Inainte, octombrie 1987 (Anul 44, nr. 13218-13244)

1987-10-01 / nr. 13218

I­NUL XLIV NR 13 21* JOI 1 OCTOMBRIE 19­7 4 PAGINI 50 BANI Pe orice vreme, fără nici o pauză, cu toate forțele și mijloacele la grăbirea strîngerii recoltei și insămințarea griului! C.U.A.S.C. Seaca de Pădure Opțiune decisivă pentru încheierea însămințării griului pe un loc fruntaș Seaca de Pădure —­­ con­siliu ur­b­ agroindustrial din zona colin­ară, situat la In­terferența Doljului cu Me­­hedințiul. La Brabova, Vîl­­com, Veleni, Seaca de Pă­dure, Botoșești-Paia și, în mai mică măsură, la Carpen și Cleanov, marea majori­tate a terenurilor sunt fră­­mintate, situate pe pante, platouri , sunt, în general, impermeabile, se lucrează greu. Și totuși de pe aceste terenuri, acolo unde, bine­înțeles, tehnologiile s-au a­­plicat diferențiat, producți­ile au fost în creștere în ul­timii ani. „Aici la noi — preciza tovarășul Gheorghe Sîrbulescu, tehnologul șef al consiliului — se cere mai mult ca oriunde cunoaște­rea riguros exactă a parti­cularităților terenului și a­­daptarea inginerească a teh­nologiilor la condițiile spe­cifice fiecărei unități, ferme și chiar sale în parte. Nu­mai pornind de la aceste deziderate putem și trebuie să facem ca zona colinară să „concureze“ zona de sud a județului, unde predomină cernoziomurile. Asta se poate face numai dacă folo­sești la maximum perioadele scurte în care terenul din zona noastră se poate lucra — de la căderea ploilor și pînă la venirea uscăciunii“. Ținîndu-se seama de aceste cerințe specifice, în toamna aceasta specialiștii, coope­ratorii, mecanizatorii, facto­rii cu munci de răspundere din C.U.A.S.C. Seaca de Pă­dure au luat asemenea mă­suri tehnice și organizato­rice incit toate suprafețele destinate păioaselor să fie insămînțate absolut în ca­drul epocii optime, și, evi­dent, la un înalt nivel cali­tativ. Primele rezultate sunt deosebit de concludente. Ele sunt reflectate și în faptul că C.U.A.S.C. Seaca de Pă­dure — care cu ani în urmă se constituia un „lanterna roșie“, a județului — de data aceasta a reușit să se situ­eze pe primul loc pe județ la semănatul orzului și or­zoaicei. Acum, la prima ploaie, sămînța încolțește, răsare, pornește în vegeta­ție și, astfel, plantele vor intra în iarnă bine dezvol­tate. Fără nici o pauză s-a trecut „din m­ers“ la semă­ A. FRIGIOIU (Continuare In pag a II a) AVANSATE — S­ala­fa­t — Filiași — Bratovocșii — Poiana Mare — Dăbuleni NOTA : Aseară, diferența — exprimată în procente — între consilii unice agroin­dustriale avansate și cele rămase în urmă era cuprin­să între 20 și 45 la sută. O asemenea stare de lucruri este cu­ totul necorespunză­toare, ceea ce obligă­ la mă­suri mult mai energice, ast­fel incit, printr-o largă mo­bilizare de forțe și mijloace, strînsul recoltei să fie înche­iat ci­ mai repede cu pu­tință ! FATĂ !H FATĂ " consilii unice agroindustriale la recoltatul porumbului RAMASE ÎN URM­Ă — Zănoaga — Amărăști — Bîrca — Perișor — Băilești Întreprinderea de producere și industrializare a legu­melor și fructelor Calafat. Florin Roșu și Petre Popa realizează cite 4 „șarje“ la autoclavele pe care le deser­vesc, imprim­înd un ritm susținut sterilizării conservelor de legume, conform graficului de producție. U— v Noi ansambluri de construcții înfrumusețează zona de est a Craiovei. Foto : V. Mihăilescu Soia—recoltată de pe pli­mele suprafețe în județul nostru recolta­tul soiei a intrat în stadiul final. Mai mult de jumătate dintre cele 20 consilii unice agroindustriale cultivatoare de soia — intre care Plop­­șor, Seaca de Pădure, Șim­­nic, Cîrcea, Robănești, Ză­noaga, Bechet, Moțăței, Ca­­tane, Calafat, Măceșu­l au strîns recolta de soia de pe ultimele suprafețe. Iezi a­­ceastă cultură se recolta de pe ultimele sale la Dăbu­­leni, Amărăști, Vîrtop, Po­iana Mare, Segarcea, urmînd ca în una, cel mult două zile, lucrarea respectivă să fie încheiată și în consiliile unice agroindustriale Bîrca, Plenița, Băilești. ■:!!!!Mi­líllililíl!