Inainte, martie 1988 (Anul 45, nr. 13346-13372)

1988-03-01 / nr. 13346

f­A I Proletari din toate țările, uniți-vă I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XIV NR 13 3« MARȚI 1 MARTIE 1981 4 PAGINI 50 BANIII In spiritul sarcinilor și îndemnurilor formulate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Remarcabile fapte de muncă ■ SUPLIMENTAR, 20,2 MILIOANE LEI. Aplicarea cu consecvență a măsurilor din programele proprii de creștere continuă a eficien­ței întregii activități econo­mice a condus la îndeplini­rea și depășirea prevederi­lor planului, de la începutul anului, la indicatorul defi­nitoriu al eficienței — pro­ducția netă, nr 22 întreprin­deri industriale de la Cra­iova și din județ. Volumul depășirii însumează 20,2 mi­lioane lei, cele mai substan­țiale sporuri — de pină la 4,0­­ milioane lei — fiind în­registrate de către colecti­vele muncitorești ale între­prinderii de confecții, U.F.E.T., întreprinderii de bere, I.C.F.T., A.C.M.R.I.Ch. și altele.­­ LA INDICATORUL PRODUCȚIA MARFA IN­DUSTRIALA, luna februa­rie se încheie cu un bilanț favorabil în numeroase uni­tăți economice doljene, care îndeplinesc sarcinile acestui indicator, pe baza realizării planului fizic, celorlalți in­dicatori principali. Astfel, au realizat și depășit pro­ducția marfă industrială co­lectivele I.P.T. Băilești, „Chi­mica“ Craiova, A.C.M.R.I.Ch., I.P.B., U.F.E.T., „Textila“ Calafat și „Independența“ Craiova, alte unități. » UN OBIECTIV — ÎN­NOIREA ȘI MODERNIZA­REA PRODUSELOR. Har­nicul și experimentatul co­lectiv al întreprinderii „E­­lectroputere“ se află angre­nat intr-o amplă acțiune de Înnoire și modernizare a fabricației, corespunzător sarcinilor crescînde ale pla­nului fizic, angajamentelor asumate prin contracte cu beneficiarii interni și prio­ritar cu cei de peste hotare. Urmare a acestor preocu­pări, gradul de îngioire al producției este la momentul de față de aproape 38 la sută, iar ponderea produse­lor de nivel mondial ridicat de 81 la sută. Introducerea în fabricație a produselor noi și modernizate, a­­ pro­gresului tehnic, se reflectă în realizarea a 411 faze de asimilări produse noi, 41 faze procedee tehnologice noi și 83 faze de cercetare. Actualitatea in agricultură Prin îmbunătățirea considerabilă a vremii, primăvara ne „avertizează“ că îți intră in drepturi încă din aceste zile. Prin urmare, agricultorii doljeni, care-și cunosc bine marile sarcini ce le revin anul acesta, se află in buna parte in timp, pentru a urgenta finalizarea unor lucrări deosebit de stringente ce sunt specifice acestui început de sezon.­ ­ In plantațiile de vii și pomi de care dispun unită­țile agricole din cadrul Q.U.A.S.C. Dăbuleni se ac­ționează energic, din zori și pină în seară, pentru în­cheierea cit mai grabnică a operației de tăiere. Din da­tele furnizate de inginerul șef al respectivului consiliu agroindustrial, Marin Mihăi­­lică, reținem că această im­portantă lucrare a fost efec­tuată, pînă în momentul de față, pe aproape 60 la sută în cadrul suprafețelor ocu­pate cu podgorii și, respec­tiv, pe circa 80 la sută in livezile de pomi. Cele mai bune rezultate în muncă sunt înregistrate in fermele con­duse de inginerii Marian Șerban și Dumitru Cojoca­­ru, de la A.E.S.C.H., Ștefan Oprică de la I.A.S., și Cristi­an Ctingher de la S.C.C.P.N. . In unitățile agricole din C.U.A.S.C. Bechet, cei care raportează primele succese in acest inceput de primă­vară sunt legumicultorii. In­ginerul șef al consiliului a­­groindustrial, Ion Oprișor, ne informează că produce­rea celor peste 27 milioane fire răsaduri (ce vor fi ne­cesare pentru plantarea 300 ha cu legume) se află a în mîini sigure. Prin modul responsabil in care s-a mun­cit și se muncește, s-a reu­șit să fie amenajată la timp întreaga suprafață de 2­200 mp pentru producerea nece­sarului de răsaduri, iar in acest moment se urgentează finalizarea amenajării patu­rilor calde pentru repicat. Printre cei mai avansați cu aceste importante lucrări sunt legumicultorii din fer­mele conduse de Inginerii Ecaterina Dragomir (C.A.P. Ostroveni) și Ovidiu Oprișor (C.A.P. Lișteava). ■ Pag. 2 — 200 de ani de la nașterea lui Gh. Asachi. Re­marcabil animator cultural . Răspundem la scrisoarea dv.