în cartierele Calea București și Nicolae Titulescu se vor înlocui 3 000 de elemenți de calorifer în unele apartamente unde temperatura nu era corespunzătoare. Și totuși mai sunt multe probleme nerezolvate sau care comportă discuții. Dacă la centrala de la blocul „Patria“ cele trei cazane sunt recepționate de o lună și jumătate, la CT-2 Calea București s-au remediat marile uzuri de la cele nouă cazane de așa natură nncit Emil Morgan, administratorul asociației de locatari nr. 14, se declară pe deplin mulțumit, iar la P.T. (punct termic) nr. 4 din cartierul Rovine totul este gata pentru start, în schimb la P.T. 6 Rovine, fost CT-2 (deci e vorba de o transformare), există un adevărat șantier. E greu de crezut că lucrătorii antreprizei nr. 3 a T.A.G.C.M. vor finaliza lucrările pînă astăzi, 15 septembrie, ultimul termen, din moment ce nu este montat nici un a.m.c., un rezervor de apă nu e pus în funcțiune etc. Aceasta în condițiile cînd oamenii nu au apa caldă menajeră necesară. Nu dorim însă să ne oprim la multe alte asemenea aspecte, ci doar la două care ni se par esențiale. Mai întîi, la rețelele termice exterioare. Am rămas pur și simplu uluiți în ce stadiu avansat de uzură se aflau conductele de apă caldă pentru încălzire scoase după 26 de ani din pămînt în zona CT-3 Calea București. Existau asemenea găuri provocate de coroziune în conducte incit puteai introduce pumnul prin ele. Abia acum s-au lămurit locatarii de ce centrala lor consuma cele mai multe gaze dintre toate „suratele“ ei craiovene. 20 de lucrători, îndrumați de sub ing. Ștefan Gheciu, de la secția 2 prestări a I.J.G.C.L., lucrează intens aici. Credem că ar mai trebui un ajutor, poate chiar din partea locatarilor de aici, în special la executarea lucrărilor necalificate. Șeful secției, ing. Bălteanu, ne spunea că numai în cartierele Calea București și Nicolae Titulescu sînt in revizie peste 2,5 km de rețele termice. Dar de ce numai în aceste două ansambluri ? Rețele aflate in pămînt de peste 20 de ani mai sînt si in alte zone. Iarna trecută semnalam în coloanele ziarului nostru că in fața blocului A-6 prim din Brazda lui Novac s-a descoperit că „izvorul" unor mari consumuri suplimentare de combustibil și, bineînțeles, a unor sume foarte mari pentru întreținere era o spărtură pe o lungime de 30 m a unei conducte asemănătoare. Ce-i de făcut ? Să se revizuiască cit mai repede posibil toate vechile instalații termice subterane, mai ales acolo unde și costurile încălzirii au fost mari. Pentru că este inadmisibil să risipim combustibilul . In al doilea rînd, este de neconceput ca o centrală termică sau un punct termic să funcționeze bine dacă toți cei 435 de lucrători de la Secția de încălziri centrale nu respectă întocmai regulamentele de ordine interioară. Asigurarea disciplinei exemplare a rămas încă problema problemelor. Mulți dintre fochiști, precum Constantin Grecu (CT-3, Nicolae Titulescu), Rodica Fieraru (CT Silozului), Gheorghe Lină (CT Craiovița), George Sandu (CT-7 Brazda lui Novac), Costică Gruia (CT-7 Craiovița Nouă), Catrinel Trandafir (CT-5, 1 Mai) nu au echipament de lucru, se ocupă de treburi gospodărești în timpul programului, părăsesc locul de muncă, aduc în centrale oameni străini, nu fac curățenie în jurul unităților etc. Bineînțeles că au și fost sancționați. Unora, precum Constantin Conu (CT-4 Calea București) și electricianul Traian Stănică, pentru grave abateri disciplinare, le-a fost desfăcut contractul de muncă. ______ Spuneam mai înainte că în fiecare centrală s-au afișat niște scheme foarte utile. De folos că inițiativa respectivă e foarte unai bună dacă fochiști, — ——— precum Ion Bădescu, de la CT-1 Piața Gării, habar nu au de semnificația lor. Respectivul ne-a răspuns că sunt... planuri de evacuare ! A fi