ílilMI ÍI!íií !tiiiiiiiiiUiiiiiiiiiitiiii­iiiiiiiaititiiiiwii HiiiiiiliiiUiiiiiiimiiiiiili­iiui­ iiiiuiiuiiii Hiiiiiiiiiiimiiiitiiiiiiiiiiii:.^ România — Dezvoltare — Pace Pe agenda sesiunii propuneri românești realiste, constructive La Washington s-au des­chis, marți, lucrările reuni­unii anuale a Fondului Mo­netar Internațional (F.M.I.). și Băncii Internaționale pen­tru Reconstrucție și Dezvol­tare (B.I.R.D.), reuniune la care iau parte miniștri de finanțe și guvernatori ai băncilor centrale din 151 de țări membre, printre care și țara noastră. Avînd înscrise pe agenda de lucru probleme deosebi­te cum sînt cele vizînd da­toria externă cu care sînt confruntate țările în curs de dezvoltare, instabilitatea sistemului monetar occiden­tal, impactul negativ al de­ficitelor comercial și buge­tar ale S.U.A. și efectele creșterii economice reduse a țărilor industrializate capi­taliste, sesiunea are loc in­­­tr-un climat economico-fi­­nanciar internațional marcat de profunde distorsiuni și disparități, de menținerea unor fenomene de criză, atât pe plan economic, cât și monetar-financiar, de agra­varea situației economiei mondiale, care afectează toate popoarele, îndeosebi țările în curs de dezvolta­re. In ultimii ani, de exem­plu, au crescut simțitor da­toriile externe ale țărilor în curs de dezvoltare, care în prezent însumează 1100 mi­liarde de dolari, s­ a acces­ MARIN COANDA {Continuare în pag­a I« a) în­tnHmpinarea Conferinței Naționale a partidului fapte­i angajării și răspunderii dm Noi produse introduse în fabricație Muncitorii, maiștrii și spe­cialiștii de la Secția de pro­ducție industrială, automa­tizare, centralizare și tele­comandă Craiova, au reali­zat sarcinile de plan reve­nite în luna septembrie. Acest lucru a fost posibil și prin introducerea in proce­sul de fabricație a unor noi produse : releu de impedan­­ță, electromecanism EM-5 cu reductor, releu protecție BLA (bloc linie automat). Sunt create toate condițiile ca, încă din primele zile ale ultimului trimestru al anu­lui, producția să fie reali­zată ritmic, integral, însemnate depășiri de plan Oamenii muncii de la Sta­ția de utilaje pentru con­strucții și producție indus­trială Craiova, din cadrul Trustului antrepriză gene­rală de construcții-montaj Dolj au depășit planul pe 9 luni la activitatea indus­trială cu 8108 mii lei. Ast­fel, s-au realizat peste pre­vederile planului 213 tone confecții metalice, 173 tone armături din fier beton, 15 280 mc, agregate sortate, 22 000 lei piese de schimb recondiționate. De aseme­nea, planul la reparații- ca­pi­tale și reparații curente a fost depășit cu 952 000 lei și, respectiv, 495 mii lei. In competiția muncii și a hărniciei, cu bune rezultate se situează tîmplarul Dumi­tru Șopîrleanu, fierarul be­tonist Aurică Virvoreanu, buldozeristul Ștefan Boboc și muncitorul încărcător Cornel Velișcu. Noutăți tehnice La Întreprinderea de trans­formatoare și motoare elec­trice Filiași se acordă o tot mai mare atenție introduce­rii progresului tehnic, mai bunei organizări și utilizări a timpului de lucru și am­plasării optime a mașinilor­­unelte. A fost pus, astfel, în funcțiune un nou­­ stand de probat motoare din gama de medie tensiune de L și 10 kW și s-a completat recent do­tarea tehnică cu o mașină de rectificat și alezat prin coordonate, două strunguri carusel și o presă hidraulică de 250 tone-forță, urmind a fi montate în atelierul de prelucrat prin coordonate, condus de maistrul Petre Cazacu. Demn de subliniat este și faptul că s-a trecut la reorganizarea