­ Montaniarzi craioveni... pe scenă ■ Pag. 3.— Conferințe de dări de seamă și alegeri ale C.D.U.S. Implicare directă, zi de zi, în viața colectivului ; Legea — cunoașterea și respectarea ei. Obligația părinților pentru întreținerea copiilor minori. ■ Pag. 4 — Fapt divers pe glob . Sport. Publicitate. In întîmpinarea Conferinței pe țară a președinților consiliilor populare Un și mai mare avînt dezvoltării multilaterale a localităților Instituționalizată din inițiativa tovarășului N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Republicii, Conferința pe țară a președinților consiliilor populare, ale cărei lucrări sa deschid miine in Capitală, se Înscrie la un moment de Însemnătate deosebită in viața politică a țării. Asemenea eveniment coincide cu împlinirea a 20 de ani de la reorganizarea teritorial-administrativă a țării — ani de mărețe Înfăptuiri la „Epoca Nicolae Ceaușescu", cînd datorită politicii înțelepte, clarvăzătoare a partidului de dezvoltare armonioasă,­ echilibrată a tutu­ror zonelor și localităților patriei, și județul Dolj a cunos­cut transformări înnoitoare fără precedent. Prin problematica deosebit de amplă și complexă pe care o va dezbate, Conferința va constitui un bogat schimb de experiență privind activitatea organelor locale ale puterii de stat; un prilej de stabilire a unor măsuri de excepțio­nală Însemnătate pentru continua perfecționare a stilului și metodelor de lucru ale consiliilor populare, a unor ample programe de înfăptuire a planului de dezvoltare econo­­mico-socială în profil teritorial pe anul 1988 și pe întregul cincinal­­ de sistematizare și modernizare a așezărilor ur­bane și rurale în consens cu obiectivele stabilite de Con­gresul al XHI-lea al partidului. In rîndurile următoare consemnăm cîteva gînduri, cîteva opinii ale unor participanți la acest înalt forum al demo­crației noastre socialiste-revoluționare : Ion Voiculescu, primarul municipiului Craiova: „La această conferință, cei a­­proape 300 000 locuitori ai urbei noastre se prezintă cu un bogat biianț de rea­lizări in toate domeniile de activitate. In cei 20 de ani de la împărțirea teritorial­­administrativă a țării, Cra­iova a devenit un puternic centru industrial, științific și cultural al României so­cialiste. Astăzi, aici se se rea­lizează 2,2 la sută din pro­ducția industrială­ a țării și peste 80 la sută din cea a județului, unele din produ­sele sale fiind unicate în economia națională. în a­­ceastă perioadă s-au­­ înfiin­țat și dezvoltat mari plat­forme industriale în care iși desfășoară activitatea puternice și moderne uni­tăți economice de importan­ță republicană. Paralel cu accentuarea ritmului de in­dustrializare s-a schimbat și se schimbă necontenit fi­zionomia municipiului, in acești ani construindu-se peste 60 000 apartamente confortabile, o amplă rețea de spații comerciale și pres­tatoare de servicii, școli, fa­cultăți, spitale, edificii cul­turale, importante obiective edilitare menite să asigure condiții tot mai bune de muncă și de viață pentru locuitorii săi. Iată de ce se cuvine să opinii consemnate de AUREL POPESCU (Continuare in p.tg i U-a) Craiova. Zona „Piața Unirii" de la o zi la alta tot mai frumoasă. Foto : S. Dan Planul fizic și exportul — exemplar realizate­­ . Perioada expirată din cel de-al treilea an al actualu­lui cincinal are ca domi­nantă principală, la între­prinderea de celule electrice prefabricate Băilești, o am­pliă mobilizare de forțe pen­tru realizarea planului principalii indicatori econo­la­mici. Acest colectiv, care s-a clasat in 1987, din nou, prin­tre unitățile fruntașe pe ța­ră, este hotărît să se men­țină, și în 1988, la nivelul acelorași bune rezultate. In atelierele și secțiile unității activitatea s-a derulat la cote înalte,­ utilajele și in­stalațiile din dotare au funcționat din plin. Și re­zultatele la zi, pe februarie, n-au intîrziat să se­ arate , producția fizică și produc­ția marfă s-au realizat depășit. Din discuțiile pur­și­tate cu factorii de răspun­dere ai întreprinderii am reținut că este­­ asigurată în mare parte baza tehnico-materială pe primul tri­mestru al anului curent și se depun eforturi, in