Inainte, octombrie 1988 (Anul 45, nr. 13529-13554)
1988-10-01 / nr. 13529
nANUL XLV NR 135» IIRHBATA 1 OCTOMBRIE 198* I « PAGINI 50 BANI Zile decisive, de maxim efort și concentrare la însămînțări și la strînsul recoltei I JURNAÍTdE CAMPANIE » JURNAL DE CAMPANIEI ■ Astăzi ți ratine, la toate unitățile agricole, în fiecare formație de lucru — zile record la pregătirea terenului și la însămînțări, la strîngerea și transportul recoltei în Răspundere mult mai mare pentru asigurarea respectării graficelor de recoltare și transportare a sfeclei de zahăr ; o mai strînsă conlucrare între unitatile de industrializare, cele cultivatoare și întreprinderile de transport la întreaga producție aflată în cîmp să fie grabnic transportată și pusă la adăpost prin folosirea deplină a tuturor mijloacelor puse la dispoziție, inclusiv cu atelajele din teritoriu Í ■ Onorarea obligațiilor la fondul central al statului — prioritatea priorităților, înaltă îndatorire patriotică și civică ! ■ Pretutindeni să se asigure o mai bună organizare și folosire a forței de muncă venită în sprijinul lucrătorilor de pe ogoare la strînsul recoltei, îndeosebi al porumbului, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor, strugurilor, fructelor ■ Grijă maximă față de integritatea recoltei ; tot ceea ce s-a produs prin eforturile unite ale celor ce muncesc pe ogoare să fie strîns și depozitat pînă la ultimul kilogram, pînă la ultimul bob ; nimic, absolut ,nimic să nu se irosească î Cu toate forțele în cîmp Acționiind în spiritul sarcinilor Comandamentului județean lucrărilor pentru coordonarea agricole, factorii cu munci de răspundere din comuna Breasta asigură participarea la muncă a întregii forțe active, folosirea in mai bune condiții a utilajelor. Eficiența acestor măsuri se reflectă in faptul că, pînă de curînd, s-a finalizat recoltarea soiei de pe cele 90 ha și urmează a se încheia recoltatul porumbului de pe 481 ha. Totodată, pînă zilele trecute, din cele 930 ha ce urmează a fi însămînțate cu păioase, patul germinativ a fost pregătit pe circa 700 ha. Orzul a fost demult pus în brazdă, iar de cîteva zile s-a trecut pe un front larg la semănatul griului. Sub permanenta și nemijlocita supraveghere a specialiștilor — din rîndul cărora se detașează șefa fermei nr. 2, ing. Dina Lucia — mecanizatorii Constantin Cătănescu, Ștefan Boruzi și Dumitru Trandafir se străduiesc — în pofida condițiilor dificile cu care se confruntă — să pregătească bine terenul, să asigure un pat germinativ corespunzător, astfel incit sămința să poată fi introdusă la adîncimea stabilită. Așa după cum preciza tovarășul Gheorghe Olteanu, vicepreședinte al biroului executiv al consiliului popular comunal, printr-o amplă mobilizare de forte și mijloace, cooperatorii și mecanizatorii din Breasta vor reuși să realizeze cea mai scurtă campanie agricolă de toamnă. ȘT. PUȘCAȘU, coresp. Perpetuarea deficiențelor organizatorice - principala cauză a nerespectării graficelor de recoltare și livrare a sfeclei de zahăr Spre sfîrșitul săptămînii precedente și la începutul actualei săptămîni s-a intensificat întrucîtva ritmul recoltării și transportării sfeclei de zahăr, dar, paradoxal, în loc ca experiența acumulată să fi fost dezvoltată, in multe unități se înregistrează apăgubitoare Încetinire la lucrările amintite. Principala cauză constă in perpetuarea deficiențelor organizatorice atît la recoltare, cit și la transportarea producției. Din această cauză, cele două unități de profil din județ — I.I.S.Z. Podari și Calafat — nu-și pot asigura stocul necesar pentru a produce la întreaga capacitate, în ziua de 29 septembrie, de exemplu, față de graficul de 4 000 tone, I.I.S.Z. Podari a primit 2 481 tone, iar unitatea de același profil de la Calafat — din 8 000 tone abia 2 690 tone. Consecința este ușor de dedus : fabricile nu lucrează la întreaga capacitate, nu asigură producția necesară de zahăr pentru nevoile industriei și consumului populației, precum și borhotul ce constituie un excelent furaj pentru hrana animalelor. In aceeași zi — 29 septembrie — fabrica de la