disciplinat înseamnă nu doar a fi prezent fizic la locul de muncă ! „Noi ne străduim să facem totul pentru ca apropiatul sezon friguros să ne găsească pregătiți cum se cuvine, ne spunea ing. Bălteanu. Stă în puterea noastră acest lucru, mai ales că organele locale de partid și de stat ne sprijină îndeaproape mai mult ca oricînd“. Să sperăm că așa va fi și că în nici un caz nu se va mai repeta situația de anul trecut cînd unele centrale termice au răspuns cu întîrziere la apel. ION DIACONU E 11 comisii tehnice verifică minuțios fiecare centrală termică . Instalație specială de spălat rețelele de încălzire la blocuri . In unele apartamente se vor schimba circa 3 000 elemenți de calorifer . Cinci centrale termice au fost transformate în puncte termice . De ce locatarii deserviți de CT-3 — Calea București plăteau sume mari pentru încălzire . O inițiativă bună, dar nu în totalitate cunoscută ! Problema problemelor : disciplina O Atenție la rețelele termice ! PENTRU S VPTAMINA 1 clfVdiTC/ DUMINICA 16 SEPTEMBRIE 8,30 Mult e dulce și frumoasă. 9,00 Almanahul familiei. 8,30 De strajă patriei. 10,00 Viața satului (p.c.). 11,15 Muzica pentru toți. 11,45 Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Racheta albă (c.). Episodul 5. 13,00 Telex. 13,05 Album duminical (p.c.). De la un șlagăr la altul. Cascadorii rîsului. Toamnă în Carpați. Melodii îndrăgite. Desene animate. A patriei cinstite — versuri. Tinere talente. Reportajul emisiunii. Pastel de toamnă. Moment folcloric. Secvența telespectatorului. 16,40 Secvențe mexicane. 17,00 Telesport. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal (p.c.). 19,20 Cîntarea României. 19,50 Film artistic. Mereu alături de tine. Premieră TV. Producție a studiourilor mexicane (e.). 21,15 Varietăți muzical-coregrafice (c.). 21,50 Telejurnal (P.c.). LUNI 17 SEPTEMBRIE „ 2000 Telejurnal (p.c.): 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 Laudă mîinilor noastre. Cîntece și versuri patriotice și revoluționare. 21,00 Invățămînt — calitate — efi INTE B 15 — IX — 1984 AVANCRONICA FOTBALISTICĂ. Repetiție pentru... Sevilla! Așadar, Belfastul nu rămîne pentru noi, cum poate neautosugestionasem, amintire plăcută, deși ar fi a putut ...rămîne. In primul rînd, acest rezultat de 3—2 în favoarea gazdelor, — in care autogolul lui Iorgulescu și ofsaidul nesemnalat la golul doi, marcat de nordirlandezul Whithside, au contat enorm, — poate fi răstălmăcit și de aici se pot trage concluzii cenușii, rozbonbon, dar și... optimiste. Singura consolare, de s-ar păstra această similitudine, la care vrem să ne raportăm, este aceea că și „campania mexicană" din 1970 a început tot printr-o infrîngere, dacă ne amintim bine, la Lisabona. Ceea ce poate mulți nu știu este că jocul nord-irlandezilor, avîntat și stereotip, fusese disecat de selecționabilii noștri la antrenamentele premergătoare, fiind pregătite soluții adecvate de contracarare. Cel puțin faza din care s-a marcat golul trei, tipică pentru fotbalul britanic (centrare de pe flancul nostru drept a mijlocașului Steward, recentrare cu capul, — Hamilton — reluare imparabilă a constituise tema lui O'Neill) unui antrenament special. Paradoxal, dar tricolorii noștri nu au putut replica, din cauza multor greșeli individuale și a unor desincronizări de neînțeles, la un joc pe care-l decodificaseră și-l cunoșteau aproape la perfecțiune. Nu e mai puțin adevărat că absența lui Boloni, Cămătaru Augustin regreta că nu a putut evolua nici de această dată lîngă craiovean, în centrul liniei de atac), ca să nu mai vorbim de cea a lui Bălăci, greu de înlocuit la echipa reprezentativă, au diminuat potențialul echipei, dereglînd o strategie de joc altădată greu de contracarat. Desigur, s-ar putea invoca fondul mic de jucători de valoare competitivă