Inainte, iulie 1986 (Anul 43, nr. 12829-12855)

1986-07-01 / nr. 12829

MARTI 1 IULIE 1986 4 PAGINI 50 BANI Rodul lanurilor — mai repede și fară pierderi pus la adăpost ! JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE £­ Orice oră cîștigată acum, la seceriș, înseamnă un iitas de recoltă în măgării, cs întreaga­­ producție — sinusa intr-o zi, pînă seara 1 fie transportată și depozitată corespunzător! !.­ Decalajul între seceriș și însămînțarea culturilor duble să fie grabnic recuperat! ■ Formațiile de combine și mecanizatori să fie diri­jate operativ în funcție de starea lanurilor, de necesita­tea scurtării la maximum a perioadei de seceriș și a evitării oricăror pierderi de recoltă. Recoltatul grîului de pe ultimele suprafețe i­.­.aie o mai bună orga­­■ [UNK] ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]: e a întregii activități în timp, in cooperativele a­­gr­are din Preajba, Rado­mir și Padea, secerișul grîului a intrat in stadiul final. Succesul se datorează in primul rînd,­ hărniciei și priceperii, înaltei responsa­bilități cu care mecanizato­rii și membrii cooperatori au acționat și acționează, în frunte cu specialiștii, cu factorii cu munci de răs­pundere, la strîngerea ope­rativă și fără pierderi a prețioasei recolte. Acționîn­­du-se energic, întreaga zi­­lumină, s-au folosit și sînt folosite din plin atît timpul prielnic de lucru, cît și sis­tema de mașini din dotare, celelalte mijloace aflate la dispoziție. De remarcat fap­tul că actuala campanie a secerișului, în unitățile a­­mintite, va fi încheiată cu aproape o săptămină mai devreme față de anul tre­cut, înregistrîndu-se, de a­­ceastă dată, o mai bună co­relare între recoltatul pro­­priu-zis, eliberarea și pre­gătirea terenului corespunzătoare a și însămînțarea culturilor duble. C.A.P. Coțofenîi din Față — Ferma 1 cîn­p. Combinarul Constantin Barbu recoltează griul în ritm susținut. Foto ; Ion Aurică Oameni care fac să sporească rodnicia pămintului 1 -Ijeriența rele fruntașe unităților a­­u demon­strat, ani de-a rindul, că acolo unde s-a aplicat un «■•umăr mare de prașile, în­deosebi manualg»au fost ob­­'­­îte recolte bogate, indi­■­ci­at de „comportamentul“ moment sau de mar­tă durată al naturii. A­■­inca exemple ne-au fost­­ oferite, în ultimii ani, și de către C.A.P.-urile din raza­­ de activitate a C.U.A.S.C. Murgași, unde lucrătorii o­­goarelor au reușit, în con­­dițiile pedoclimatice speci­fice terenurilor din zonă, să obțină producții demne de toată lauda, în special la culturile pră­șitoare. Dar să dăm cuvîntul murgășenilor care ne-au convins că, prin hărnicie și pricepere este posibilă sporirea capacității productive a ogoarelor pe care le muncesc. „Vă invi­tăm să vedeți această cul­tură intercalată­­ cu porumb pentru boabe și fasole — ni i se adresează tovarășul Ni­­­colae Drăguleasa, organiza­­torul de partid al C.U.A.S.C. Murgași, pe care îl găsm în tarlaua respectivă, de «5 _ha, situat în punctul „Dru­mul satului“ din perimetrul fermei nr. 2 a C.A.P. Mis­eim, ferm­a condusă de In­ginera Natalia Boblea. Și, împreună cu comunista Aurelia Rădulescu, preșe­dinta cooperativei agricole, străbatem întreaga sară cu cele două culturi de o rară frumusețe. Atît plantele de porumb, cît și cele de fa­sole, sînt viguroase, iar „pulsul“ lor puternic este menținut acum, în plină pe­rioadă de vegetație, de cei peste 100 de săteni din e­­chipele conduse de coopera­torii Elena Căpușu și Ruța Patru, pe care ii găsim aici, în cursul amiezii, urgentind finalizarea celei de-a treia EMIL I.AZARESCU (Continuare în pag. a II-a) Un jubileu de producție la „OLTCIT": 70 etrü de caroserii de automobile finalizate Însuflețiți de generoasele idei reieșite din Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 23 iunie a.c., oamenii muncii din Secția presaj-foraj, aparținînd în­treprinderii de autoturisme de mic litraj „OLTCIT“ Craiova au realizat o pre­mieră industrială, concreti­zată în încheierea fabrica­ției celei de-a 70 000-a caro­serii de automobil realizată în marea uzină craioveană, ctitorie a epocii pe care cu mîndrie patriotică o numim „Epoca Nicolae Ceaușescu“. Acest frumos jubileu de producție reprezintă rodul activității neobosite a celor peste 500 de muncitori, maiștri, tehnicieni și ingi­neri din secție, evidențiin­­du-se formațiile de lucru din atelierele de presaj, foraj, precum și cele din a­­telierele de matrițerie și întreținere și C.T.C. (D. ȚANȚAKU) Scurtă fișă de campanie H Pina in seara zilei de 29 iunie a.c., grav­ a fost re­coltat pe 36 la sutii din suprafața cultivată. H Duminică viteza realizată la seceriș — cca. 9 000 Ua — cea mai aproape f­e viteza planificată de la începutul campaniei. ■ La aceeași dată, culturile duble și succesive au fost insămințate pe 19 la sută din suprafața recoltată. Din Legea Planului național unu de dezvoltare