Inainte, septembrie 1984 (Anul 41, nr. 12264-12289)

1984-09-15 / nr. 12276

Cum se derulează reviziile și reparațiile centralelor și punctelor termice ? Se apropie vremea rein­trării in funcțiune la ca­pacitatea maximă a celor 73 centrale și 21 puncte ter­mice din Craiova. Faptul că anul trecut, cînd au trebuit să funcționeze încă din pri­ma parte a lunii octombrie (din cauza valului de frig care s-a abătut asupra țării noastre), o parte din cen­trale nu erau pregătite și că în acest an s-a furnizat căldură pînă la 5 mai — deci mai mult ca deobicei — diminuîndu-se perioada de „remons“, ne-a determinat să vedem zilele trecute cum se derulează reviziile și re­parațiile lor. De la bun început trebuie să precizăm că ___________ respectiva ac­țiune a fost mult mai bine organizată față de alți ani. Citeva argu­mente confirmă afirmația noas­tră. După in­vent­arierea tu­turor defec- ----------------­țiunilor s-a întocmit un cu­prinzător program de mă­suri astfel că la această oră sunt finalizate lucrările la 71 centrale și la 19 puncte termice. Mai sunt, însă, de realizat încă 28 puncte din acel program. Au fost or­ganizate 11 comisii tehnice, care verifică concret înfăp­tuirea celor prevăzute, cali­tatea lucrărilor efectuate. Secția de încălziri cen­trale, condusă acum de ini­mosul inginer Barbu Bâl­­­eanu, și-a perfecționat m­ult activitatea in ultimele luni. Astfel, a fost organizat un atelier de efectuare a diver­selor lucrări necesare repa­rațiilor i s-a realizat o in­genioasă instalație de spălat c­himic rețelele de căldură din blocuri (depunerea de săruri afectînd serios pute­rea de radiere a calorife­rului), încercată cu bune rezultate la un bloc de pe strada Romul , a fost con­fecționat un ingenios dispo­zitiv de verificare în atelier a tuturor supapelor de sigu­ranță de la cazane. Actual­mente, în fiecare centrală sau punct termic (cinci cen­trale termice s-au transfor­mat deja in puncte termice) există scheme ale instalației respective și ale rețelelor termice aferente. Sunt preocupări și pe linia mai bunei distribuiri a căl­durii și mai ales a apei calde menajere care „urcă" mult prea greu la unele etaje superioare. Intre altele amintim că în cartierele Calea București­­ și Nicolae Titulescu se vor înlocui 3 000 de elemenți de calori­fer în unele apartamente unde temperatura nu era corespunzătoare. Și totuși mai sunt multe probleme nerezolvate sau care comportă discuții. Dacă la centrala de la blocul „Patria“ cele trei cazane sunt recepționate de o lună și jumătate, la CT-2 Calea București s-au remediat ma­rile uzuri de la cele nouă cazane de așa natură nncit Emil Morgan, administrato­rul asociației de locatari nr. 14, se declară pe deplin mulțumit, iar la P.T. (punct termic) nr. 4 din cartierul Rovine totul este gata pen­tru start, în schimb la P.T. 6 Rovine, fost CT-2 (deci e vorba de o transformare), există un adevărat șantier. E greu de crezut că lucră­torii antreprizei nr. 3 a T.A.G.C.M. vor finaliza lu­crările pînă astăzi, 15 sep­tembrie, ultimul termen, din moment ce nu este montat nici­ un a.m.c., un rezervor de apă nu e pus în funcțiune etc. Aceasta în condițiile cînd oamenii nu au apa caldă menajeră necesară. Nu dorim însă să ne oprim la multe alte asemenea as­pecte, ci doar la două care ni se par esențiale. Mai întîi, la rețelele ter­mice exterioare. Am rămas pur și simplu uluiți în ce stadiu avansat de uzură se aflau conductele de apă caldă pentru încălzire scoase după 26 de ani din pămînt în zona CT-3 Calea Bucu­rești. Existau asemenea găuri provocate de coro­ziune în conducte incit pu­teai introduce pumnul prin ele. Abia acum s-au lămu­rit locatarii de ce centrala lor consuma cele mai multe gaze dintre toate „suratele“ ei craiovene. 