Inainte, septembrie 1987 (Anul 44, nr. 13192-13216)

1987-09-15 / nr. 13204

Proletari din tocat firile, uniți­»* i ANUL XLIV NR 13 204 MARȚI 15 SEPTEMBRIE 1987 4 PAGINI 50 BANI Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, în județul Cluj Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republicii Socialiste România, împre­ună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a început, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru în unități economice, agricole și de învățămînt din județul Cluj. Noua întîlnire a secretaru­lui general al partidului cu făuritorii de bunuri mate­riale și spirituale a prilejuit o analiză cuprinzătoare modului cum au fost reali­a­zate sarcinile de plan pe perioada care a trecut din acest an, stabilindu-se di­rect, la fața locului, măsu­rile ce se impun a fi luate pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiții, a pre­vederilor pe 1987 și pe în­tregul cincinal, a obiective­lor stabilite de Congresul al XllI-lea al Partidului­­ Comunist Român. In această primă zi a vi­zitei, premergătoare deschi­derii anului de învățămînt, au fost examinate, totodată,­­ rezultatele dobîndite în ca­drul procesului instructiv­­educativ și direcțiile prin­cipale de acțiune in vederea creșterii calității acestuia, intensificării muncii de for­mare a unor specialiști cu înaltă pregătire profesiona­lă, constructori ai socialis­mului și comunismului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au fost întîmpi­­nați, și de această dată, pe întreg parcursul vizitei, cu multă căldură și însuflețire de locuitorii județului. Prin puternice aplauze, urale și aclamații, miile de oameni ai muncii, de elevi și stu­denți au dat expresie senti­mentelor de nețărmurită dragoste, profundă prețuire și aleasă recunoștință față de secretarul general al partidului, președintele Re­publicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru grija statornică ce o poartă în­floririi necontenite a jude­țului lor și a tuturor jude­țelor țării, ridicării scumpei noastre patrii pe culmi tot mai înalte de progres și ci­vilizație, creșterii prestigiu­lui Ro­mâniei socialiste în lume. La vizită participă tova­rășii Emil Bobu, Ion Dincă, Nicu Ceaușescu, Silviu Curti­ceanu. Tovarășul Nicolae­ Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au fost salutați, cu deosebit respect, la sosirea pe aeroportul din apropierea localității Cîm­­pia Turzii, de primul secre­tar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Ioachim Moga. O formațiune alcătuită din membri ai gărzilor patrio­tice și detașamentelor de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei a pre­zentat onorul. Pionieri și șoimi ai patriei, tinere și tineri au oferit buchete de flori. In uralele și aclamațiile celor prezenți, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tova­rășa Elena Ceaușescu au luat loc la bordul elicopteru­lui prezidențial, îndreptîn­­du-se spre Combinatul­ me­talurgic din Cîmpia Turzii. Pe platforma din incinta unității, unde a aterizat elicopterul prezidențial, to­varășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au fost întîmpinați cu căl­dură de numeroși munci­tori și muncitoare, de mem­bri ai consiliului de condu­cere ai combinatului. Erau prezenți Marin Enache, mi­nistrul industriei metalur­gice, membri ai conducerii centralei industriale de re­sort, reprezentanți ai orga­nelor locale de partid și de stat. Vizitînd unele sectoare importante ale combinatului — oțelăria electrică nr. secțiile de electrozi inoxida­t, bili pentru sudură și de ca­bluri din oțel și trăgătoria de firme din oțeluri specia­le, secretarul general al partidului a urmărit cu atenție unele faze ale fluxu­lui tehnologic, s-a interesat de eficiența procedeelor fo­losite, de calitatea produse­lor. Apreciind rezultatele ob­ținute, tovarășul Nicolae Ceaușescu a cerut să se exa­mineze posibilitățile de mo­dernizare în continuare combinatului, de creștere­a a producției de oțeluri superi­oare și diversificare mai largă a produselor, pentru valorificarea mai bună a metalului și crearea unor posibilități din ce în ce mai mari pentru export. In acest sens, secretarul general al partidului a indi­cat să se elaboreze un pro­gram special pentru creș­terea cu 50 la sută a pro­ducției în cadrul capacități­lor existente, fără construc­­ții noi, pe baza dotării com­binatului cu noi utilaje și mașini moderne care să asigure o sporire continuă a productivității muncii, eficienței Întregii activități.