Inainte, octombrie 1988 (Anul 45, nr. 13529-13554)

1988-10-01 / nr. 13529

nANUL XLV NR 13­5» IIRHBATA 1 OCTOMBRIE 198* I « PAGINI 50 BANI Zile decisive, de maxim efort și concentrare la însămînțări și la strînsul recoltei I JURNAÍTdE CAMPANIE­ » JURNAL DE CAMPANIEI ■ Astăzi ți ratine, la toate unitățile agri­cole, în fiecare formație de lucru — zile record la pregătirea terenului și la însăm­în­­țări, la strîngerea și transportul recoltei î­n Răspundere mult mai mare pentru asi­gurarea respectării graficelor de recoltare și transportare a sfeclei de zahăr ; o mai strînsă conlucrare între unitat­ile de indus­trializare, cele cultivatoare și întreprinde­rile de transport l­a întreaga producție aflată în cîmp să fie grabnic transportată și pusă la adăpost prin folosirea deplină a tuturor mijloacelor puse la dispoziție, inclusiv cu atelajele din teri­toriu Í ■ Onorarea obligațiilor la fondul central al statului — prioritatea priorităților, înaltă îndatorire patriotică și civică ! ■ Pretutindeni să se asigure o mai bună organizare și folosire a forței de muncă ve­nită în sprijinul lucrătorilor de pe ogoare la strînsul recoltei, îndeosebi al porumbu­lui, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor, strugurilor, fructelor­­ ■ Grijă maximă față de integritatea re­coltei ; tot ceea ce s-a produs prin eforturile unite ale celor ce muncesc pe ogoare să fie strîns și depozitat pînă la ultimul kilogram, pînă la ultimul bob ; nimic, absolut ,nimic să nu se irosească î Cu toate forțele în cîmp Acționiind în spiritul sar­cinilor Comandamentului ju­dețean lucrărilor pentru coordonarea agricole, factorii cu munci de răspundere din comuna Breasta asigură par­ticiparea la muncă a întregii forțe active, folosirea in mai bune condiții a utilajelor. Eficiența acestor măsuri se reflectă in faptul că, pînă de curînd, s-a finalizat re­coltarea soiei de pe cele 90 ha și urmează a se încheia recoltatul porumbului de pe 481 ha. Totodată, pînă zilele trecute, din cele 930 ha ce urmează a fi însămînțate cu păioase, patul germinativ a fost pregătit pe circa 700 ha. Orzul a fost demult pus în brazdă, iar de cîteva zile s-a trecut pe un front larg la semănatul griului. Sub per­manenta și nemijlocita su­praveghere a specialiștilor — din rîndul cărora se detașea­ză șefa fermei nr. 2, ing. Dina Lucia — mecanizatorii Constantin Cătănescu, Ștefan Boruzi și Dumitru Trandafir se străduiesc — în pofida condițiilor dificile cu care se confruntă — să pregătească bine terenul, să asigure un pat germinativ corespunză­tor, astfel incit sămința să poată fi introdusă la adînci­­mea stabilită. Așa după cum preciza to­varășul Gheorghe Olteanu, vicepreședinte al biroului executiv al consiliului popu­lar comunal, printr-o amplă mobilizare de forte și mij­loace, cooperatorii și meca­nizatorii din Breasta vor reuși să realizeze cea mai scurtă campanie agricolă de toamnă. ȘT. PUȘCAȘU, coresp. Perpetuarea deficiențelor organizatorice - principala cauză a nerespectării graficelor de recoltare și livrare a sfeclei de zahăr Spre sfîrșitul săptămînii precedente și la începutul actualei săptămîni s-a inten­sificat întrucîtva ritmul re­coltării și transportării sfe­clei de zahăr, dar, paradoxal, în loc ca experiența acumu­lată să fi fost dezvoltată, in multe unități se înregistrea­ză a­păgubitoare Încetinire la lucrările amintite. Prin­cipala cauză constă in per­petuarea deficiențelor orga­nizatorice atît la recoltare, cit și la transportarea pro­­ducției. Din această cauză, cele două unități de profil din județ — I.I.S.Z. Podari și Calafat — nu-și pot asi­gura stocul necesar pentru a produce la întreaga capaci­tate, în ziua de 29 septem­brie, de exemplu, față de graficul de 4 000 tone, I.I.S.Z. Podari a primit 2 481 tone, iar unitatea de același pro­fil de la Calafat — din 8 000 tone abia 2 690 tone. Conse­cința este ușor de dedus : fabricile nu lucrează la în­treaga capacitate, nu asi­gură producția necesară de zahăr pentru nevoile indus­triei și consumului popu­lației, precum și borhotul ce constituie un excelent furaj pentru hrana animalelor. In aceeași zi — 29 septembrie — fabrica de la Podari prelucrat