Inainte, septembrie 1989 (Anul 46, nr. 13812-13837)

1989-09-15 / nr. 13824

Anul xlvi­nb 13 824 VINERI 15 SEPTEMBRIE 1989 4 PAGINI 50 BANI Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Geaușescu, împreună cu tovarășa Elena Geaușescu, în județul Iași In aceeași ambianță im­primată de profundul carac­ter de lucru îmbinat cu at­mosfera sărbătorească spe­cifică intilnirilor cu oamenii muncii, tovarășul Nicolae­­ Ceauș­escu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republicii Socialiste România, împre­ună cu tovarășa Elena Ceaușescu, au continuat, joi. Vizita în județul Iași. Dialogul de lucru s-a des­fășurat în mari unități eco­nomice din municipiul re­ședință de județ, unde au fost examinate, împreună cu muncitori și specialiști, cu cadre de conducere, aspecte esențiale ale activității pro­ductive, fiind stabilite, tot­odată, măsuri pentru înde­plinirea exemplară a planu­lui pe acest an și pe întregul cincinal, a tuturor obiecti­velor cuprinse în programul partidului, care urmează să-și găsească împlinirea în localitățile județului Iași. De asemenea, desfășurată în ajunul deschiderii noului an de învățămînt, vizita a prilejuit întîlnirea tovară­șului Nicolae Ceaușescu, a tovarășei Elena Ceaușescu cu profesorii, studenții și elevii din acest puternic centru universitar, cu înde­lungate și valoroase tradiții, care a cunoscut, în anii so­cialismului, îndeosebi in pe­rioada inaugurată de Con­gresul al XX-lea al partidu­lui, o puternică înflorire. La vizită participă tova­rășii Emil Bobu și Silviu Curticeanu. Pe străzile Iașiului, de la un an la altul mai frumos, cu o economie puternic dez­voltată și o cultură tot mai înfloritoare, mai impunător prin noile sale edificii, se aflau, în această dimineață însorită de septembrie, mii și mii de oameni de­ toate virstele, care au ținut să salute, cu toată căldura inimii, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu, să le exprime profunda lor stimă, prețuire și recunoștință pentru grija statornică ce o poartă dez­voltării municipiului și ju­dețului, țării întregi. Ei au scandat cu însufle­țire numele patriei, al parti­dului și al secretarului său general, au reafirmat dorin­ța lor, care este dorința tu­turor locuitorilor României socialiste : „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres“. Cu aceste vibrante simță­minte au fost întîmpinați tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu la sosirea într-una din marile citadele ale învățământului ieșean, ale școlii românești — Institutul Politehnic. Erau prezenți la acest moment de însemnătate deo­sebită cadrele didactice ale prestigioasei universități ieșene, ale celorlalte insti­tuții de învățămînt supe­rior, mii și mii de studenți și elevi. Au venit în întîmpinare ministrul educației și învă­­țămîntului, Ion Teoreanu, primul secretar al C.C. al U.T.C., Ioan Toma, președin­tele Consiliului U.A.S.C.R., Matei Ani, președintele Con­siliului Național al Organi­zației Pionierilor, Poliana Cristescu. Vizita a început la expo­ziția organizată cu prilejul noului an de învățămînt, unde rectorul Institutului Politehnic, Cameluța Beldie, a prezentat stadiul actual și o seamă de realizări ale școlii superioare ieșene. A fost relevat cu putere faptul că, beneficiind de sprijinul permanent și de orientările conducătorului partidului și statului nostru, școala românească a înre­gistrat realizări de seamă. In această luminoasă epocă, de mărețe înfăptuiri în toate sferele de activitate, au avut loc și în domeniul învăță­­mîntului — așezat pe o te­melie nouă, revoluționară — importante schimbări calita­tive, care au contribuit de­cisiv la adâncirea caracteru­lui său democratic, la creș­terea funcționalității și efi­cienței, la transformarea sa într-o adevărată