Informaţia Harghitei, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-33)

1968-02-23 / nr. 1

Pag. 2 BREVIAR CULTURAL ULYSSE înzestrat cu un spirit critic aproape inanali­­zabil datorită unei prea puternice erupţii de vi­talitate şi cu o intuiţie genială. George Călines­­cu, prin tot ceea ce a scris, de la studiile de istorie şi critică litera­ră, la romane şi versuri, a contrariat şi pulveri­zat prejudecăţile, pre­ceptele mecanice, clişe­ele comune, normele a­­priorice. Dominantă pen­tru opera sa în între­gime este dinamica idei­lor, impetuozitatea ex­cepţională a afirmaţii­lor, exactitatea înţelege­rii esenţei valorice a u­­nei lucrări de artă. Călinescu nu categori­­­­sea rece o operă litera­ră ci o interpreta şi toc­mai acest proces de sen­sibilizare a judecăţii es­­­­tetice reprezintă inex­primabilul farmec per­sonal al scrierilor sale. Intr-un articol din „A­­devărul literar şi artis­tic“ din 1933 el scria: „valoarea criticii stă în penetraţiune, în desco­perirea de relaţii inte­rioare nebănuite, care uimeşte pe cititorul pî­­nă atunci dezorientat, şi-l face prieten al ope­rei, în ciuda chiar a concluziilor criticului. Un critic pătrunzător, inteligent, recreator de opere nu poate fi in­just, chiar cînd din pa­timă doreşte aceasta“. Recent a apărut un volum de studii călines­ciene din perioada de consolidare a personali­tăţii criticului, comenta­rii ale unor autori şi volume de actualitate, publicate în „Zburător­­ul“, „Viaţa literară“, „Sinteza“, „Universul li­terar“, „Gîndirea“, „Vre­mea“, „Capricorn“, „Via­ţa românească“ şi ,,A­­devărul literar şi artis­tic“ între anii 1928— 1938. Titlul volumului, aşa cum îl proiecta G. Călinescu încă din acel timp, sugerează perpetu­­a tentaţie a „aventurii“ spirituale, similitudinea de destin a criticului a­­taşat experienţelor celor mai variate şi mai ris­cante cu eroul legen­dar, stăpînul Itacăi. Ca întotdeauna, por­tretele şi însemnările critice pe marginea u­­nor cărţi fascinează prin precizia observaţiei e­­purată de orice tehnică deductivă. Impulsivita­tea asociaţiilor şi defi­nirilor critice se­­spriji­nă într-o egală solicita­re pe cercetarea exactă a datelor operei, pe a­­naliza comparativă şi pe o largă şi dinamică e­­rudiţie. Cronica lui Ge­orge­­Călinescu nu cu­noaşte norme, ea se des­făşoară sub zodia spon­taneităţii, începînd cu elementele care par cri­ticului semnificative sau stimulative demonstra­ţiei ulterioare, care se realizează mai totdeau­na în funcţie de impe­rativul evoluţiei în cla­ritate, spre dezvoltarea acelei viziuni personale şi uimitoare oferite re­ceptivităţii cititorului ca un instrument abil, de înţelegere şi contempla­re a imaginii artistice. Dincolo de orice varia­ţie, cronicile lui George CălineSGU impun prin vitalitate şi universali­tate, prin plasticitatea stilului, prin originalita­tea gîndirii aptă de ine­galabile sinteze. Mobili­tatea spiritului critic se integrează perfect con­ceperii actului judecăţii estetice ca o privire din interior a operei, ca o atitudine perpetuă de intimitate sacră cu cre­atorul. încă din 1928 George Călinescu descoperea co­­ordonatele poeziei lui Tudor Arghezi: emines­­ceanismul, dualitatea su­fletească — divin şi contigent, prezent şi me­morie — esenţa emoti­vă şi transfigurarea u­­niversului, nostalgia di­vinului, amestecul de sualitate şi cruzime. A­­păra în 1932 intelectua­lismul de loc străin de poezie şi „lirismul năs­cut în nisipul abstrac­ţiunilor ideologice” din „Itinerar sentimental“ de Perpessicius. Remar­ca inconcludenţa şi ima­­gismul poeziei lui Ilarie Voronca, abuzul de me­taforism, lipsa de emo­ţie şi retorismul ei. Fiecare carte care in­tră în sfera de interes a criticului posedă vir­tual un mister şi către acest secret miraculos se concentrează efortu­rile de percepţie şi sen­sibilitatea celui care a dat istoriei literaturii române impresionante soluţii interpretative es­tetice. Lectura cronici­lor sale oferă