pe care-l are momentan fotbalul nostru, dar aceasta este o discuție mai veche. După opinia noastră, selecționabilii craioveni au evoluat bine pe „Windsor Park“, Geolgiu marcînd chiar un gol care însemna relansarea jocului, golul lui sugerînd și o semnificație particulară pentru... Mircea Lucescu. Astăzi în campionat „U“ Craiova întilnește o bună echipă, S.C. Bacău, care mizează desigur pe nerecuperarea totală a jucătorilor noștri exemplul selecționabili și pe oferit de Rapid București în etapa inaugurală. Vor reintra, după toate aparențele, Cămătaru, poate și A. Beldeanu și O. Popescu, în orice caz, din fericire pentru medicul Vasile Frînculescu, nu sunt probleme deosebite. Partida are însă o miză mare, băcăoanii venind în Bănie avizi de reabilitare, după înfringerea surprinzătoare, pe teren propriu, administrată de noua promovată — Gloria Buzău, in timp ce „U“ Craiova încearcă, bine remontată psihic la Baia Mare, o repetiție generală pentru Sevilla, unde o așteaptă 90 de minute de infern. Mircea Rădulescu ne spunea că astăzi va trimite în teren în primul rînd o echipă proaspătă fizic, neriscînd nimic. Desigur, el știe bine că publicul craiovean așteaptă reconfirmarea prestației de La Baia Mare, o viteză de joc sporită, coerență intre compartimente, care să constituie temeiuri de speranțe tonice pentru miercuri seara. Să mai amintim un amănunt mult așteptat de vineri și-a reluat antrenamentele și Nicolae Tilihoi. MIRCEA CANȚAR Noul an de învățămînt sub arcul de lumină al viitorului (Urmare din pag 1) cu mîndrie o numim „Epoca Nicolae Ceaușescu“. Deci, de azi, la start în „retortele" imensului laborator care este școala de toate gradele. Din prima zi, cu migală și grijă, cu probitate profesională, educatorii, învățătorii și profesorii se vor apleca asupra celor 170 000 de învățăcei, dăltuindu-le caracterele pentru a deveni cetățeni de nădejde ai patriei noastre socialiste. Cu dragoste de adevăr, patrioți înflăcărați, revoluționari, crescuți in cultul cinstei și al muncii, al omeniei. Condițiile de studiu și muncă sunt optime pentru un învățământ de calitate, la nivede aproape 4 milioane lei. Universitatea craioveană, ctitorie luminoasă a secretarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae I al exigențelor actuale, la zestrea bogată a școlii doljene adăugîndu-se, în acest an, aparatură modernă și mobilier adecvat în valoare X ■ 170 000 de elevi doljeni vor răspunde „prezent" la apelul primei zile de școală. 1. Cele 846 unități de invățămînt sînt pregătite să întîmpine elevii cu tradiționala urare de „Bun venitg. La puternica bază didactico-materială, care în ultimele două decenii a cunoscut o dinamică țară precedent, concretizată în peste 2 100 săli de clasă, 750 laboratoare și cabinete, peste 350 ateliere-școală, se adaugă, începînd din această toamnă, un “nou local cu 20 săli de clasă și 4 laboratoare pentru Liceul industrial nr. 8 din Craiova și alte două localuri tip, în mediul rural, la Braloștița și Malu Mare. jg Alte 17 școli vor fi modernizate. jg Universitatea craioveană este pusă la punct pentru a primi pe cei aproape 11 000 de studenți, 7 537 cadre didactice, numeroși specialiști din producție și 819 cadre universitare — un detașament puternic ce ,va asigura ridicarea calității procesului instructiv-educativ. 1g Mii de elevi și studenți vor da o mină de ajutor la strînsul roadelor acestei toamne. Ceaușescu, îi întîmpină pe cei aproape 11 000 de studenți, dintre care peste 1 400 de „boboci" cu tradițional „Bun venit". Amfiteatrele, laboratoarele, atelierele de producție sunt un admirabil univers de formare a specialiștilor de miine, oameni care vor transpune în viață hotărîrile ce vor fi adoptate li Congresul al XIII-lea al P.C.R. la clinchetul clopoțelului care vestește inauguralul anului de invățămînt să fim alături de cei care vor răspunde prezent, țnindu-le mult succes în ascensiunea spre cucerirea științei, in drumul devenirii lor sociale. HBaStSHISaetEBBieiN aBESHIBBIBBEBIBBaBaillllIIIIBFiIllEBHaBBIIIBIIiaiaiKliaillllB ciență. 