forță de producție, cu un rol hotă­­rîtor în dezvoltarea generală a țării în etapa actuală și în perspectivă. Expoziția evidențiază, prin date semnificative, accesul larg și gratuit la învățătură al tuturor fiilor patriei. Vi­zitarea expoziției prilejuiește evidențierea unor date deo­sebit de elocvente, în mo­mentul de față, în școli și facultăți studiază ,5 670 000 de copii și tineri, aproape un sfert din populația Româ­niei. A fost generalizat în­­vățămîntul de 10 ani și s-a dezvoltat învățămîntul li­ceal, profesional, de maiștri și superior, cu precădere cel industrial, agroindustrial și economic. In anul școlar 1989—1990 se asigură cuprin­derea în treapta a doua a învățămintului liceal, curs de zi și seral, a tuturor ab­solvenților clasei a X-a. Se creează astfel premisele ge­neralizării învățămintului de 12 ani, care va marca o eta­pă nouă, calitativ superioa­ră, in activitatea de formare a unor cadre cu o înaltă pregătire profesională, teh­­nico-științifică, dar și poli­­tico-ideologică, cu un ridicat nivel de cultură generală. In expoziție este oglindită creșterea considerabilă a bazei materiale a învvăță­­mîntului, ca urmare a spo­ririi, an de an, a numărului sălilor de clasă, al labora­toarelor, amfiteatrelor, locu­rilor în internate și cămine. Prin revelatoare date și imagini, expoziția sublinia­ză că importanța pe care partidul nostru, secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, o acordă școlii rezidă nu doar din marele volum de investiții alocat, din largul acces educație și instrucție al tu­lu­turor cetățenilor țării, ci, în același timp, din perfecțio­nările succesive aduse învă­­țămîntului, înțeles în toată complexitatea lui, ca parte integrantă a întregii strate­gii a dezvoltării economico­­sociale a țării. In acest sens, este reliefată însemnătatea deosebită a integrării orga­nice a învățămintului cu cercetarea și producția, ori­entare revoluționară a șco­lii românești, inițiată și pro­movată ferm de conducăto­rul partidului și statului, to­varășul Nicolae Ceaușescu, de tovarășa Elena Ceaușescu, ceea ce a determinat o am­plă schimbare înnoitoare a structurilor de învățămînt și profesionale, în vederea mai bunei lor adaptări la necesitățile societății noas­tre, la cerințele generale ale revoluției teh­nico-științifice. Tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu le-au fost înfăți­șate realizările obținute de unitățile ieșene de învăță­­mînt, preocupările lor pen­tru ridicarea procesului in­­structiv-educativ la un nivel calitativ superior, pentru înfăptuirea sarcinilor ce se revin în domeniul formării de cadre cu o înaltă califi­care, capabile să stăpânească și să folosească tehnica mo­dernă în toate domeniile de activitate. Secretarul general al parti­dului, apreciind rezultatele bune înregistrate pînă acum, a adresat îndemnul ca în Centrul universitar Iași să se desfășoare o activitate și mai susținută, potrivit ba­zei sale tehnico-materiale, potențialului de care dispune și in concordanță cu cerin­țele crescînde puse în fața învățămintului nostru de toate gradele. In cincinalul viitor și în perspectivă, a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu, se impune să se facă totul pentru afirmarea și mai puternică a științei românești, iar Iașiul —să-și aducă, în acest sens, o con­tribuție însemnată, să ocupe un loc de frunte în toate domeniile. Tot cu prilejul deschiderii noului an de învățămînt, aici au fost organizate ex­poziții reunind lucrări prac­tice realizate în cadrul ac­tivităților pionierești și al atelierelor școlare. Vorbind cu mîndrie despre rezultatele obținute la învă­țătură și în activitatea prac­tică, pionieri și elevi au ex­primat, prin emoționante cuvinte, recunoștința lor fierbinte pentru minunatele