nebănuite satisfacţii intelectuale şi amplifică posibilităţi­le de pătrundere şi în­suşire a tainelor litera­turii. De aceea volumul „Ulysse“ se adaugă căr­ţilor lui George Călines­cu devenite demult in­strumente importante de facilitare a contactu­lui între opera artistică şi contemplatorul ei, fie el un erudit, fie un amator. DANA DUMITRU de G. CĂLINESCU Cronica cărţii Pentru discoteca dumneavoastră Astăzi în magazinele de specialitate din Miercurea-Ciuc găsiţi următoarele discuri noi. DOINA BADEA, CONSTANTIN DRAGHICI la Festivalurile Internaţionale din 1967 (Sopot, Bratislava, Split) SZABÓ EDIT (patru cîntece noi) VERESS ÁRPÁD (şapte cîntece) TEMÎSTOCLE POPA (patru melodii interpre­tate de MARGARETA PÎSLARU, ANCA AGE­­MOLU, JEAN PAUNESCU, DAN SPATARU). Mîinile tînărului doctor Sebastian Szatmári, de la maternitatea din Miercurea-Ciuc, au ajutat la înfăptui­rea mereu reînnoi­tului miracol: naş­terea unui om. Peste cîteva clipe au venit pe lume fetiţa Viorica Ba­sa şi băiatul San­­dor Csaba. Ziarul nostru urează pă­rinţilor: „Să le trăiască !“ Foto: P. PAVEL L MEDICUL ESTE DE PĂRERE Ce este reumatismul şi cum îl prevenim Organismul are posi­bilitatea de a se apăra in faţa condiţiilor me­teorologice neprielnice prin stimularea unor procese fiziologice nor­male (de exemplu, pen­tru combaterea frigului organismul îşi sporeşte producţia de căldură prin mobilizarea sînge- l­ui sau prin intensifica­rea activităţii muscula­re). Datorită, însă, pier­derilor de căldură, mai ales în microclimatul rece, organismul pierde mult şi din capacitatea lui de rezistenţă faţă de infecţie. Din această cau­ză pot apare o serie de boli, printre care şi reu­matismul. Reumatismul este o boală care se bucură de trista faimă de a fi răs­­pîndită la toate popoa­rele, indiferent de po­ziţia geografică. Sînt ţări — şi nu puţine — unde această boală are un ca­racter de masă. Nu nu­mai în ceea ce priveşte răspîndirea, dar şi ca ve­chime reumatismul are acelaşi renume. In des­coperirile arheologice s-au găsit urme ale aces­tei boli pe scheletele pro­venite din epoca neoliti­cului. Date precise asu­pra bolii avem încă de pe timpul lui Hipocrat, pentru care reumatismul se rezuma însă la mani­festările sale articulare numite din această cauză „artrite“. Deşi au trecut 2 000 de ani, nu s-a a­­juns nici pînă în prezent la o concepţie unitară a­­supra definiţiei şi cau­zelor ce produc reuma­tismul. Boala reumatismală este­ o boală infecţioasă specifică, ce se manifes­tă p­rin inflamaţia ţesu­­­turilor, cu predominanţă la : aparatul vascular­ (inimă) şi locomotor (ar­ticulaţii). Intre factorii externi ce pot favoriza apariţia acestei boli se citează : infecţiile de tot felul (inclusiv cariile dentare, abcesele, sinu­­zitele, amigdalitele), in­toxicaţiile (alimentare, medicamentoase) trau­matismele, lipsa de vita­mine (vitamina C, V, şi D) şi de minerale (cal­ciu, fosfor), clima (ume­dă, temperaturi scăzute, ploi), condiţiile de mun­că deficitare etc. Reumatismul se poate manifesta prin felurite forme ca: reumatism poliarticular acut, artri­tă reumatismală infec­ţioasă, reumatism cro­nic deformant şi anchi­­lozant (artroze), reuma­tism fără atingerea ar­ticulaţiilor (miozite, ne­­vrite, nevralgii). Un mijloc bun de pre­venire a reumatismului constă, în primul rînd, în lichidarea focarelor de infecţie din organism, prin tratarea cariilor dentare, extragerea din­ţilor cu abcese şi gra­­nuloame, tratarea sinu­­zitelor, tratarea şi, la nevoie, îndepărtarea a­­migdalelor infectate, combaterea lipsei de vi­tamine şi de minerale a organismului etc. Pentru prevenirea ivi­rii reumatismului tre­buie evitate răcelile şi, în acest scop, să fie că­lit organismul prin spă­larea zilnică cu apă re­ce pînă la brîu şi prin sport sau gimnastică. Aceste sisteme de călire duc la o mai bună cir­culaţie a sîngelui, ceea ce constituie factorul principal de luptă îm­potriva răcelilor şi, deci, pentru prevenirea