21,15 Tezaur folcloric (e.). 21,45 La zi în 600 de secunde. 21,55 Orizont tehnico-științific. 22,20 Telejurnal (P.c.). MARȚI 18 SEPTEMBRIE 15,00 Telex. 15,05 Viața școlii. 15,25 Desene animate. 15,45 Laureați ai Festivalului național „Cîntarea României". 16,15 Cărți și idei. 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Țara întreagă întîmpină Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român. 20,35 Ani bogați în multe biruinți. Cîntece patriotice și revoluționare. 20,55 Teatru TV. Fîntînă Blanduziei de Vasile Alecsandri. 22,20 Telejurnal (p.c.). MIERCURI 19 SEPTEMBRIE 15,00 Telex. 15,05 Clubul tineretului. 15,30 Emisiune In limba maghiară (p.c.). 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 Selecțiuni din concursul de creație și interpretare de muzică ușoară românească — Mamaia ’84 (c.). 20,45 40 de ani de istorie nouă (c.). 21,00 Telecinemateca. Ciclul . Dosarele ecranului. Dublă identitate. Premieră TV. Producție a studiourilor sovietice. 22,20 Telejurnal (p.c.). JOI 20 SEPTEMBRIE 15,00 Telex. 15,05 Omul și sănătate. 15,20 Studioul tineretului. 16,20 Desene animate. 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Țara întreagă întîmpină Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român. 20,35 Partidului, inima și versul. Cîntece și versuri patriotice și revoluționare. 20,55 Ctitorii cu care ne mindrim. 21,15 Film serial pentru tineret. Eroii nu au vîrstă (c.).22,00 Revista literar-artistică TV. 22,20 Telejurnal (p.c.). VINERI 21 SEPTEMBRIE 1 15,00 Telex. 15,05 Pagini orchestrale. 15,20 Desene animate. 15,30 Viața culturală. 15,50 La volan. 16,00 Emisiune în limba germană (p.c.). 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 împliniri și perspective. 21,10 Confirmarea deplină a politicii internaționale a partidului și statului nostru. 21,30 Film artistic. Ultima ediție. Premieră pe țară. Producție a studiourilor canadiene. 22,20 Telejurnal (p.c.). SIMBATA 22 SEPTEMBRIE 13,30 Telex. 13,35 La sfîrșit de săptămînă (c.). Din sumar : Cîntecele Năsăudului. Gala desenului animat. Micile povești ale marelui ecran : „Lumea minunată a fraților Grimm“. Partea a II-a. Cîntecele patriei. Telesport. Caleidoscop muzical. Șah. Farmecul operetei. Din cartea naturii. 40 de ani de istorie nouă. Marile momente ale baletului. Surpriza emisiunii. Autograf muzical : Doina Spătaru. 16,30 Tinerețe, sănătate, pace. Emisiune consacrată deschiderii săptămînii Crucii Roșii. 16,45 Săptămînă politică. 17,00 închiderea programului. 19,00 Telejurnal (p.c.). 19,20 Școală dragă, bun găsit ! (c.). 19,40 Teleenciclopedia. 20,10 Film artistic. O vacanță cu surprize. Premieră pe țară. Producție a televiziunii cehoslovace. 21,30 Fantezie pentru orchestră și... o păpușă (c.). 22,15 Telejurnal (p.c.). 22,30 Pe strune de vioară. Melodii (c.). pinrai! Iei tm Irele Searn I Nați 5 Sear I ■ ; stat I 18 : I sim I dor I loni I Arti I In ] I de 5 I Bru( mi ■ I 43851 I tura [le: I 15,30 I grăd I 6 > I 1402L Iaim 1 11,30 IB Stele I Afat Ile : I 15,30 I „Mot 1 12724 I tine 19; 1I .nuiti I 19,30. 1telei I Rcva I 11 ; IB • I 19286 I fierb 118 II — B afaci I (Ar I filmi I cer. 1 Lega I PUȘC 1 ..Ind. Iliași, I vese) Imm § s 15 I 10. E tică. H Trang din g șoar. s ..,35 B săpt. m Pops 1 16,45 U tică. 1 (Pc.) g tara g Iavă §g nesc si garăi g Repc partis 1 Alb“ g diou =m 21,50 g Selei gtlurile g muzing neas 1 22,25 |p 1 Cc = vedi g iova I ing terv g brie 1 temi g mea g cu p seni 1 Ha 6 der« p max ! sei g de, H tre !Mel H vicii g ghia ilfilliillll!