Inainte, octombrie 1984 (Anul 41, nr. 12290-12315)

1984-10-14 / nr. 12301

Proletari din toate tarile uniți-vă ! hainte ORGAN AL COMITETULUI JUDEIJJ.­K­WH JIJIfJiKI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XLI NR 12 301 DUMINICA 14 OCTOMBRIE 1984 4 PAGINI 50 BANI Timpul este înaintat. Printr-o mobilizare generală a tuturor forțelor de la sate semănatul și recoltarea să se încheie la termenele prevăzute I I JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE 1 35 de unități agricole au terminat recoltatul porumbului Până aseară, 35 de unități agricole cooperatiste și de stat din județul nostru au încheiat recoltatul porumbu­lui. Printre acestea se nu­mără cooperativele agricole din : Ciupercenii Vechi, Fra­­toștița, Comoșteni, Gubau­­cea, Desa, Ghidici, Breasta, Predești, Pleșoi, Cernele, Sopot, Beleți, Bucovăț, Săr­bătoarea, Cîmpeni, șiranic, Izvor, Bariera Vîlcii, Gher­­cești, Cornu, Izvoare, Dioști, Radomir, Preajba, Puțuri. In alte numeroase unități, strînsul recoltei de porumb a intrat în stadiul final. Ast­fel, la Celaru porumbul fu­sese recoltat pînă aseară de pe 630 din 803 ha; la Liș­­teava de pe 315 din 368 ha ; la Ișalnița de pe 355 din 392 ha ; la Vela de pe 315 din 352 ha ; la Veleni de pe 250 din 300 ha ; la Caraula de pe 350 din 393 ha. Fe­citînd călduros coope­ratorii și mecanizatorii, în­treaga forță aptă de muncă din satele amintite pentru succesele repurtate la recol­tatul porumbului, nu putem trece cu vederea faptul că în multe locuri această lu­crare de bază continuă să se desfășoare într-un ritm ne­îngăduit de lent, în unele localități din consiliile unice agroindustriale Calafat, Pe­rișor și altele, comandamen­tele locale pentru coordona­rea lucrărilor agricole, ne­­afirmîndu-și capacitatea or­ganizatorică necesară, n-au mobilizat încă la recoltatul porumbului întreaga forță aptă de muncă de la sate. Nu întîmplător, în plină zi, întîlnești mulți locuitori pe ulițele satelor in loc să se afle în cîmp la strînsul po­rumbului. Timpul destul de înaintat în care ne aflăm obligă la măsuri mult mai energice pentru a încheia cît mai grabnic recoltatul porumbului, al soiei, sfeclei de zahăr, pentru a strînge și depozita corespunzător tot ceea ce a produs cîmpul. Este însă esențial ca peste tot să fie larg generalizată experiența fruntașilor, să se folosească absolut toată forța de muncă, toate atelajele din teritoriu, astfel ca producția de porumb recoltată să fie pe cît posibil în aceeași zi transportată la locurile de depozitare. Activitate susținută la industrializarea și insilozarea legumelor și fructelor Secțiile Centrului de in­dustrializare a legumelor și fructelor de la Cernele frea­mătă de clocotul muncii. Din zi și pînă în noapte, organi­zați în trei ture, lucrătorii de aici caută să „comprime“ timpul, să preia operativ și să prelucreze cantități cât mai mari de produse care, în final, se transformă în stive de conserve necesare aprovizionării populației. Cu greu l-am putut găsi, deunăzi, pe directorul uni­tății respective, ing. Ilie Popescu, care se află per­manent fie prin fermele po­micole pentru a impulsiona ritmul livrărilor, fie în de­pozite sau în secțiile de fa­bricație a conservelor. De la interlocutorul nostru am aflat că, prin eforturile stă­ruitoare ale întregului colec­tiv de muncă, în cele nouă luni expirate din acest an planul producției globale a fost depășit cu 2 772 000 lei, reușindu-se să se dea supli­mentar 484 tone conserve de A. POPESCU (Continuare io pag. a Il-a) In cuprins : JH Cronica dramati­­c E­că : „Prietenul din­­ U Franța“ HI fl[ Este posibilă re­­gg |§ construcția I­H Hurezului" ?