amplasa­mentelor unor mașini-unelte la atelierul de prelucrări mecanice și s-a modernizat linia de prelucrat carcase, prin amplasarea a incă două linii de transfer cu pernă de aer intre utilajele exis­tente. pSiWI'I SPWifflJSIlll Bail MBilä! In pagina a lll-a : TEHNOLOGIILE MODERNE 1 - LARG GENERALIZATE! ] condiție vitală pentru promovarea unei produc­­­­ții sporite, de calitate, eficientă, competitivă la export, f› . Cîteva trăsături adinei ii brăzdează fata, dar ele nu te împiedică să-ți dat seama că este un om bun, cu su­fletul deschis și, poate, pu­țin sentimental. Mai ales a­­tunci cind zîmbește. S-a a­­șezat pe o bancă in tramvai, bucuros că pentru băiatul­­ ce-l însoțea găsise un loc lingă fereastră. Blocurile de pe Calea București, plopii din care au început să cadă frunzele, trotuarele cu frea­mătul lor diurn rămineau fin urmă ca intr-un film docu­mentar fără artificii regizo­rale. Bărbatul cu trăsăturile­­ colțuroase privea prin fe­reastră, părea mulțumit in legănarea silențioasă a tram­vaiului și, din cinci in cinci, relua același dialog cu bă­iatul de lângă el: „Vezi ?“ „Văd !“ „Iți pace ?“ „îmi place!“ Mi-a surprins privirile și a găsit bun pri­lej să-mi ex­plice : — Băiatul e venit de la Motru, e un nepot de-al meu și merge pentru prima oară cu tramvaiul. Nepotul a clătinat din cap confirmâind cele spuse de unchi. Tramvaiul se înscria spre stafii in plină viteză și, după opriri, iși continua drumul spre poartă de est a orașu­lui. — Vezi ?­­ Văd ! Dialogul era simplu dar de o sincerita­te tulburătoare. In satisfacția omului cu tră­sături adinei se vădea ceva cu totul deosebit. Poate că in clipele acelea se gindea la faptul că nepotul, cind v­a ajungi la aceeași virstă cu ei,­­și n­u aduce aminte cine l-a plimbat pentru prima oară in viată cu tramvaiul și n-o să-l uite. Chiar dacă pînă atunci, așa cum este firesc, orizonturile ii pot deveni mai cuprinză­toare și, de pe poziția de miner, navigator sau profe­sor, tramvaiul o să i se pară ceva cu totul obișnuit in viața lui și a unui oraș cum este Craiova. „Vezi „Văd !“ — La blocul acela cu bal­coanele largi am lucrat și eu Pe urmă am plecat pe un șantier la Filiași și după patru luni m-am­ întors la LUCIAN ZATTI (Continuiar*- o om ) si a­ Simplu dialog TgIS&l * Cupa U.C.F.A. (manșa a doua, turul 1). S.D. Chaves—„U“ Craiova 2-1 (1-0) Și, totuși, studenții se puteau califica... (Prin telefon, de la trimi­sul nostru). Interes cu totul deosebit, aici, la Chaves, în Portugalia, retur dintre pentru meciul echipa Gru­­po Desportivo, din loca­litate, și „U“ Craiova, din cadrul manșei secunde a pri­mului tur al Cupei U.E.F.A. Cei aproape 25 000 de spec­tatori, prezenți în tribunele stadionului „M­u­n­i­c­i­p­a­l“, și-au încurajat frenetic for­mația favorită, care a avut șansa deschiderii destul de rapide a Scorului, prin in­ternaționalul bulgar. Slav­­kov, care (în min 5), la o lovitură de colț de pe dreap­ta, rămas nemarcat în apro­pierea porții lui Lung, a șu­­­tat necruțător. Studenții acuză, în minutele următoa­re, o cădere psihică, după care găsesc tăria lăuntrică fbreze disputa și, mai mult, să-și creeze faze deosebit de favorabile la poarta lusitană. Trebuie spus că, in ciuda „infernu­lui“ sonor de pe stadion­­ produs de suporterii portu­ghezi și spanioli, Chaves si­­tuîndu-se la doar cîțiva kilo­metri de granița cu Spania), Ciurea (min. 28), Badea (min. 33), Geolgău (min. 35) și Mănăila (min. 41) au avut ocazii cit se poate de favo­rabile egalării. După pauză, partida a sporit în spectaculozitate, ambele echipe aruncind în luptă ultimele resurse de energie, fazele electrizante alternîndu-se, la o poartă și la cealaltă. Totuși, șansa suride, și de astă-dată, mai MIRCEA CANTAR (Continuare in pag a IV-a) *

Next