20 de lucră­tori, îndrumați de sub ing. Ștefan Gheciu, de la secția 2 prestări a I.J.G.C.L., lu­crează intens aici. Credem că ar mai trebui un ajutor, poate chiar din partea loca­tarilor de aici, în special la executarea lucrărilor neca­­lificate. Șeful secției, ing. Bălteanu, ne spunea că nu­mai în cartierele Calea București și Nicolae Titu­lescu sînt in revizie peste 2,5 km de rețele termice. Dar de ce numai în aceste două ansambluri ? Rețele aflate in pămînt de peste 20 de ani mai sînt si in alte zone. Iarna trecută semna­lam în coloanele ziarului nostru că in fața blocului A-6 prim din Brazda lui Novac s-a descoperit că „izvorul" unor mari consu­muri suplimentare de com­bustibil și, bineînțeles, a unor sume foarte mari pen­tru întreținere era o spăr­tură pe o lungime de 30 m a unei conducte asemănă­toare. Ce-i de făcut ? Să se revizuiască cit mai repede posibil toate vechile insta­lații termice subterane, mai ales acolo unde și costurile încălzirii au fost mari. Pen­tru că este inadmisibil să risipim combustibilul . In al doilea rînd, este de neconceput ca o centrală termică sau un punct ter­mic să funcționeze bine dacă toți cei 435 de lucrători de la Secția de încălziri cen­trale nu respectă întocmai regulamentele de ordine in­terioară. Asigurarea disci­plinei exemplare a rămas încă problema problemelor. Mulți dintre fochiști, precum Constantin Grecu (CT-3, Nicolae Titulescu), Rodica Fieraru (CT Silozului), Ghe­­orghe Lină (CT Craiovița), George Sandu (CT-7 Brazda lui Novac), Costică Gruia (CT-7 Craiovița Nouă), Ca­­trinel Trandafir (CT-5, 1 Mai) nu au echipament de lucru, se ocupă de treburi gospodărești în timpul pro­gramului, părăsesc locul de muncă, aduc în centrale oa­meni străini, nu fac cură­țenie în jurul unităților etc. Bineînțeles că au și fost sancționați. Unora, precum Constantin Conu (CT-4 Ca­lea București) și electricia­nul Traian Stănică, pentru grave abateri disciplinare, le-a fost desfăcut contractul de muncă. ______ Spuneam mai înainte că în fiecare centra­lă s-au afișat niște scheme foarte utile. De folos că inițiativa res­pectivă e foar­te unai bună dacă fochiști, — ——— precum Ion Bădescu, de la CT-1 Piața Gării, habar nu au de sem­nificația lor. Respectivul ne-a răspuns că sunt... pla­nuri de evacuare ! A fi dis­ciplinat înseamnă nu doar a fi prezent fizic la locul de muncă ! „Noi ne străduim să fa­cem totul pentru ca apro­piatul sezon friguros să ne găsească pregătiți cum se cuvine, ne spunea ing. Băl­teanu. Stă în puterea noas­tră acest lucru, mai ales că organele locale de partid și de stat ne sprijină îndea­proape mai mult ca oricînd“. Să sperăm că așa va fi și că în nici un caz nu se va mai repeta situația de anul trecut cînd unele centrale termice au­ răspuns cu în­­tîrziere la apel. ION DIACONU E 11 comisii tehnice verifică minuțios fiecare centrală termică . Instalație specială de spălat rețelele de încălzire la blocuri . In unele apartamente se vor schimba circa 3 000 elemenți de calorifer . Cinci centrale termice au fost transformate în puncte termice . De ce locatarii deserviți de CT-3 — Calea București plăteau sume mari pentru încălzire . O inițiativă bună, dar nu în totalitate cunos­cută ! Problema problemelor : disciplina O Atenție la rețelele termice ! PENTRU S­ VPTAMINA 1 clfVdiTC/ DUMINICA 16 SEPTEMBRIE 8,30 Mult e dulce și frumoasă. 