Inainte, octombrie 1984 (Anul 41, nr. 12290-12315)

1984-10-02 / nr. 12290

froleiarl <J}n toűlt tőrlle, uniti-vöt nainte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POM ANUL XLI MI 12 290 MARȚI 2 OCTOMBRIE 1984 4 PAGINI 50 BANI JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE In această perioadă de vîrf, de maxim efort și totală concentrare în agricultura județului Fiecare zi~7­ record la rnsămînțări și la strinsul recoltei, în condițiile respectării riguroase a tuturor indicilor . Realizarea vitezelor programate — cel puțin 10 000 h­a arate, pregătite și semănate zilnic — cerință fermă, obligație indiscutabilă pentru înca­drarea visămînțărilor în normele tehnice legale. 91 întreaga forță aptă de muncă a satelor — din revărsatul zorilor și pînă la lăsarea întuneri­cului la recoltarea manuală a porumbului, sfeclei de zahăr, soiei, cartofilor, legumelor, fructelor și strugurilor. Participarea la muncă atît cit este nevoie reprezintă o înaltă îndatorire patrio­tică și civică a fiecărui locuitor al satelor, de la copil la vîrstnic, indiferent dacă lucrează sau nu in cooperativa agricolă! . In toate consiliile unice agroindustriale, în fiecare unitate agricolă de stat și cooperatistă, în fiecare formație de lucru, pe fiecare sară — muncă bine organizată, cu norme pe fiecare individ, cu sarcini și responsabilități concrete față de ritm și calitate­­ 3 Formațiile de tractoare repartizate la arat, pregătirea terenului și semănat să acționeze pe un front larg, urmărind respectarea fără excepție a vitezelor programate, fără nici cel mai mic ra­bat la calitate! i­ Pretutindeni, control permanent, exigent și competent la fața locului, întreaga zi-lumină, precum și noaptea acolo unde se acționează la eli­berarea terenului și executarea arăturilor, să se asigure cu exigență și răspundere integritatea re­coltei, transportul operativ al acesteia în ham­bare ! tehnici de calitate! Orzul — în brazdă pe toată suprafața programată In consens cu indicațiile și orientările formulate cu toată claritatea de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secreta­rul general al partidului, bi­roul și secretariatul Comite­tului județean de partid, Co­mandamentul județean pen­tru coordonarea lucrărilor agricole au întreprins un complex de măsuri menite să ducă la respectarea rigu­roasă a epocii de însămin­­țare a păroaselor. La orz — cultură care în județul nos­tru, potrivit programului, ocupă 27 950 ha — s-a trecut mult mai devreme decît în anii precedenți la eliberarea terenului, executarea ară­turilor, pr­egătirea patului germinativ și la însămînțări. (Continuare In pag. a IlI-a) In trei cooperative agricole s-a încheiat recoltatul porumbului, iar în alte 15 a intrat în stadiu final Participarea la recoltatul porumbului a întregii forțe apte de muncă a satelor re­prezintă o acțiune de masă care probează capacitatea organizatorică a organelor și organizațiilor de partid, a comandamentelor locale pentru coordonarea lucră­rilor agricole, consiliilor populare, conducerilor uni­tăților agricole. Promovînd cu succes acest exigent exa­men, locuitorii apți de muncă din Ciupercenii Vechi au raportat primii pe județ încheierea recoltării porumbului de pe cele 372 ha, urm­ați de cei din Dioști precum și cei din Radomir. Strînsul recoltei a intrat în stadiul final și în coppe­(Continuare în pag. a IlI-a) Proiectul Directivelor Congresului al Xlll lea al partidului în dezbaterea comuniștilor, a întregului popor Doi factori determinanți în dezvoltarea zootehniei Studierea temeinică, apro­fundată a proiectului de Di­rective ale Congresului al Xlll-lea al partidului per­mite să tragem cu toată cla­ritatea concluzia că în cinci­nalul viitor se va imprima un ritm mai