­­ S-a indicat, de asemenea, să se intensifice acțiunile de recuperare a căldurii în oțelării, la laminoare, în ce­lelalte sectoare calde ale combinatului. Pe parcursul vizitei, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a discutat cu oțelari și meta­­lurgi­ști despre problemele producției, ale îndeplinirii sarcinilor de plan, s-a inte­resat de condițiile lor de muncă și de viață. Dialogul de lucru al se­cretarului general al parti­dului cu oamenii muncii din agricultura județului Cluj s-a desfășurat la Stați­unea de cercetări agricole din Turda. La sosire, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au fost salutați de lucrătorii acestei cunos­cute unități de cercetare agricolă. Erau prezenți Gheorghe David, ministrul agriculturii, Tiberiu Mure­­șan, președintele Academiei de Științe Agricole și Sil­vice, reprezentanți ai orga­(Continuare în pag. a IV-a) Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, s-a întîlnit cu membrii biroului Comitetului județean de partid Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republi­cii Socialiste România, îm­preună cu tovarășa Elena Ceaușescu, s-a întîlnit, luni seara, cu membrii biroului Comitetului județean Cluj al P.C.R. In cadrul ședinței, por­nindu-se de la concluziile analizelor efectuate, în cursul zilei, în unități de producție, de cercetare și învățămînt, au fost exami­nate căile și modalitățile concrete prin care județul Cluj poate să-și îndeplineas­că, în bune condiții, impor­tantele sarcini ce îi revin din planul pe anul 1987 și pe întregul cincinal, din documentele Congresului al XllI-lea al P.C.R. ,,Starea de necesitate" a satului, acum Bătălia pentru strîngerea recoltei (Prin telefon de la trimi­sul nostru). Situat în chiar inima „Saharei C.U.A.S.C. Dăbuieni oltene“, (care dispune de peste 24 000 ha teren agricol, din care circa 70 la sută pe nisipuri) pre­zintă, în aceste zile de sep­tembrie, o imagine numai aparent paradoxală . In timp ce străzile și ulițele celor două Călărași­ comune­­ Dăbuieni și sînt pustii, din zori pînă-n seară, cîmpurile lor sînt „asediate“ de pre­zența a mii de cooperatori și mecanizatori, de ceilalți locuitori. Practic, după cum ne-a „avertizat“ inițial Ver­gină Șovăilă, președintele C.N­.A.S.C., și, mai ales, după cum aveam să ne con­vingem direct la fața locu­lui, tot ce reprezintă sufla­re omenească în Dăbuleni și Călărași se află încartiruit in­tîmp. Iată cîteva dintre cele mai semnificative sec­vențe din „filmul“ înregis­trat de reporter azi (n.r. ieri). ■ ORGANIZAREA RI­GUROASA IMPLICA, IN­DISCUTABIL, ÎNDRUMA­REA ȘI CONTROLUL EXI­GENT. Este și firesc să fie așa, atîta vreme cit supra­fețele culivate cu porumb și sfeclă de zahăr sunt, în cele două C.A.P.-uri, de 1703 ha și, respectiv, de 225 ha. Con­cret, cur­ se acționează ? Prin valorificarea celor mai eficiente pîrghii ale muncii politice ! Organizați­ din zori și pînă în noapte la re­coltatul celor două culturi, sînt mobilizați peste 4 000 de locuitori din Dăbuleni și Călărași. Să nu uităm că de aici a fost lansată, cu cițiva ani in urmă, inițiativa RE­COLTĂRII MANUALE a întregii suprafețe cultivată cu porumb și sfeclă de za­­hară. Evident, și în actuala campanie această inițiativă se aplică întocmai. Ea a dus deja la economisirea unei cantități de peste 5 tone motorină, îndrumarea controlul sunt asigurate per­mi­manent de colective specia­lizate pe culturi, constituite la nivel de unități și ferme. In ce se materializează in­ DAN LUPESCU (Continuare in bag­a I­I-a) Zor la însămînțatul culturilor masă verde Intr-un mare număr de u­­nități din județul nostru s-a trecut la însămînțatul cul­turilor masă verde — ra­­piță, orz etc. Pînă în pre­zent, suprafețele însămînțate cu astfel de culturi se ri­dică la 412 ha in C.U.A.S.C. Zănoaga, 390 ha la Plenița, 275 ha la Bratovoiești, 272 ha la Bîrca, 240 ha la Ca­lafat. De altfel, in cursul acestei săptămîni se va trece pe un front larg și la însă­mînțatul orzului pentru boabe, cunoscând că în marea majoritate a unităților su­prafața destinată culturii a­­mintite este pregătită, iar sarmala asigurată. Sub semnul orientărilor fundamentale subliniata de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Congresul educației politice și culturii socialiste Școala — înalt factor de formare și educare a tinerei generații Ziua de astăzi, 15 septem­brie, este marcată în în­treaga țară de evenimentul deschiderii noului an de în­­vățămînt, moment simbolic în viața spirituală a patriei, către care se îndreaptă nu numai gîndurile tinerei ge­nerații, ci și ale oamenilor de toate vîrstele. Copiii sînt cei ce merg și se așează cu emoție în sălile de clasă ori în amfiteatre, dar el poartă gîndurile tuturor părinților și bunicilor, gîndurile țării pentru ziua de mîine. In a­­ceastă toamnă, deschiderea noului an școlar capătă sem­nificații deosebite, prin fap­tul că întregul popor se află strîns unit în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru a întîmpina cu rezultate tot mai bune apropiata Confe­rință Națională, iar recentul Congres al educației politice și culturii socialiste, a jalo­nat direcții fundamentale pentru formarea și educarea tinerei generații. In anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, învățămîntul românesc, con­­tinuînd o valoroasă tradi­ție, s-a ridicat la noi cote valorice, răspunzînd cerin­țelor actuale și de perspec­tivă ale dezvoltării patriei. In edificarea și punerea în practică a unei concepții su­perioare, științifice privind dezvoltarea învățămîntului un rol deosebit îl au orien­tările de inestimabilă va­loare ale secretarului gene­ral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Se poate spune că grija pentru creș­terea armonioasă a tinerei generații, pentru formarea și educarea sa multilaterală este concretizată în larga paletă de preocupări pe care o are secretarul general al partidului în vederea pro­pășirii patriei și asigurării unui viitor fericit poporului nostru. In ceea ce privește rolul școlii, în magistrala Cuvîntare rostită la Congre­sul educației politice și cul­turii socialiste, Nicolae Ceaușescu tovarășul sublinia că „învățămîntul constituie unul dintre factorii hotărî­­tori în educația și formarea conștiinței revoluționare a tineretului, în dezvoltarea spiritului patriotic, a dra­gostei de muncă, de adevăr, de dreptate, a h­otărîrii de a acționa în toate împreju­rările ca revoluționari, de a servi întotdeauna cauza socialismului, a patriei, a progresului economic și so­cial“. Este cuprinsă, in aceste cuvinte, esența „in­el­irii creatoare a iubitului nostru conducător în ceea ce privește grija pentru pro­filul spiritual al generației de mîine. Realizările de prestigiu ale școlii românești, caracterul științific, calitatea pregătirii, îmbinarea tot mai strînsă a învățămîntului cu cerceta­rea științifică și producția sînt indisolubil legate de prodigioasa activitate de conducere și îndrumare, de competența și dăruirea pe care tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu le pune în slujba perfecționării și dezvoltării științifice a învățămîntului nostru. Generalizarea științei de carte și a învățămîntului de 10 ani sînt cuceriri care se înscriu la loc de frunte intre (Continuare în pag. a ll-a) Cu prilejul vizitei de lucru în județul Cluj a tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România și al deschiderii anului de învățămînt 1987—­1988, astăzi va avea loc în municipiul Cluj-Napoca adunare populară pe care posturile de radio și televizi­u­une o vor transmite direct, în jurul orei 10:00. ÎN ÎNTIMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. Exigențe ale accentuării caracterului intensiv al dezvoltării economice în etapa actuală Recondiționarea pieselor și subansamblelor — termen de bază în „ecuația“ aprovizionării tehnico-materiale și eficienței economice Intre orientările și indi­cațiile statornic urmărite, a­­nalizate și impulsionate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., personal de tovarășul Nicolae­­ Ceaușescu, este amplificarea acțiunii de recuperare, re­condiționară și refolosire a materialelor, pieselor și sub­­ansamblelor uzate, urmărin­­du-se să ajungem, încă din acest cincinal, la acoperirea, pe această cale, al cerințelor materiale curente ale pro­ducției în proporție de 50 la sută și, acolo unde sunt condiții, să fie chiar depășit acest nivel. Avem, de altfel, in unități programe speciale, adoptate de forumurile de­mocrației muncitorești, re­voluționare. C­eea ce cu nu­mai câțiva ani in urmă pă­rea multora greu de atins, devine, a devenit deja o re­alitate, „acțiunea 3-R" și-a üu .Tm­­dE3 a confirmat virtuțile de forță materială a progresului, a eficienței, — recuperarea și recondiționarea a tot ce poate fi refolosit devenind un termen ferm în „ecuația“ dificilei răspunderi a apro­vizionării tehnico-materiale a producției. Se duce, in acest sens, în județ, o luptă în care eforturile organiza­țiilor de partid și consiliilor oamenilor muncii, ale majo­rității colectivelor, au fost dublate de acțiuni inspirate, eficiente, inițiate de consi­liile de control muncitoresc al activității economice și sociale — municipal Craiova și județean Dolj. Ele s-au concretizat, in ultimii ani, prin reușite schimburi de experiență, consfătuiri, ex­poziții, vizite de lucru, al căror ecou a fost, este du­rabil datorită concreteței a­­bordării, grijii de a face larg cunoscute și însușite iniția­tivele oamenilor, experiența cea mai valoroasă din între­prinderi. In acest efort s-au implicat tot mai decis co­misiile inginerilor și­ tehni­cienilor, comitetele sindica­telor. Nu este, așadar, în­­tîmplător faptul că, de la începutul anului la nivelul județului, planul a fost re­alizat și depășit, atît ia to­tal piese de schimb, cit și la piese recondiționate. Rezultate bune s-au obți­nut la întreprinderea de re­parații auto Craiova, unde directorul, inginerul Ștefan Combei, om cu experiența îndelungată nu numai a conducerii, dar și a lucrului efectiv în cîmpul producției, ADRIAN FULG­A (Continuare in pag. a iii-a) a

Next