9,00 Almanahul familiei. 8,30 De strajă patriei. 10,00 Viața satului (p.c.). 11,15 Mu­zica pentru toți. 11,45 Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Racheta albă (c.). Episodul 5. 13,00 Telex. 13,05 Album duminical (p.c.). De la un șlagăr la altul. Casca­dorii rîsului. Toamnă în Carpați. Melodii îndrăgite. De­sene animate. A patriei cinstite — versuri. Tinere talente. Reportajul emisiunii. Pastel de toamnă. Moment folcloric. Secvența telespectatorului. 16,40 Secvențe mexicane. 17,00 Telesport. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal (p.c.). 19,20 Cîntarea României. 19,50 Film artistic. Mereu alături de tine. Premieră TV. Producție a studiourilor mexicane (e.). 21,15 Varietăți muzical-coregrafice (c.). 21,50 Telejurnal (P.c.). LUNI 17 SEPTEMBRIE „ 20­00 Telejurnal (p.c.): 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 Laudă mîinilor noastre. Cîntece și versuri patrio­tice și revoluționare. 21,00 Invățămînt — calitate — efi­ INTE B 15 — IX — 1984 AVANCRONICA FOTBALISTICĂ. Repetiție pentru... Sevilla! Așadar, Belfastul nu ră­­mîne pentru noi, cum poate ne­­autosugestionasem, amintire plăcută, deși ar fi a putut ...rămîne. In primul rînd, acest rezultat de 3—2 în favoarea gazdelor, — in care autogolul lui Iorgules­­cu și ofsaidul nesemnalat la golul doi, marcat de nord­­irlandezul Whithside, au contat enorm, — poate fi răstălmăcit și de aici se pot trage concluzii cenușii, roz­­bonbon, dar și... optimiste. Singura consolare, de s-ar păstra această similitudine, la care vrem să ne rapor­tăm, este aceea că și „cam­pania mexicană" din 1970 a început tot printr-o infrîn­­gere, dacă ne amintim bine, la Lisabona. Ceea ce poate mulți nu știu este că jocul nord-irlandezilor, avîntat și stereotip, fusese disecat de selecționabilii noștri la an­trenamentele premergătoa­re, fiind pregătite soluții adecvate de contracarare. Cel puțin faza din care s-a marcat golul trei, tipică pentru fotbalul britanic (centrare de pe flancul nostru drept a mijlocașului Steward, recentrare cu ca­pul, — Hamilton — reluare imparabilă a constituise tema lui O'Neill) unui an­trenament special. Para­doxal, dar tricolorii noștri nu au putut replica, din cauza multor greșeli indivi­duale și a unor desincronizări de neînțeles, la un joc pe ca­­re-l decodificaseră și-l cunoș­teau aproape la perfecțiune. Nu e mai puțin adevărat că absența lui Boloni, Cămă­­taru­­ Augustin regreta că nu a putut evolua nici de această dată lîngă craio­­vean, în centrul liniei de atac), ca să nu mai vorbim de cea a lui Bălăci, greu de înlocuit la echipa reprezen­tativă, au diminuat poten­țialul echipei, dereglînd o strategie de joc altădată greu de contracarat. Desi­gur, s-ar putea invoca fon­dul mic de jucători de va­loare competitivă pe care-l are momentan fotbalul nos­tru, dar aceasta este o dis­cuție mai veche. După opi­nia noastră, selecționabilii craioveni au evoluat bine pe „Windsor Park“, Geolgiu marcînd chiar un gol care însemna relansarea jocului, golul lui sugerînd și o sem­nificație particulară pen­tru... Mircea Lucescu. Astăzi în campionat „U“ Craiova întilnește o bună echipă, S.C. Bacău, care mizează desigur pe nerecu­­perarea totală a jucătorilor noștri exemplul selecționabili și pe oferit de Rapid București în etapa inaugu­rală. Vor reintra, după toa­te aparențele, Cămătaru, poate și A. Beldeanu și O. Popescu, în orice caz, din fericire pentru medicul Va­sile Frînculescu, nu