alert proceselor de modernizare și dezvolta­re intensivă a agriculturii. In proiectul de Directive se subliniază necesitatea creș­terii ponderii zootehniei în balanța producției globale a agriculturii. Este o cerință fir­ească dictată de făurirea unei agriculturi moderne, intensive, de înaltă eficien­ță și randament. Reproducția și selecția a­­nimalelor au constituit din totdeauna, și cu atît mai mult în prezent,­­ cînd la baza activității noastre stau tehnologiile moderne, ulti­mele descoperiri ale știin­ței — factori decisivi în dez­voltarea zootehniei. In ju­dețul nostru, pe opt luni ale anului s-a înregistrat, în sectorul cooperativelor agri­cole, un procent de natali­tate de 66,2 la sută la tau­rine, — cu trei procente mai mult față de natalitatea înregistrată pe întregul an 1983. Nivelul la care am ajuns ne dă certitudinea să afirmăm că la sfîrșitul aces­tui an vom înregistra o na­talitate de cel puțin 75 la sută, materializată în 44 000 viței viabili. De menționat că din cele 144 unități coo­peratiste crescătoare de vaci de lapte, peste 50 vor realiza și depăși procentul de 85 la sută la natalitate și nu­mai 26 unități se vor în­scrie la acest indicator, cu un procent de sub 70 la sută. la ovine, pe aceeași pe­rioadă, realizăm o natalitate de 64 la sută. Cu mieii ce se vor obține în lunile no­iembrie și decembrie preco­nizăm ca la sfîrșitul anului să ne înscriem cu o natali­tate la ovine de cel puțin 80 la sută. In vederea realizării depășirii indicatorilor pre­și văzuți s-au luat măsurile tehnico-organizatorice ce se impuneau privind intensifi­carea procesului de repro­ducție la toate speciile. Am urmărit ca în această acțiune să fie cuprins întregul efec­tiv de femele apte ; s-au organizat loturi speciale de vițele, mioare și scrofite care, la atingerea greutății corporale, au fost însămân­țate artificial sau montate natural. Măsuri deosebit de energice s-au luat și în ceea ce privește instruirea ope­ratorilor însămînțători in vederea creșterii gradului de cunoștințe profesionale, mai ales că din luna mai a.c. s-a schimbat tehnologia de însămînțare a femelelor prin folosirea paietelor de producție românească — metodă menită să ducă la o creștere substanțială a fe­cundității și natalității: înfăptuirea tuturor măsu­rilor enunțate se reflectă în faptul că pe cele opt luni s-au realizat monte la 39 645 vaci, 9 890 vițele, 66 870 scroafe. Totodată, s-a in­tensificat procesul de re­producție la iepe prin in­troducerea a 35 armăsari de rasă. Se urmărește atît creșterea numerică a efecti­velor de cabaline, ameliora­rea populației locale, cit și prepararea serului gonado­­trop din singele recoltat de la iepele gestante — ser (Continuare în pag. a III-a) Dr. FLOREA PETRESCU, șeful C.J.R.S.A. DolJ tiuk* Ultimul trimestru al anului 0 etapă a rezultatelor maxim în activitatea de producție un obiectiv care poate și trebuie să devină caua tuturor colectivelor de oameni ai muncii Am intrat în cel de-al IV- lea trimestru al anului — etapă specifică pentru acti­vitatea din industrie, cu o densitate problematică ma­ximă, direcționată de impe­rativele îndeplinirii sarcini­lor de plan anuale și funda­mentării temeinice a progra­mului pe 1985 — condiții de­cisive pentru finalizarea cu succes a prevederilor actua­lului cincinal și abordarea exemplară a grandioaselor linii evolutive ale viitorului, jalonate științific prin pro­iectul Directivelor Congre­sului al XIII-lea al partidu­cărui colectiv, fiecărei se­rii, atelier, echipă, zi de­­ la o muncă exemplar org­nizată, disciplină și ang jare deplină — sub egid unui stil nou, al revix­ime tului în activitatea și reze­tatele muncii noastre, pr activizarea, pretutindeni, fiecare întreprindere, a t­turor resurselor