Podari prelucrat abia 1 642 tone din acele 2 000 tone prevăzute, iar cea de la Calafat — 3 278 tone, față de 4 000 tone. In marea majoritate a consiliilor unice agroindustriale cultivatoare de sfeclă, cifrele înscrise în grafice continuă să rămînă simple deziderate. In C.U.A.S.C. Bîrca, spre exemplu față de un grafic cumulat de 436 ha cu 13 200 tone s-au recoltat abia 3 225 tone de pe 143 ha. In ziua de 29 septembrie, producția recoltată de pe 11 ha era de 220 tone, față de 660 tone de pe 21,8 ha, cit prevede graficul. Din păcate, situații similare se intîlnesc și in consiliile unice agroindustriale Cetate, Moțăței, Calafat, Perișor, Plopșor, Seaca de Pădure, Măceșu. Despre ce fel de mobilizare a forței de muncă, de folosire a utilajelor poate fi vorba la C.A.P. Bîrca-Nord dacă în ziua de 29 septembrie, față de un grafic de 5,1 ha, cu 150 tone, s-au strîns abia 10 tone de pe un hectar? Nu se poate spune că la Livezi există mai multă forță de muncă activă decit la Bîrca, și, totuși, la aceeași dată, față de un grafic de 1 ha cu 23 tone, la C.A.P. Livezi s-au recoltat 3 ha cu 83 tone. Este, evident, un exemplu care arată că indiferent de greutățile intimpinate, prin măsuri organizatorice eficiente, printr-o repartizare și folosire judicioasă forței de muncă, toate lucrările pot fi executate în ritmurile stabilite prin grafice și programe. Activitatea A. FRIGIOIU (Continuare in pag. a III-al Sesiunea comună a Consiliului popular județean Cluj și a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca - Vineri a avut loc sesiunea comună a Consiliului popular județean Cluj și a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca. In deschiderea sesiunii, tovarășul Joachim Moga, președintele Comitetului Executiv al Consiliului popular județean Cluj, a prezentat un raport. Pe marginea prezentat au luat raportului cuvintul deputații : Aurel Negucioiu, rectorul Universității din Cluj-Napoca ; Ioan Cioca, secretarul comitetului de partid, președintele Consiliului oamenilor muncii de la Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca ; Maria Cristian, președintele Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă ; Arpad Pal, prorector al Universității deputat i din Cluj-Napoca, Marea Adunare Națională ; Fărcaș Ana, secretarul comitetului de partid, președintele Consiliului oamenilor Combinatul de muncii de la pielărie și încălțăminte „Clujana“ , Gheorghe Marcu, directorul Deputații Consiliului popular judțean Cluj și ai Consiliului popular municipal Cluj-Napoca, întruniți în sesiune comună, exprimînd voința deplină a tuturor locuitorilor din această zonă a țării, indiferent de naționalitate, își manifestă în unanimitate mulțumirea pentru măsura, pe deplin îndreptățită, luată de statul și guvernul român privind încetarea, începînd cu data de 1 iulie 1988 a activității Consulatului General al Republicii Populare Ungare de la Cluj-Napoca și închiderea acestuia. Participanții la sesiunea comună apreciază justețea acestei hotărîri și consideră, în același timp, că se impunea a fi luată mai devreme, avîndu-se în vedere faptul că încă din 1985 Roimânia a stabilit încetarea activității Consulatului General Român de la Debrețin. Forumul democratic al locuitorilor județului Cluj și ai municipiului Cluj-Napoca mediul urban și rural, peste 80 la sută din populația țării mutindu-se în case noi. Au cunoscut o afirmare fără precedent invățămîntul, știința, arta și cultura, a fost creat un autentic sistem al democrației muncitorești-revoluționare, care asigură participarea largă și nemijlocită a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la conducerea statului. Au fost asigurate condiții egale de muncă și de viață pentru toți oamenii muncii, posibilitatea de afirmare deplină in viața politică și economico-socială a țării. Relevînd că o expresie grăitoare a politicii partidului și statului nostru de dezvoltare armonioasă, echilibrată, a tuturor zonelor țării o reprezintă și progresul multilateral, fără precedent, în plan economic și social, cultural, științific, în celelalte sectoare înregistrat de