Inainte, septembrie 1989 (Anul 46, nr. 13812-13837)
1989-09-15 / nr. 13824
Anul xlvinb 13 824 VINERI 15 SEPTEMBRIE 1989 4 PAGINI 50 BANI Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Geaușescu, împreună cu tovarășa Elena Geaușescu, în județul Iași In aceeași ambianță imprimată de profundul caracter de lucru îmbinat cu atmosfera sărbătorească specifică intilnirilor cu oamenii muncii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, au continuat, joi. Vizita în județul Iași. Dialogul de lucru s-a desfășurat în mari unități economice din municipiul reședință de județ, unde au fost examinate, împreună cu muncitori și specialiști, cu cadre de conducere, aspecte esențiale ale activității productive, fiind stabilite, totodată, măsuri pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an și pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor cuprinse în programul partidului, care urmează să-și găsească împlinirea în localitățile județului Iași. De asemenea, desfășurată în ajunul deschiderii noului an de învățămînt, vizita a prilejuit întîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a tovarășei Elena Ceaușescu cu profesorii, studenții și elevii din acest puternic centru universitar, cu îndelungate și valoroase tradiții, care a cunoscut, în anii socialismului, îndeosebi in perioada inaugurată de Congresul al XX-lea al partidului, o puternică înflorire. La vizită participă tovarășii Emil Bobu și Silviu Curticeanu. Pe străzile Iașiului, de la un an la altul mai frumos, cu o economie puternic dezvoltată și o cultură tot mai înfloritoare, mai impunător prin noile sale edificii, se aflau, în această dimineață însorită de septembrie, mii și mii de oameni de toate virstele, care au ținut să salute, cu toată căldura inimii, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu, să le exprime profunda lor stimă, prețuire și recunoștință pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării municipiului și județului, țării întregi. Ei au scandat cu însuflețire numele patriei, al partidului și al secretarului său general, au reafirmat dorința lor, care este dorința tuturor locuitorilor României socialiste : „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres“. Cu aceste vibrante simțăminte au fost întîmpinați tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu la sosirea într-una din marile citadele ale învățământului ieșean, ale școlii românești — Institutul Politehnic. Erau prezenți la acest moment de însemnătate deosebită cadrele didactice ale prestigioasei universități ieșene, ale celorlalte instituții de învățămînt superior, mii și mii de studenți și elevi. Au venit în întîmpinare ministrul educației și învățămîntului, Ion Teoreanu, primul secretar al C.C. al U.T.C., Ioan Toma, președintele Consiliului U.A.S.C.R., Matei Ani, președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor, Poliana Cristescu. Vizita a început la expoziția organizată cu prilejul noului an de învățămînt, unde rectorul Institutului Politehnic, Cameluța Beldie, a prezentat stadiul actual și o seamă de realizări ale școlii superioare ieșene. A fost relevat cu putere faptul că, beneficiind de sprijinul permanent și de orientările conducătorului partidului și statului nostru, școala românească a înregistrat realizări de seamă. In această luminoasă epocă, de mărețe înfăptuiri în toate sferele de activitate, au avut loc și în domeniul învățămîntului — așezat pe o temelie nouă, revoluționară — importante schimbări calitative, care au contribuit decisiv la adâncirea caracterului său democratic, la creșterea funcționalității și eficienței, la transformarea sa într-o adevărată forță de producție, cu un rol hotărîtor în dezvoltarea generală a țării în etapa actuală și în perspectivă. Expoziția evidențiază, prin date semnificative, accesul larg și gratuit la învățătură al tuturor fiilor patriei. Vizitarea expoziției prilejuiește evidențierea unor date deosebit de elocvente, în momentul de față, în școli și facultăți studiază ,5 670 000 de copii și tineri, aproape un sfert din populația României. A fost generalizat învățămîntul de 10 ani și s-a dezvoltat învățămîntul liceal, profesional, de maiștri și superior, cu precădere cel industrial, agroindustrial și economic. In anul școlar 1989—1990 se asigură cuprinderea în treapta a doua a învățămintului liceal, curs de zi și seral, a tuturor absolvenților clasei a X-a. Se creează astfel premisele generalizării învățămintului de 12 ani, care va marca o etapă nouă, calitativ superioară, in activitatea de formare a unor cadre cu o înaltă pregătire profesională, tehnico-științifică, dar și politico-ideologică, cu un ridicat nivel de cultură generală. In expoziție este oglindită creșterea considerabilă a bazei materiale a învvățămîntului, ca urmare a sporirii, an de an, a numărului sălilor de clasă, al laboratoarelor, amfiteatrelor, locurilor în