„Hanului p BE Reper cetățenesc p g SI Actualitatea in­ §§ i­ternațională. r La zi în agricultură . Semănat grîu — 76 la sută (pînă în seara zilei de 12 octombrie). g| Recoltat soia — 89 la sută. §­ recol­tat porumb — 66 la sută (pînă în seara zilei de 12 octombrie). recoltat orez — 11 la sfeclă de sută. A recoltat zahăr — 67 la sută. g recoltat furaje — 70 la sută (din programul etapei), a efectuat alături de toamnă — 98 la sută. A recoltat struguri — 71 la sută. AL J* . CONGRESUL? -LEA AL 0 ECRI încheiem o săptămînă în care s-a lucrat fără răgaz, cu toate forțele la semănatul griului, cule­sul, transportul și depozi­tarea celorlalte porumbului și a culturi de toamnă. Organele și or­ganizațiile de partid, con­siliile populare, consili­ile unice agroindustriale au datoria să asigure și astăzi — duminică — o puternică concentrare în lanuri a mijloacelor me­canice, a forțelor umane de la sate, iar printr-o bună organizare a muncii să se lucreze pretutin­deni, din noaptea, la zori și pînă semănat și cules. Să facem totul, in fiecare unitate agricolă, în fiecare comună, pen­tru ca recolta de porumb să fie strînsă și pusă la adăpost în cel mai scurt timp, fără pierderi, asi­­gurîndu-se, totodată, li­vrarea tuturor cantități­lor prevăzute la fondul de stat. In întîmpinarea marelui Forum al comuniștilor români La I.R.A. Craiova Livrări la export Colectivul întreprinderii de reparații auto Craiova a livrat la export (în Austria) primele 20 000 flanșe speci­ale. Actualmente se reali­zează un nou lot cu desti­nația Israel Secțiile conduse de ing. Ion Lascu, Iulian Io­van, Ion Pană și Ion Avra­­mescu sunt deja pregătite pentru ca, în anul viitor, să livreze la export de cel puțin trei ori mai multe ase­menea repere decât în anul curent solicitate de divers beneficiari de peste hotare Astfel, personalul muncitor din respectiva întreprinderi se înscrie în rîndul pârtici­panților la exportul de pro­duse realizate în Dolj. A­ceasta după ce, aici, pe lingă repararea de-a lungul anilor a peste 110 000 autovehicule de diferite tipuri, s-au mon­tat motoare noi de autoca­mioane și chiar autoutilitari complete cu dublă tracțiune Zile febrile pentru energeticieni doljeni Apropierea sezonului fri­guros îi găsește pe energe­­ticieni de la C.E.T. Ișalnița angrenați într-un complex de lucrări de maximă ur­gență. Zilele acestea, aici a intrat în reparație capitală al doilea grup electroener­­getic mare, de 315 MW, prin care virtuozii meșteri ai Uzinei de reparații, con­duși de Constantin Dina, fi­nalizează importantul pro­gram de revizii și reparații al anului. Dînd lucrări de bună calitate și scurtînd ter­menele lucrărilor la fiecare turboagregat, la morile de cărbune și la celelalte agre­gate și instalații, energetici­­enii de la reparații și-au adus, alături de întregul co­lectiv muncitoresc, o contri­buție remarcabilă la men­ținerea unui ritm înalt a producției și în perioada a­cestor lucrări, astfel că C.E.T. Ișalnița încheie cele nouă luni din acest an cu o producție suplimentară de peste 200 milioane kWh ener­gia electrică pe bază de căr­bune — cel mai mare spot înregistrat la acest gen de unități. Concomitent, un efort deosebit s-a depus în unitate pentru formarea sto­cului de cărbune necesar activității din sezonul rece Pe perioada celor nouă luni „Electrocentrale“ Ișalnița în­scrie, totodată, 34,7 milioane lei producție marfă supli­mentară, o valoare de 5,1 milioane lei din acest spor fiind obținută în luna sep­tembrie.­­Act.ÎY Adunare festivă consacrată împlinirii a 35 de ani de la înființarea întreprinderii „Electroputere“ Ieri, într-o atmosferă emo­ționantă. Sala polivalentă din Craiova a găzduit adu­narea festivă consacrată îm­plinirii a 35 de ani de la în­ființarea întreprinderii „E­­lectroputere“, unitate de vîrf a economiei doljene, citadelă a electrotehnicii românești. Au participat veterani ai în­treprinderii, muncitori, in­gineri, tehnicieni și maiștri fruntași din uni­tate, reprezentanți ai unităților cola­boratoare, ai orga­nizațiilor de masă și obștești din Bă­nie. Au fost pre­zenți membri ai comitetelor jude­țean și municipal de partid. După cuvîntul de deschidere, rostit de tovarășul Paul Streinu, se­cretarul comitetu­lui de partid al întreprinderii săr­bătorite, inginerul Constantin Udrea, directorul unității, a prezentat aspecte ale evoluției mare­lui complex de producție și cercetare pe care îl repre­zintă „Electroputere“, firmă deja cunoscută nu numai in țară ci și peste hotare, a cărei dezvoltare este legată nemijlocit de numele și ac­tivitatea ctitorului industriei românești moderne, tovarășul Nicolae Ceaușescu, prezent în numeroase rînduri în mijlocul puternicului