condiții create de a se pre­găti temeinic, de a se forma ca cetățeni de nădejde, con­structori devotați ai socia­lismului și comunismului. După vizitarea expozi­ției, tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu le-au fost prezen­tate o serie de realizări ale cadrelor didactice și studen­ților de la Facultatea de Tehnologie Chimică, din ca­drul Institutului Politehnic. In timpul vizitei, în labo­ratoarele și stațiile micro­­pilot din secția de tehnolo­gie a celulozei, hîrtiei și fi­brelor artificiale au fost prezentate rezultatele obți­nute ca urmare a cercetări­lor efectuate de cadrele di­dactice și studenți în dome­niul tehnologiei fibrelor chimice, în chimia lemnului, valorificarea produselor re­­folosibile și utilizarea supe­rioară a resurselor vegetale, în tehnologia celulozei, hâr­tiei și cartoanelor, în rezol­varea unor procese bioteh­­nologice. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a avut cuvinte de caldă apreciere la adresa ac­tivității desfășurate de ca­drele didactice și studenții facultății. Pornind de la po­tențialul existent, de la ex­periența acumulată, a fost stabilită sarcina realizării unei stații-pilot de celuloză, în vederea stabilirii unor tehnologii de fabricare a ce­lulozei de mare randament, prin care să se asigure va­­­lorificarea superioară a ma­teriei prime. Mulțumind pentru vizita efectuată, cadrele didactice și studenții facultății au asi­gurat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu de hotărîrea lor privind transpunerea în viață a indicațiilor primite, sporirea contribuției lor la înfăptuirea obiectivelor sta­bilite în planurile și pro­gramele de dezvoltare a ță­rii. Salutați cu vibrante ma­nifestări de mii și mii de oameni ai muncii, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tova­rășa Elena Ceaușescu s-au îndreptat, într-o mașină des­chisă, spre întreprinderea Metalurgică de Țevi Sudate — unitate reprezentativă a industriei de profil. Prin urale și ovații puter­nice, metalurgiștii ieșeni ve­niți în întîmpinare au dait expresie bucuriei lor de a se reîntîlni cu secretarul general al partidului. Și aici, vizita de lucru a prilejuit o analiză apro­fundată a activității econo­mice. Ministrul industriei metalurgice, Marin Enache, și directorul întreprinderii, Onofrei Parascan, au rapor­tat că unitatea s-a dezvoltat puternic, îndeosebi în ulti­mele două decenii, realizînd în prezent o producție­­marfă industrială de 12 ori mai mare față de anul 1965. Prin intermediul unor ex­poziții au fost prezentate secretarului general al parti­dului produse reprezentative ale unității, care pînă nu de mult erau importate. în timpul vizitării unor secții de fabricație au fost prezentate fluxul tehnologic de laminare și unele proce­dee moderne de lucru care valorifică potențialul de cercetare al colectivului în­treprinderii, al specialiștilor din unele institute de profil și de la Politehnica din Iași. (Continuare In pag. s IV-a) Astăzi, în jurul orei 10,00, posturile de radio și televizi­une vor transmite direct, din municipiul Iași, adunarea populară prilejuită de deschiderea anului de învățămînt 1989—1990 și de vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republicii Socialiste România, împre­ună cu tovarășa Elena Ceaușescu, în Județul Iași. PROIECTUL PROGRAMULUI­ DIRECTIVE ȘI TEZELE PENTRU CONGRESUL AL XIV-LEA AL P.C.R. In­ dezbaterea comuniștilor, a întregului popor „Se impune să se asigure creșterea în conti­nuare a forțelor de producție, accentuîndu-se în toate domeniile dezvoltarea intensivă, ca o ce­rință esențială pentru realizarea obiectivului strategic al partidului și poporului nostru“. (Din Proiectul Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român) Dezvoltarea economică inten­sivă presupune