conti­nuare, pentru aducerea ma­teriilor prime și materiale­lor necesare. Primul popas l-ara făcut în secția construcții meta­lice, condusă de Iulian Las­cu, — cu cea mai mare pon­dere în întreprindere — un­de cei peste 470 de lucră­tori realizau, după un plan riguros alcătuit, su­bansam­­blele produselor. Drumul celulelor electrice de aici și pînă la montaj, la care se adaugă și încorporarea pieselor executate la prelu­crări mecanice, înglobează semnăturile în „cartea muncii“ a peste cîteva sute de oameni. Multe ore în­cordate de lucru, începînd CONSTANTIN PADUREANU (Continuare in pag a III-a) La întreprinderea de celule electrice prefabricate Băilești troKm* !!A«utu: Interes și preocupare pentru valorificarea eficientă a fondului funciar! La C.A.P. Terpezița (pre­ședinte : Constantin Naniu ; inginer șef : Ștefan Ceucă), pînă la ora investigației noastre, nici măcar nu se știa cu exactitate ce supra­față trebuia să fie reparti­zată sătenilor pentru a fi muncită pe bază de cotă procentuală, conform regle­mentărilor articolului 24 din Legea 1/1982. Bunăoară, contabila șefă, Georgeta Ilie, ne spune că terenurile si­­­tuate în pantă, nemecaniza­­bile, se ridică la 108 ha, în timp ce președintele unității „mizează“ pe circa 80 ha, iar economista fermei nr. 2, Elisabeta Șerban (care avea să dovedească, în cele din urmă, că este mult mai a­proape de adevăr), susține că respectivele terenuri în­sumează, după propria sa evidență, în jur de 140 ha. .EMIL LAZARESCU (Continuare in pag a lil a) Consiliile populare — stil, metode, acțiuni SISTEMATIZAREA - pîrghie a sporirii nivelului de civilizație a satului In cronica mărețelor în­făptuiri realizate în, epoca pe care cu îndreptățită mîn­­drie patriotică o denumim „Epoca Nicolae Ceaușescu”, la loc de frunte regăsim și ansamblul de măsuri, adop­tate în februarie 1968, pri­vind reorganizarea admini­strativă a teritoriului țării. Cei 20 de ani care au tre­cut de la acest act, de deosebită însemnătate pen­­­tru dezvoltarea armonioasă, echilibrată a județelor țării­ au demonstrat pe deplin justețea politicii partidului și statului nostru. Și pentru comuna Giu­bega cele două decenii s-au constituit în perioada cea mai dinamică din ampla ei dezvoltare economico-soci­­ală. Primarul localității, tovarășul Ion, prezintă in cîteva Calotă ne­ cuvinte Giubega '88. — De la reorganizarea administra­tiv-teritorială și pină în prezent, noastră a cunoscut comuna ample prefaceri înnoitoare, struc­turale chiar, între altele, zestrea sa edilitară s-a îm­bogățit cu patru noi blocuri, ION DIACONU (Continuare in pag. a II-a) Luna februarie închide între coperțile sale crepus­culul unui anotimp. Nu peste multă vreme vor sosi cocorii și vom privi lumea din alt unghi. Orașul mi­roase a braniște de cub­u­­rigi, a brindușe și ghiocei, a rămurele de alun. Luna martie își face intrarea cu o poveste frumoasă: Mărți­­șo­rul! Azi, de 1 Martie, mi-ar plăcea, măcar pentru o clipă, să fiu considerat scriitor de mărfișoare. Pen­tru că mărțișorul este unul di­ntre cele mai fragede de­talii ale inimii, este logos­.S­teaua poetului Azi, ca ni­ciodată, mina mea e­ram. Azi, mai mult ca niciodată, numele mamei e numele unei flori. Aerul scinteiază. Mărțișorul este o efigie nepieritoare și noi, bărbații, ii aparținem atîta vreme cit există cuvintul iubire. Mărțișorul este­­ un degetar de lumină, un subiect care a trezit atenția celor mai mari meșteri ai cuvîntului. Să ne întoarcem, așadar, la celebrele Mărțișoare arghe­ziene (1936) și să murmu­răm : „Pune-i degetare / Cste-o sărutare/ Umblă-n­­cet, ia-i mina-ncet, (..)/ Șa nu­ se deștepte... / Și-n cu­­prinsul palmii drepte, / De zint și de marte, / Pune-i mărișor o carte“. 1 Martie: o mină nevăzu­tă face să reverbereze coar­dele ghitarei. Marele pictor Salvador Dali, autorul „Girafei in flăcări“, mărturisea că ii e mai ușor să se exprime prin simboluri. Astăzi, de 1 Mar­tie, bărbaților le e mai ușor să se exprime prin flori și mărțișoare. Astăzi, un gest­ ales mamei, învățătoarei, iubitei și colegei de bancă. Considerați aceste rânduri drept mărțișorul­ ce nu l-ați primit încă. CONSTANTIN PREDA Clar de inimă Un degetar de lumină: Mărțișorul!

Next