abia 1 642 tone din a­cele 2 000 tone prev­ăzute, iar cea de la Calafat — 3 278 to­ne, față de 4 000 tone. In marea majoritate a consilii­lor unice agroindustriale cultivatoare de sfeclă, cifre­le înscrise în grafice conti­nuă să rămînă simple dezi­derate. In C.U.A.S.C. Bîrca, spre exemplu față de un grafic cumulat de 436 ha cu 13 200 tone s-au recoltat abia 3 225 tone de pe 143 ha. In ziua de 29 septembrie, pro­ducția recoltată de pe 11 ha era de 220 tone, față de 660 tone de pe 21,8 ha, cit pre­vede graficul. Din păcate, situații similare se intîlnesc și in consiliile unice agro­industriale Cetate, Moțăței, Calafat, Perișor, Plopșor, Seaca de Pădure, Măceșu. Despre ce fel de mobilizare a forței de muncă, de folo­sire a utilajelor poate fi vor­ba la C.A.P. Bîrca-Nord dacă în ziua de 29 septembrie, fa­ță de un grafic de 5,1 ha, cu 150 tone, s-au strîns abia 10 tone de pe un hectar? Nu se poate spune că la Livezi există mai multă forță de muncă activă decit la Bîrca, și, totuși, la aceeași dată, față de un grafic de 1 ha cu 23 tone, la C.A.P. Livezi s-au recoltat 3 ha cu 83 to­ne. Este, evident, un exem­plu care arată că indiferent de greutățile intimpinate, prin măsuri organizatorice eficiente, printr-o repartiza­re și folosire judicioasă forței de muncă, toate lu­­­crările pot fi executate în ritmurile stabilite prin gra­fice și programe. Activitatea A. FRIGIOIU (Continuare in pag. a III-al Sesiunea comună a Consiliului popular județean Cluj și a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca - Vineri a avut loc sesiunea comună a Consiliului popu­lar județean Cluj și a Con­siliului popular municipal Cluj-Napoca. In deschiderea sesiunii, to­varășul Joach­im Moga, pre­ședintele Comitetului Execu­tiv al Consiliului popular județean Cluj, a prezentat un raport. Pe marginea prezentat au luat raportului cuvintul deputații : Aurel Negucioiu, rectorul Universității din Cluj-Napoca ; Ioan Cioca, secretarul comitetului de partid, președintele Consiliu­lui oamenilor muncii de la Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca ; Maria Cristian, președintele Comi­tetului județean pentru cul­tură și educație socialistă ; Arpad Pal, prorector al Uni­versității deputat i­ din Cluj-Napoca, Marea Adunare Națională ; Fărcaș Ana, secretarul comitetului de partid, președintele Consiliu­lui oamenilor Combinatul de muncii de la pielărie și încălțăminte „Cl­u­j­a­n­a“ , Gheorghe Marcu, directorul Deputații Consiliului popu­lar jud­țean Cluj și ai Con­siliului popular municipal Cluj-Napoca, întruniți în se­siune comună, exprimînd voința deplină a tuturor lo­cuitorilor din această zonă a țării, indiferent de naționa­litate, își manifestă în una­nimitate mulțumirea pentru măsura, pe deplin îndreptă­țită, luată de statul și guver­nul român privind înce­tarea, începînd cu data de 1 iulie 1988 a activității Con­sulatului General al Repu­blicii Populare Ungare de la Cluj-Napoca și închiderea acestuia. Participanții la sesiunea comună apreciază justețea a­­cestei hotărîri și consideră, în același timp, că se im­punea a fi luată mai devre­me, avîndu-se în vedere faptul că încă din 1985 Ro­­i­mânia a stabilit încetarea activității Consulatului Ge­neral Român de la Debrețin. Forumul democratic al lo­cuitorilor județului Cluj și ai municipiului Cluj-Napoca mediul urban și rural, peste 80 la sută din populația țării mutindu-se în case noi. Au cunoscut o afirmare fără precedent invățămîntul, știin­ța, arta și cultura, a fost creat un autentic sistem al democrației muncitorești-re­­voluționare, care asigură participarea largă și nemij­locită a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la con­ducerea statului. Au fost asigurate condiții egale de muncă și de viață pentru toți oamenii muncii, posibilitatea de afirmare de­plină in viața politică și economico-socială a țării. Relevînd că o expresie grăitoare a politicii partidu­lui și statului nostru de dez­voltare armonioasă, echili­brată, a tuturor zonelor țării o reprezintă și progresul multilateral, fără precedent, în plan economic și social, cultural, științific, în celelal­te sectoare înregistrat de județul