creșterea calității participării tuturor factorilor implicați­ Din Proiectul Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea al P.C.R. cu privire la dezvoltarea economico­­socială a României în cincinalul 1991—1995 și orientările de perspectivă pînă în anii 2000—2010.J Cifrele de sinteză ale pro­iectului Programului-Direc­tivă atrag atenția că, față de 1945, In 1989 producția industrială este de 135 ori mai mare, creșterea obținută după anul 1965 fiind­­ de 120 ori; la producția agricolă creșterea este de circa 10 ori, respectiv, peste 6 ori­­, venitul național a sporit de 44 ori, respectiv 33 ori ; creș­terea fondului de consum între 1950—1989 a fost de peste 18 ori. Este, fără în­doială, vorba de acumula­rea unui apreciabil potențial economic care, peste un anu­mit prag, se cerea valorifi­cat la un nivel superior. Tre­buie deci să ne dezvoltăm intensiv, cu atit mai mult cu cit în țara noastră posi­bilitățile de creștere a volu­mului factorilor de producție primari, de creștere exten­sivă în general, au fost aproa­pe epuizate. Sintem­, însă, de­parte de a fi epuizat, cel puțin la noi, în Dolj, virtuțile de profesionalitate autentică, de creativitate, de implicare competentă și tenace în ac­tivitatea productivă. Dimpo­trivă, pretutindeni, în indus­trie, construcții, transporturi ne intîlnim la tot pasul cu situații, unele paradoxale, în care rezultatele efective — producția fizică, com­plexitatea, diversitatea, ca­litatea ei, oferta la export sunt inferioare, în unele ca­zuri chiar modeste, în raport cu nivelul înalt al echipării, al dotării tehnico-producti­­ve, în raport cu capacitatea profesională și de creativi­tate a colectivelor. Or dez­voltarea intensivă este ce­rută, de caracterul tot mai complex al economiei națio­nale, de apariția alltor ra­muri și subramuri noi, de incidentele multiple ale re­voluției tehnico-științifice­­ contemporane și, revenim, de realitatea că azi crește­rea volumului factorilor de producție primari (forță de muncă, materii prime, ener­gie, fonduri de producție) nu mai poate asigura sporirea ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a III-a) NUMĂRUL OR IPOiaOIMAL MUNCITOR :REDUCEREA cheltuielilor la IQOO lai producție­­ marfa în industria republicani, In ibobo fata pe 1SBO. imperative ale zilei pe ogoarele județului , în fiecare localitate, în fiecare unitate agricolă să se acționeze cu fermitate în vederea mobilizării tuturor for­țelor din agricultură la strînsul, transportul și depozitarea întregii recolte­­ . Mecanizatorii, ceilalți lucrători din agricultură au datoria de mare răspundere de a efectua pregătirea te­renului în vederea semănatului la un nivel agrotehnic înalt, care să permită asigurarea respectării densității stabilite.­­ Paralel ca aplicarea măsurilor tehnice și organiza­torice să fie intensificată munca politico-educativă a or­ganizațiilor de partid pentru creșterea răspunderii tuturor lucrătorilor față de recoltă — avuția fiecăruia și a în­tregului popor. ------- Creionăm­ Frumusețea unei intimplări E vremea cînd livezile împodobesc pămintul a sărbătoare și, străbătîn­­du-le amețiți de mires­me, gustindu-le rodul, se cuvine să le lăudăm cu uimire. Pe deasupra lor, albine intîrziate și isto­vite de polenul ce-l poartă cu ele, taie dru­muri scurte spre faguri. Pe dealul Raznicului și pe nisipurile de la Dăbu­­leni, la Goești și Ai Sa­dova, pretutindeni unde le priește pomilor fructi­feri, mii de locuitori ai așezărilor din vecinătate, bărbați, femei și alături de ei copiii și nepoții, elevi de la sate împriete­niți cu cei de la orașe, studenți s-au unit în do­rința ancestrală de a stringe roadele pămîntu­­lui ninre înainte să le ame­cuțitele brumelor. LUCIAN ZA­RIT (Continuare in pag. a IX-a) si-a;

Next