materiale umane, a tuturor potenței și capacităților creatoare­­ care dispunem. Intre sarcinile de maxim importanță și actualiza care trebuie să se situeze centrul preocupărilor cum CERINȚE FUNDAMENTALE PENTRU REALIZAREA PLANULUI PE ACEST AN ȘI PE ÎNTREGUL CINCINALJ lui. Ultimul trimestru al a­­nului are în plus, pentru noi, cei din Dolj, semnifica­ția răspunderii față de rezultatele deosebite econo­mice nesatisfăcătoare pe care le-am înregistrat până acum, a obligației de a ac­ționa cu înaltă răspundere muncitorească, cu întreaga capacitate și energie, la re­cuperarea restanțelor, la re­dresarea grabnică a întregii activități economice. Anga­jamentul asumat la recenta plenară extraordinară a Co­mitetului județean Dolj al P.C.R. comună cu sesiunea Consiliului pop­­lar județean, — in fața conducerii parti­dului, de a ridica rezultatele noastre la nivelul excepțio­nalei înzestrări tehnico-pro­­ductive create in Dolj prin grija statornică a tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin e­­forturile materiale deosebite ale statului, — se întemeiază pe acțiunea tenace a orga­nelor și organizațiilor de partid, a tuturor comuniști­lor pentru mobilizarea iie­nilor muncii se detașeaz firesc, producția fizică . 1 FIECARE INTREPRIN­DERE, LA FIECARE LC DE MUNCA SE IMPU ACUM MASURI HOTAR SI PENTRU RESPECTARE NEABĂTUTA A PROGRA­MELOR DE FABRICAȚI REALIZAREA INTEGRAL. A PLANULUI PRODUC­ȚIEI FIZICE LA FIECAR SORTIMENT. Trebuie avem, cu deosebire, în ate­lie restanțele, acele produ la care unele întreprinde se situează, chiar, sub niv Ilu­ realizărilor perioadei c­respunzătoare a anului tr­cut. La Schela de producț petrolieră este necesară co­centrarea puternică a tut­ror forțelor tehnice și mane în vederea menține­­riimului bun ăi activită productive din ultimele lui creșterii producției de țir și gaze, iar la „Electroce­trale“ — finalizarea optic ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a IV- nr** " ”■* v ••‘"'•yapp" La cules de mere în ferma 17 Dobresti a I.A.S. Sadova. Foto : Gh­. Catani Răspundere maximă pentru calitatea legumelor! Pr­intre preocupările a­­flate la periferia interesului directorului Jeni, inginerul A.E.S.C. Bou­Constantin Stănescu, este și aceea ce vizează aspectul comercial. Amw­n ZIARULUI precum și ritmicitatea legu­melor livrate de respectiva unitate economică diverșilor beneficiari. Indiferent de graficele întocmite, directo­rul A.E.S.C. Boureni am putea spune că se comportă după șablonul probat de toți cei care­­ știu că ești, într-un fel, „la mina lor“. O robustă satisfacție îl încearcă zilnic atunci cînd legumele sînt preluate din ferme de diverși beneficiari, iar reprezentan­ții acestora sînt oameni „cumsecade“, adică zic da și atunci cînd ar trebui să zică nu. Sigur, s-ar putea ca, întimplător, vreunul din­tre controlorii de calitate ai C.S.F. Băilești, repartizați aici la depozitul Boureni, să fie mai „mofturos“, adică mai corect (ce semnificație o mai fi avînd și cuvîntu­l acesta la Boureni !), dar res­pectivul se aliniază repede la obiceiurile instituite sau, eventual, dispare după cîteva zile de activitate, dacă este prea încăpățînat și persev­rează în ambiții. Ceea surprinde directorului în mentalitat A.E.S.C. Bo­reni, a șefilor de ferme , subordine este că, după et­nia lor, tot ce se recoltea, fără o prealabilă sortat trebuie valorificat, indu­­rent de aspectul comerci, de sortiment, cerințe. Un ac rămâi consternat. Dacă ei șofer și ai fost trimis du ardei gras, atunci soai bine. Ți se dă ar­dei gr: dar și un alt sortiment, de exemplu varză sau a ceva. Dacă refuzi, atunci îi crește barba pînă ți se s­curcă mijlocul de transpo Obiceiul nu e nou, e cinic MIRCEA CÂNȚI! (Continuare în pag. a III-

Next