județul Cluj, vorbitorii s-au referit la importantele fonduri de investiții alocate pentru construirea atît în a fost convocat și ca răspuns la cererile formulate de numeroși cetățeni cu mai mult timp în urmă privind desființarea Consulatului General al Republicii Populare Ungare, care, în timpul activității sale, a încălcat normele și conduita de funcționare, s-a abătut în mod inadmisibil de la regulile diplomatice, ocupîndu-se de probleme străine de misiunea și atribuțiile ce-i reveneau. Prin Continuare in pag. a IV-a Institutului de chimie din Cluj-Napoca ; Ioan Giurgea, directorul întreprinderii „Unirea“ din Cluj-Napoca ; Teodor Marton, secretarul comitetului de partid, președintele Consiliului oamenilor muncii de la întreprinderea mecanică de material rulant ,,16 Februarie“ din Cluj-Napoca ; Arpad Földvári, director adjunct al întreprinderii județene de transport local Cluj ; Aurel Rău, scriitor, redactor-șef al revistei „Steaua“. In cuvintul lor, vorbitorii au pus in evidență marile transformări petrecute țara noastră in toate domeniiile vieții materiale și spirituale în anii socialismului, cu deosebire în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, în „Epoca Nicolae Ceaușescu“. S-a subliniat că în acești ani de profunde prefaceri revoluționare s-a asigurat dezvoltarea ală a tuturor economico-socijudețelor și localităților țării, s-a înfăptuit un vast program de investiții în domeniul construcțiilor de locuințe în Continuare în pag. a IV-a) HOTĂRÎREI sesiunii comune a Consiliului popular județean Cluj și a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca întreprinderea de utilaj greu Craiova. O formație condusă de maistrul Ștefan Mustafa efectuează montajul general al unui strung S.N.G. 1400 X 8000 pentru C.U.G. Iași. Foto : S. Dan Sub semnul exigențelor Tezelor din aprilie,al sarcinilor trasate de tovarășul Nicolae Ceaușescu Proba de fiecare zi a conștiinței înaintate — buchetul faptelor exemplare de muncă (V) Unitate de importanță republicană, întreprinderea de celule electrice prefabricate Băilești, clasată, în 1987, pe locul II în întrecerea socialistă desfășurată la nivel de ramură, constituie locul în care se interferează eforturile conjugate ale organizațiilor de partid, de sindicat și tineret, împreună cu cele ale membrilor C.O.M., pentru asigurarea derulării la înalți parametri a activității. Cu toate acestea, dintr-o discuție mai amplă — la care au participat tovarășii Dumitru Marinescu, director, Ion Măceșanu, inginer șef cu pregătirea fabricației, Gheorghe Dincă, secretar al comitetului de partid, Octavian Cristescu și Petre Moțățeanu, secretari adjuncți ai comitetului amintit — am reținut că, în momentul de față, ceea ce definește starea de spirit a comuniștilor, a celorlalți oameni ai muncii de aici, este nemulțumirea, ce se dorește rodnică, în legătură cu propriile rezultate, angajarea cu toate forțele în re-înscrierea unității, cu toată vigoarea, pe traiectoria unor izbinzi tot mai semnificative. E și firesc să fie așa, atîta timp cât — după ce primul semestru a fost încheiat cu însemnate sporuri de producție —, in Iulie s-a produs o sincopă, desigur, nedorită, ca urmare a neasigurării necesarului de materii prime și material. „In prezent — ne-a spus directorul întreprinderii, iir Dumitru Marinescu — suntem cu toți mobilizați pentru recuperarea restanțele și intrarea in cadența normala de fabricație“. Pentru depășirea aceste stări de lucruri, comitetu de partid și C.OM-ul, sub nemijlocita conducere a Comitetului orășenesc de partid, au inițiat o serie de măsuri politico-organizatorice și tehnice. Vă prezentăm succint cîteva dintre ele. S-au făcut demersuri mult mai susținute, prin deplasări și intervenții directe la furnizori, pentru asigurarea bazei materiale necesare. Una dintre acestea a constat în deplasarea făcută de directorul întreprinderii și de secretarul Comitetului orășenesc de partid, Constantin Dumitru, la Centrala industriei electrotehnice și la mi- DAN LUPESCU (Continuare In pag. e III-®) In munca de partid STIL DINAMIC, REVOLUȚIONAR MAR ,]