sunt probleme deosebite. Partida are însă o miză mare, bă­­căoanii venind în Bănie avizi de reabilitare, după înfringerea surprinzătoare, pe teren propriu, adminis­trată de noua promovată — Gloria Buzău, in timp ce „U“ Craiova încearcă, bine remontată psihic la Baia Mare, o repetiție generală pentru Sevilla, unde o aș­teaptă 90 de minute de in­fern. Mircea Rădulescu ne spu­nea că astăzi va trimite în teren în primul rînd o echi­pă proaspătă fizic, neriscînd nimic. Desigur, el știe bine că publicul craiovean aș­teaptă reconfirmarea pres­tației de La Baia Mare, o viteză de joc sporită, coeren­ță intre compartimente, care să constituie temeiuri de speranțe tonice pentru miercuri seara. Să mai amintim un amănunt mult așteptat­­ de vineri și-a re­luat antrenamentele și Ni­colae Tilihoi. MIRCEA CANȚAR Noul an de învățămînt sub arcul de lumină al viitorului (Urmare din pag 1) cu mîndrie o numim „Epoca Nicolae Ceaușescu“. Deci, de azi, la start în „retortele" imensului labora­tor care este școala de toate gradele. Din prima zi, cu migală și grijă, cu probitate profesională, educatorii, în­vățătorii și profesorii se vor apleca asupra celor 170 000 de învățăcei, dăltuindu-le caracterele pentru a deveni cetățeni de nădejde ai pa­triei noastre socialiste. Cu dragoste de adevăr, patrioți înflăcărați, revoluționari, crescuți in cultul cinstei și al muncii, al omeniei. Con­dițiile de studiu și muncă sunt optime pentru un învă­țământ de calitate, la nive­de aproape 4 milioane lei. Universitatea craioveană, ctitorie luminoasă a secre­tarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae I al exigențelor actuale, la zestrea bogată a școlii dol­­jene adăugîndu-se, în acest an, aparatură modernă și mobilier adecvat în valoare X ■ 170 000 de elevi doljeni vor răspunde „prezent" la ape­lul primei zile de școală. 1. Cele 846 unități de invățămînt sînt pregătite să întîmpine elevii cu tradiționala urare de „Bun venitg. La puternica bază didactico-materială, care în ultimele două decenii a cunoscut o dinamică țară precedent, concretizată în peste­ 2 100 săli de clasă, 750 la­boratoare și cabinete, peste 350 ateliere-școală, se adaugă, începînd din această toam­­nă, un “nou local cu 20 săli de clasă și 4 laboratoare pentru Liceul industrial nr. 8 din Cra­iova și alte două localuri tip, în mediul rural, la Braloștița și Malu Mare. jg Alte 17 școli vor fi modernizate. jg Uni­versitatea craioveană este pusă la punct pentru a primi pe cei aproape 11 000 de studenți, 7 537 cadre didactice, nume­roși specialiști din producție și 819 cadre universitare — un detașament puternic ce ,va­ asigura ridicarea calității pro­cesului instructiv-edu­cativ. 1g Mii de elevi și studenți vor­ da o mină de ajutor la strînsul roadelor acestei toamne. Ceaușescu, îi întîmpină pe cei aproape 11 000 de stu­denți, dintre care peste 1 400 de „boboci" cu tradi­țional „Bun venit". Am­fiteatrele, laboratoarele, ate­lierele de producție sunt un admirabil univers de for­mare a specialiștilor de miine, oameni care vor transpune în viață hotărîri­­le ce vor fi adoptate li Congresul al XIII-lea al P.C.R. la clinchetul clopoțelului care vestește inauguralul anului de invățămînt să fim alături de cei care vor răs­punde prezent, țnindu-le mult succes în ascensiunea spre cucerirea științei, in drumul devenirii lor sociale. HBaStSHISaetEBBieiN aBESHIBBIBBEBIBBaBaillllIIIIBFiIllEBHaBBIIIBIIiaiaiKliaillllB ciență. 21,15 Tezaur folcloric (e.). 21,45 La zi în 600 de secunde. 21,55 Orizont tehnico-științific. 