internate și cămine. Prin revelatoare date și imagini, expoziția subliniază că importanța pe care partidul nostru, secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, o acordă școlii rezidă nu doar din marele volum de investiții alocat, din largul acces educație și instrucție al tuluturor cetățenilor țării, ci, în același timp, din perfecționările succesive aduse învățămîntului, înțeles în toată complexitatea lui, ca parte integrantă a întregii strategii a dezvoltării economicosociale a țării. In acest sens, este reliefată însemnătatea deosebită a integrării organice a învățămintului cu cercetarea și producția, orientare revoluționară a școlii românești, inițiată și promovată ferm de conducătorul partidului și statului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de tovarășa Elena Ceaușescu, ceea ce a determinat o amplă schimbare înnoitoare a structurilor de învățămînt și profesionale, în vederea mai bunei lor adaptări la necesitățile societății noastre, la cerințele generale ale revoluției tehnico-științifice. Tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu le-au fost înfățișate realizările obținute de unitățile ieșene de învățămînt, preocupările lor pentru ridicarea procesului instructiv-educativ la un nivel calitativ superior, pentru înfăptuirea sarcinilor ce se revin în domeniul formării de cadre cu o înaltă calificare, capabile să stăpânească și să folosească tehnica modernă în toate domeniile de activitate. Secretarul general al partidului, apreciind rezultatele bune înregistrate pînă acum, a adresat îndemnul ca în Centrul universitar Iași să se desfășoare o activitate și mai susținută, potrivit bazei sale tehnico-materiale, potențialului de care dispune și in concordanță cu cerințele crescînde puse în fața învățămintului nostru de toate gradele. In cincinalul viitor și în perspectivă, a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu, se impune să se facă totul pentru afirmarea și mai puternică a științei românești, iar Iașiul —să-și aducă, în acest sens, o contribuție însemnată, să ocupe un loc de frunte în toate domeniile. Tot cu prilejul deschiderii noului an de învățămînt, aici au fost organizate expoziții reunind lucrări practice realizate în cadrul activităților pionierești și al atelierelor școlare. Vorbind cu mîndrie despre rezultatele obținute la învățătură și în activitatea practică, pionieri și elevi au exprimat, prin emoționante cuvinte, recunoștința lor fierbinte pentru minunatele condiții create de a se pregăti temeinic, de a se forma ca cetățeni de nădejde, constructori devotați ai socialismului și comunismului. După vizitarea expoziției, tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu le-au fost prezentate o serie de realizări ale cadrelor didactice și studenților de la Facultatea de Tehnologie Chimică, din cadrul Institutului Politehnic. In timpul vizitei, în laboratoarele și stațiile micropilot din secția de tehnologie a celulozei, hîrtiei și fibrelor artificiale au fost prezentate rezultatele obținute ca urmare a cercetărilor efectuate de cadrele didactice și studenți în domeniul tehnologiei fibrelor chimice, în chimia lemnului, valorificarea produselor refolosibile și utilizarea superioară a resurselor vegetale, în tehnologia celulozei, hârtiei și cartoanelor, în rezolvarea unor procese biotehnologice. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a avut cuvinte de caldă apreciere la adresa activității desfășurate de cadrele didactice și studenții facultății. Pornind de la potențialul existent, de la experiența acumulată, a fost stabilită sarcina realizării unei stații-pilot de celuloză, în vederea stabilirii unor tehnologii de fabricare a celulozei de mare randament, prin care să se asigure valorificarea superioară a materiei prime. Mulțumind pentru vizita efectuată, cadrele didactice și studenții facultății au asigurat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu de hotărîrea lor privind transpunerea în viață a indicațiilor primite, sporirea contribuției lor la înfăptuirea obiectivelor stabilite în planurile și programele de dezvoltare a țării. Salutați cu vibrante manifestări de mii și mii de oameni ai muncii, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu s-au îndreptat, într-o mașină deschisă, spre întreprinderea Metalurgică de Țevi Sudate — unitate reprezentativă a industriei de profil. Prin urale și ovații puternice, metalurgiștii ieșeni veniți în întîmpinare au dait expresie bucuriei lor de a se reîntîlni cu secretarul general al partidului. Și aici, vizita de lucru a prilejuit o analiză aprofundată a activității economice. Ministrul industriei metalurgice, Marin Enache, și directorul întreprinderii, Onofrei Parascan, au raportat că unitatea s-a dezvoltat puternic, îndeosebi în ultimele două decenii, realizînd în prezent o producțiemarfă industrială de 12 ori mai mare față de anul 1965. Prin