colec­tiv muncitoresc de aici. In continuare, Ștefan Bol­u și Paulina Drăgan, lucrători ai întreprinderii de peste un sfert de secol și pensionarul Mihai Traian, au evocat drumul parcurs de „Electro­putere“ pînă la afirmarea în rîndul marilor unități in­dustriale ale patriei, iar ute­­cistul Mircea Ionele a pre­zentat adunării hotărârea fermă a tinerei generații de a continua la noi cote cali­tative tradiția muncii de înaltă răspundere ce carac­terizează detașamentul con­structorilor de echipament electrotehnic de la Craiova. Un moment cu deosebită semnificație l-a reprezentat transmiterea „cheii succesu­lui“ cu îndemnul tradițional, simbol al continuității: „Ti­nere, păstreaz-o și dă-o mai departe“. Apoi, au fost transmise de felicitare mesaje din partea conduceri­lor Uniunii sindi­catelor din meta­lurgie și construc­ția de mașini și ministerului de profil. Luînd cuvîntul cu acest prilej, to­varășul Vasile Po­pescu, secretar al Comitetului ju­dețean de partid, EMIL CALOTA (Continuare in pag. a IV-a) Conferința Națională a partidului, consfătuirile pe ramuri ale economiei națio­nale, plenarele și consfătui­rile de lucru de la C.C. al P.C.R. pe probleme ale in­dustriei și agriculturii au a­­cordat o atenție cu totul a­­parte creșterii în ritmuri mai accelerate a eficienței eco­nomice, aplicării riguroase a principiilor mecanismului economico-financiar, trecerii la o nouă calitate a muncii și vieții în toate ramurile și sectoarele de activitate. „In înfăptuirea obiectivului tra­sat de Congresul al XII-lea privind realizarea unei noi calități a muncii și vieții, este necesar să acordăm o atenție deosebită creșterii productivității muncii soci­ale“ — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în Rapor­tul prezentat la Conferința Națională a partidului din decembrie 1982. „Este nece­sar — a precizat în continu­are secretarul partidului — să general al înțelegem că nu putem vorbi de fău­rirea societății socialiste multilateral înaintarea spre dezvoltare, de comunism, de ridicarea continuă a ni­velului de trai al poporului fără a realiza o înaltă pro­ductivitate a muncii. Tre­buie să facem astfel nicit economia noastră socialistă să realizeze o productivitate superioară, devenind compe­titivi și din acest punct de vedere cu orice economie dezvoltată“. Pornind de la aceste con­siderente, indicații și orien­tări de inestimabilă valoare teoretică și practică — că­rora li se adaugă faptul că într-un viitor apropiat va trebui să dublăm productivi­tatea muncii, în proiectul de Directive ale Congresului al XIX-lea relevîndu-se ritmul mediu anual de creștere, în cincinalul viitor, de 10 la sută — organele și organiza­țiile de partid și consiliile oamenilor muncii din între­prinderile industriale ale ju­dețului nostru au acționat pe multiple căi, au adoptat so­luții menite să asigure folo­­­sirea cu indici cât mai ridi­cați a capacităților de pro­ducție și a forței de muncă, promovarea progresului teh­nic, scurtarea perioadelor de asimilare a produselor noi sau modernizate prin repro­id­­ctare și a tehnologiilor efi­ciente. Așa se explică faptul că întregul spor de produc­ție marfă înregistrat de ju­dețul nostru pe primele nouă luni din acest an, com­parativ cu perioada cores­punzătoare din 1983, a fost obținut exclusiv pe seama creșterii productivității muncii (păstrînd perioadele de comparație) cu 9,1 pro­cente. Colectivele muncito­rești din 28 unități econo­mice de nivel republican au înregistrat depășiri de plan la productivitatea muncii si­tuate între 344 și 123 923 lei/ persoană. Astfel, s-au re­alizat sporuri mari la I.P.N.C. Segarcea și Băilești, întreprinderile „Avicola“, de cultivare și fermentare a tutunului, viei și vinului Craiova. Chiar dacă au ob­ținut realizări mai mici la indicatorul pus în discuție, la I.T.M.A. și „Electropu­tere“ Craiova — unități mari, cu pondere în economia ju­dețului — depășirile de plan, de 14 590 mii lei și, respec­ M, OLTEAN­) (Continuare în pag. a III-a) în județul nostru, recuperarea restanțelor și­mite plni­rea plopului la producția marfă industrială impun Creșterea tot mai accentuată a productivității muncii

Next