22,20 Telejurnal (P.c.). MARȚI 18 SEPTEMBRIE 15,00 Telex. 15,05 Viața școlii. 15,25 Desene animate. 15,45 Laureați ai Festivalului național „Cîntarea Româ­niei". 16,15 Cărți și idei. 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Țara întreagă întîmpină Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român. 20,35 Ani bogați în multe biruinți. Cîn­­tece patriotice și revoluționare. 20,55 Teatru TV. Fîntînă Blanduziei de Vasile Alecsandri. 22,20 Telejurnal (p.c.). MIERCURI 19 SEPTEMBRIE 15,00 Telex. 15,05 Clubul tineretului. 15,30 Emisiune In limba maghiară (p.c.). 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Actua­litatea în economie. 20,35 Selecțiuni din concursul de creație și interpretare de muzică ușoară românească — Mamaia ’84 (c.). 20,45 40 de ani de istorie nouă (c.). 21,00 Telecinemateca. Ciclul . Dosarele ecranului. Dublă iden­titate. Premieră TV. Producție a studiourilor sovietice. 22,20 Telejurnal (p.c.). JOI 20 SEPTEMBRIE 15,00 Telex. 15,05 Omul și sănătate. 15,20 Studioul tine­retului. 16,20 Desene animate. 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Țara întreagă întîmpină Congresul al XIII-lea al Parti­dului Comunist Român. 20,35 Partidului, inima și versul. Cîntece și versuri patriotice și revoluționare. 20,55 Ctitorii cu care ne mindrim. 21,15 Film serial pentru tineret. Eroii nu au vîrstă (c.).22,00 Revista literar-artistică TV. 22,20 Telejurnal (p.c.). VINERI 21 SEPTEMBRIE 1 15,00 Telex. 15,05 Pagini orchestrale. 15,20 Desene ani­mate. 15,30 Viața culturală. 15,50 La volan. 16,00 Emisi­une în limba germană (p.c.). 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 împliniri și perspective. 21,10 Confirmarea deplină a politicii internaționale a parti­dului și statului nostru. 21,30 Film artistic. Ultima ediție. Premieră pe țară. Producție a studiourilor canadiene. 22,20 Telejurnal (p.c.). SIMBATA 22 SEPTEMBRIE 13,30 Telex. 13,35 La sfîrșit de săptămînă (c.). Din su­mar : Cîntecele Năsăudului. Gala desenului animat. Micile povești ale marelui ecran : „Lumea minunată a fraților Grimm“. Partea a II-a. Cîntecele patriei. Telesport. Ca­leidoscop muzical. Șah. Farmecul operetei. Din cartea naturii. 40 de ani de istorie nouă. Marile momente ale baletului. Surpriza emisiunii. Autograf muzical : Doina Spătaru. 16,30 Tinerețe, sănătate, pace. Emisiune consa­crată deschiderii săptămînii Crucii Roșii. 16,45 Săptămînă politică. 17,00 închiderea programului. 19,00 Telejurnal (p.c.). 19,20 Școală dragă, bun găsit ! (c.). 19,40 Teleenciclo­­pedia. 20,10 Film artistic. O vacanță cu surprize. Premieră pe țară. Producție a televiziunii cehoslovace. 21,30 Fan­tezie pentru orchestră și... o păpușă (c.). 22,15 Telejurnal (p.c.). 22,30 Pe strune de vioară. Melodii (c.). pinrai! Iei t­m I­rele S­earn I Nați 5 Sear I ■ ; stat I 18 : I sim­ I dor I loni I Arti I In ] I de 5 I Bru( ­m­i ■ I 43851 I tura [­le: I 15,30 I grăd I 6 > I 1402L I­aim 1 11,30 I­B S­­tele I Afat I­le : I 15,30 I „Mot 1 12724 I tine 19; 1I .nuiti I 19,30. 1­­telei I Rcva I 11 ; I­B • I 19286 I fierb 1­18­ I­I — B­­ afaci I (Ar I filmi I cer. 1 Lega I PUȘC 1 ..Ind. I­liași, I vese) Imm § s 15 I 10. E tică. H Tran­g din g șoar. s ..,35 B săpt. m Pops 1 16,45 U tică. 1 (P­c.) g tara g Iavă §g nesc si garăi g Repc p­artis 1 Alb“ g diou =m 21,50 g Selei gt­lurile g muzi­ng neas 1 22,25 |p 1 Cc = vedi g iova I in­­­g terv g brie 1 temi g mea g cu p seni 1 Ha 6 der« p max ! se­i g de, H tre !­­Mel H vicii g ghia ilfilliillll!

Next