intermediul unor expoziții au fost prezentate secretarului general al partidului produse reprezentative ale unității, care pînă nu de mult erau importate. în timpul vizitării unor secții de fabricație au fost prezentate fluxul tehnologic de laminare și unele procedee moderne de lucru care valorifică potențialul de cercetare al colectivului întreprinderii, al specialiștilor din unele institute de profil și de la Politehnica din Iași. (Continuare In pag. s IV-a) Astăzi, în jurul orei 10,00, posturile de radio și televiziune vor transmite direct, din municipiul Iași, adunarea populară prilejuită de deschiderea anului de învățămînt 1989—1990 și de vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, în Județul Iași. PROIECTUL PROGRAMULUI DIRECTIVE ȘI TEZELE PENTRU CONGRESUL AL XIV-LEA AL P.C.R. In dezbaterea comuniștilor, a întregului popor „Se impune să se asigure creșterea în continuare a forțelor de producție, accentuîndu-se în toate domeniile dezvoltarea intensivă, ca o cerință esențială pentru realizarea obiectivului strategic al partidului și poporului nostru“. (Din Proiectul Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român) Dezvoltarea economică intensivă presupune creșterea calității participării tuturor factorilor implicați Din Proiectul Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea al P.C.R. cu privire la dezvoltarea economicosocială a României în cincinalul 1991—1995 și orientările de perspectivă pînă în anii 2000—2010.J Cifrele de sinteză ale proiectului Programului-Directivă atrag atenția că, față de 1945, In 1989 producția industrială este de 135 ori mai mare, creșterea obținută după anul 1965 fiind de 120 ori; la producția agricolă creșterea este de circa 10 ori, respectiv, peste 6 ori, venitul național a sporit de 44 ori, respectiv 33 ori ; creșterea fondului de consum între 1950—1989 a fost de peste 18 ori. Este, fără îndoială, vorba de acumularea unui apreciabil potențial economic care, peste un anumit prag, se cerea valorificat la un nivel superior. Trebuie deci să ne dezvoltăm intensiv, cu atit mai mult cu cit în țara noastră posibilitățile de creștere a volumului factorilor de producție primari, de creștere extensivă în general, au fost aproape epuizate. Sintem, însă, departe de a fi epuizat, cel puțin la noi, în Dolj, virtuțile de profesionalitate autentică, de creativitate, de implicare competentă și tenace în activitatea productivă. Dimpotrivă, pretutindeni, în industrie, construcții, transporturi ne intîlnim la tot pasul cu situații, unele paradoxale, în care rezultatele efective — producția fizică, complexitatea, diversitatea, calitatea ei, oferta la export sunt inferioare, în unele cazuri chiar modeste, în raport cu nivelul înalt al echipării, al dotării tehnico-productive, în raport cu capacitatea profesională și de creativitate a colectivelor. Or dezvoltarea intensivă este cerută, de caracterul tot mai complex al economiei naționale, de apariția alltor ramuri și subramuri noi, de incidentele multiple ale revoluției tehnico-științifice contemporane și, revenim, de realitatea că azi creșterea volumului factorilor de producție primari (forță de muncă, materii prime, energie, fonduri de producție) nu mai poate asigura sporirea ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a III-a) NUMĂRUL OR IPOiaOIMAL MUNCITOR :REDUCEREA cheltuielilor la IQOO lai producție marfa în industria republicani, In ibobo fata pe 1SBO. imperative ale zilei pe ogoarele județului , în fiecare localitate, în fiecare unitate agricolă să se acționeze cu fermitate în vederea mobilizării tuturor forțelor din agricultură la strînsul, transportul și depozitarea întregii recolte . Mecanizatorii, ceilalți lucrători din agricultură au datoria de mare răspundere de a efectua pregătirea terenului în vederea semănatului la un nivel agrotehnic înalt, care să permită asigurarea respectării densității stabilite. Paralel ca aplicarea măsurilor tehnice și organizatorice să fie intensificată munca politico-educativă a organizațiilor de partid pentru creșterea răspunderii tuturor lucrătorilor față de recoltă — avuția fiecăruia și a întregului popor. ------- Creionăm Frumusețea unei intimplări E vremea cînd livezile împodobesc pămintul a sărbătoare și, străbătîndu-le amețiți de miresme, gustindu-le rodul, se cuvine să le lăudăm cu uimire. Pe deasupra lor, albine intîrziate și istovite de polenul ce-l poartă cu ele, taie drumuri scurte spre faguri. Pe dealul Raznicului și pe nisipurile de la Dăbuleni, la Goești și Ai Sadova, pretutindeni unde le priește pomilor fructiferi, mii de locuitori ai așezărilor din vecinătate, bărbați, femei și alături de ei copiii și nepoții, elevi de la sate împrieteniți cu cei de la orașe, studenți s-au unit în dorința ancestrală de a stringe roadele pămîntului ninre înainte să le amecuțitele brumelor. LUCIAN ZARIT (Continuare in pag. a IX-a) si-a;