Cluj, vorbitorii s-au referit la importantele fon­duri de investiții alocate pentru construirea atît în a fost convocat și ca răspuns la cererile formulate de nu­meroși cetățeni cu mai mult timp în urmă privind des­ființarea Consulatului Ge­neral al Republicii Populare Ungare, care, în timpul ac­tivității sale, a încălcat nor­mele și conduita de funcțio­nare, s-a abătut în mod inad­misibil de la regulile diplo­matice, ocupîndu-se de pro­bleme străine de misiunea și atribuțiile ce-i reveneau. Prin­­ Continuare in pag. a IV-a Institutului de chimie din Cluj-Napoca ; Ioan Giurgea, directorul întreprinde­rii „Unirea“ din Cluj-Na­­poca ; Teodor Marton, secre­tarul comitetului de partid, președintele Consiliului oa­menilor muncii de la între­prinderea mecanică de ma­terial rulant ,,16 Februarie“ din Cluj-Napoca ; Arpad Földvári, director adjunct al întreprinderii județene de transport local Cluj ; Aurel Rău, scriitor, redactor-șef al revistei „Steaua“. In cuvintul lor, vorbitorii au pus in evidență marile transformări petrecute țara noastră in toate dome­ni­­iile vieții materiale și spi­rituale în anii socialismului, cu deosebire în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, în „Epoca Nicolae Ceaușescu“. S-a subliniat că în acești ani de profunde prefaceri revoluționare s-a asigurat dezvoltarea ală a tuturor economico-soci­­județelor și localităților țării, s-a înfăp­tuit un vast program de in­vestiții în domeniul con­strucțiilor de locuințe în­­ Continuare în pag. a IV-a) HOTĂRÎREI sesiunii comune a Consiliului popular județean Cluj și a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca întreprinderea de utilaj greu Craiova. O formație condusă de maistrul Ște­fan Mustafa efectuează montajul­ general al unui strung S.N.G. 1400 X 8000 pentru C.U.G. Iași. Foto : S. Dan Sub semnul exigențelor Tezelor din aprilie,al sarcinilor trasate de tovarășul Nicolae Ceaușescu Proba de fiecare zi a conștiinței înaintate — buchetul faptelor exemplare de muncă (V) Unitate de importanță re­publicană, întreprinderea de celule electrice prefabricate Băilești, clasată, în 1987, pe locul II în întrecerea socia­listă desfășurată la nivel de ramură, constituie locul în care se interferează efortu­rile conjugate ale organiza­țiilor de partid, de sindicat și tineret, împreună cu cele ale membrilor C.O.M., pen­tru asigurarea derulării la înalți parametri a activității. Cu toate acestea, dintr-o discuție mai amplă — la ca­re au participat tovarășii Dumitru Marinescu, director, Ion Măceșanu, inginer șef cu pregătirea fabricației, Gheor­ghe Dincă, secretar al comi­tetului de partid, Octavian Cristescu și Petre Moțățea­­nu, secretari adjuncți ai co­mitetului amintit — am re­ținut că, în momentul de față, ceea ce definește sta­rea de spirit a comuniștilor, a celorlalți oameni ai muncii de aici, este nemulțumirea, ce se dorește rodnică, în le­gătură cu propriile rezulta­te, angajarea cu toate for­țele în re-înscrierea unității, cu toată vigoarea, pe traiec­toria unor izbinzi tot mai semnificative. E și firesc să fie așa, atîta timp cât — du­pă ce primul semestru a fost încheiat cu însemnate spo­ruri de producție —, in Iulie s-a produs o sincopă, desi­gur, nedorită, ca urmare a neasigurării necesarului de materii prime și material. „In prezent — ne-a spus di­rectorul întreprinderii, iir Dumitru Marinescu — sun­tem cu to­ți mobilizați pen­tru recuperarea restanțele și intrarea in cadența nor­mala de fabricație“. Pentru depășirea aceste stări de lucruri, comitetu de partid și C.OM­­­-ul, sub nemijlocita conducere a Co­mitetului orășenesc de par­tid, au inițiat o serie de măsuri politico-organizatori­­ce și tehnice. Vă prezentăm succint cîteva dintre ele. S-au făcut demersuri mult mai susținute, prin deplasări și intervenții directe la fur­nizori, pentru asigurarea ba­zei materiale necesare. Una dintre acestea a constat în deplasarea făcută de direc­torul întreprinderii și de se­cretarul Comitetului orășe­nesc de partid, Constantin Dumitru, la Centrala indus­triei electrotehnice și la mi- DAN LUPESCU (Continuare In pag. e III-®) In­ munca de partid STIL DINAMIC, REVOLUȚIONAR MAR ,]

Next