econ­o- HMCO-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1986—1990 în spiritul sarcinilor d­e excepțională însem­­nătate desprinse din recentele cuvîntări ale tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Pe masa de lucru a comuniștilor, ș­i a întregului popor­­ noi și însuflețitoare programe de muncă Mijloacele de informare în masă au adus la cuno­ștința opiniei publice din țara noastră, în cursul săp­­tămînii recent încheiate, de­taliile cele mai semnifica­tive din timpul desfășurării unor evenimente politice d­­e ce­a mai mare Însemnătate pentru dezvoltarea­­ econo­mico-socialä a patriei noas­tre. S-au desfășurat, după cum bine se știe, Plena. . C.C. al P.C.R. — care, așa cum sublinia cu clarviziune tovarășul Nicolae Ceaușescu, a marcat deschiderea unui nou și luminos orizont in înflorirea economiei națio­nale —. Plenara Consiliului Național al Oamenilor Mun­cii și a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, respectiv, sesiunea Marii Adunări Naționale. O semnificație aparte o are faptul că lucrările acestor forumuri de partid, de stat și obștești au avut loc in­tr-o perioadă trăire patriotică,­­le vibranta sa case țara întreagă cinstește îm­plinirea a șase decenii și jumătate de la făurirea glo­riosului nostru partid com­monist și a 50 de ani de l­a procesul luptătorilor comu­niști și antifasciști de la Brașov — prilej de a aduce un emoționant omagiu tova­rășului Nicolae Ceaușescu, care, din cei mai tineri ani ai vieții sale de luptător neînfricat și revoluționar încercat, și-a consacrat în­treaga activitate împlini­rii aspirațiilor fundamentale, de libertate, independență, pace și progres ale poporu­lui nostru Spiritul fundamental, realist, știin­țific al tezelor și ideilor de excepțională va­loare teoretică și practică DAN LUPESC­U (Continuare în pag. a II-a) Sub semnul unei exemplare mobilizări pentru traducerea în viață a documentelor Congresului științei și Invățămîntului, ieri s-a desfășurat la Craiova Adunare festivă dedicată „Zilei învățătorului“ A intrat în tradiția noii noastre epoci ca, în miez de vară, la sfîrșitul fiecărui pr restes, să sărbătorim „Ziua tnvățătorBtng.­”­, cin­­stind astfel, la încheierea unei noi etape de muncă, dăruirea și pasiunea cu care oamenii aflați la catedră se ocupă de formarea și edu­carea tinerei generații, de pregătirea ei temeinică pen­tru muncă și viață. Mai mult ca Privind, în lumina mărețelor sarcini stabilite de Congresul­­ științei și În­vățământului, a orientărilor și indicațiilor date de secre­tarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a preocupărilor susținute ale tovarășei academician c­oeviL inginer Elena Ceaușescu — new­twisdfigific*­tarea și modernizarea învă­­țămîntului românesc —■ In școlile doljene, asemenea celor din întreaga țară, anul școlar 1985—1986 a însemnat parcurgerea unei etape noi superioare în amplul și exi­gentul proces al formării și educării tinerei generații. Sub semnul imperativelor majore ce stau în fața școlii românești, al unui prestigios bilanț dedicat glorioasei a­­niversări a făuririi Partidu­lui Comunist Român, la Casa Armatei din Craiova s-a desfășurat ieri adunarea seamvă Prilejuită de sărbă­torirea „Zilei Invap­torutw , manifestare la care au par­ticipat aproape 500 de edu­catori, învățători, profesori, cadre didactice universitare Bilanțul prezentat de to­varășul Gheorgh­e Călbu­­reanu, inspector general al Inspectoratului școlar jude­țean, a constituit un amplu tablou al activității școlare dol­jene. Au fost subliniate direcțiile în care s-a acțio­nat pentru traducerea în viață a hotărîrilor Congresu­­lui științei și învățămîntului, s­tatu' ie b'.'note în creș­tere«1 îni,și tehmic­a­ m­ateri^ lui educațional. Integrarea Ăi ii­.' . (Continuare în pag. a ii-a) Serbări ale sfîrșîtului de an școlar Sub soarele sfîrșitului de iunie, duminică, in toate școlile ciclului primar și gimnazial din municipiul și județul nostru, ca de altfel în întreaga țară, încheierea anului de învățămint a fost marcată de frumoase ser­bări școlare desfășurate în cinstea „Zilei Pionierului" și „Zilei învățătorului“. La Școala numărul 2 din Craiova după semnalul de începere a ceremonialului pionieresc, dat de prof. Ion Uță, comandant instructor al unității de pionieri, este intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, apoi înălțat drapelul unității și prezentat rapor­tul. Prof. Alexandru Nea­­gos, directorul școlii, pre­zintă un sugestiv bilanț al celor premiați. Am reținut cîteva nume din rîndul su­telor de pionieri premiați: Maria Niculescu, Corina Pa­vlovici, Ramona Bădescu, Cosmin Sandu,­ uarieta Strujevici, Denisa Marines­­cu și Carmen Robu, elevi cu rezultate remarcabile la învățătură. Un moment vi­brant avea să-l constituie cuvîntul rostit de prof. (Continuare în pag. a­l­l-a) La­ Școala nr. 12. Foto : Dorin Stanciu ^

Next