reu­matismului. Statul nostru a luat măsuri speciale pentru muncitorii ce lucrează în condiţii de microcli­mat deficitar, care pot favoriza apariţia reuma­tismului: îmbrăcăminte de protecţie, mecaniza­rea proceselor de pro­ducţie în condiţii de temperatură înaltă, re­ducerea temperaturii a­­erului la locul de mun­că prin perdele de apă, duşumele stropite conti­nuu cu apă, folosirea ventilaţiei la tempera­turi înalte prin aerisi­re naturală, folosirea de duşuri de aer, respecta­rea normelor igienico­­sanitare la locul de mun­că etc. Dr. BALANESCU LUCIAN VALERIU ­PROGRAMUL I 14.15 Dumbrava minunată (emisiune pentru şcolarii din clasele I-—IV) : „Aici Rita, poştăriţa !“ 14.30 Radio-publicitate. 14.50 Zece minute cu Rita Pavone. 15.00 BULETIN DE ŞTIRI. Buletin meteo-rutier. 15.05 Jocuri populare. 15.15 Coordonate cultura­le. Luna cărţii la sate. 15.30 Selecţiuni din opere­te. 15.45 Cîntă Dan Spătaru. 16.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteoro­logic. 16.45 Banatule, mîndră floare — emisiune de folclor. 17.15 In slujba patriei. 18.00 BULETIN DE ŞTIRI. 18.05 Cronica economică. 18.30 JURNAL AGRAR. 18.50 Melodii populare. 19.00 RADIOGAZETA DE SEARĂ. 19.30 O melodie pe adre­sa dumneavoastră. 20.00 BULETIN DE ȘTIRI. 20.05 Radiomagazin spor­tiv. 20.17­ Melodii româneşti. 20.40 Concurs cu public. 21.00 Festivalul festivalu­rilor de muzică uşoară. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteoro­logic. 22.30 MOMENT POETIC. Partidului, inima şi versul. 22.35 Muzică uşoară. 24.00 BULETIN DE ŞTIRI. 0.05—3.55 Estrada noctur­nă. PROGRAMUL II 14.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteo-ru­tier. 14.08 Concert de prim. 15.00 Selecţiuni din opere­te româneşti. 15.15 Cîntă Franck Si­natra. 15.30 In loc de cronică literară : Interviu cu George Ivaşcu despre volumul „Din istoria teoriei şi criticii litera­re româneşti“. 15.40 Pentru prietenii mu­zicii corale. 16.00 Jocuri populare. 16.15 Pe teme medicale 16.25 Din viaţa de concert a Capitalei: fragmente din recitalul susţinut marţi 20 februarie de Nina Ţoţeva şi Jan Zancu. 17.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic. Staţia 351 m. 17.00—17.15. AGENDA ■ BUCUREŞ­­TEANA. 17.15 Concerto grosso în re minor opus 3 nr. 11 de Antonio Vivaldi. 17.28 Cîntă orchestra Ti­juana Brass. 17.40 A 7-A ARTA. Edi­ţie pentru cinecluburi. 18.00 Cîntă violonistul Io­nel Banu. 18.10 Portrete de muzi­cieni români: George Stephănescu. Prezintă Ioana Ştefănescu. 18.40 Melodii inedite cu Charles Aznavour. 18.55 BULETIN DE ŞTIRI. 19.00 Simfonii de Joseph Haydn. Simfonia nr. 90 în Do major. 19.30 Curs de limba spa­niolă (lecţia a 35-a). 19.50 Noapte bună, copii: „Meşteşugul şi trufia“­, poveste de Mioara Cre­mene. 20.00 Seară de operă: „Amicul Frit“ de Mas-­­cagni. 21.00 BULETIN DE ŞTIRI. 21.05 Seară de operă (con­tinuare). 21.30 STUDIOUL DE POEZIE : Recital Emi­­nescu. Scrisoarea I. Re­cită Ludovic Antal. 21.50 Seară de operă (con­tinuare). 22.15 CARNET PLASTIC • Universul psihic în grafica lui G. Steinberg. Prezintă Iordan Chimet. • Atelierul artiştilor plastici şi actualitatea creaţiei , în vizită la pictorul Constantin Pi­­liuţă . Interviu despre creaţie cu Doina Hordo­­van şi Victor Ciato. 22.30 Seară de operă (con­tinuare). 23.00 RADIOJURNAL. 23.07 Din creaţia lui Mi­hail Andricu. 0.01 Expoziţie de muzică uşoară. 0.55—1.00 BULETIN DE ŞTIRI. Buletin meteo­­rutier. p\o$\amu£ Rodier INFORM­A 1­­I­A­N­ A­R­C­H­TIE 1 In şcoli „Săptămîna primăverii“ In martie — prima lu­nă a primăverii — în şco­lile din întreaga ţară se va desfăşura „SĂPTĂ­­M1NA PRIMĂVERII", înscrisă în calendarul manifestărilor pioniereşti de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor şi Ministerul Invătămîntu­­lui. „Săptămîna primă­verii“ face parte din lu­crările de practică agri­colă, iar în timpul des­făşurării ei cursurile vor fi suspendate. In şcolile din mediul urban, ale că­ror programe de studii nu prevăd practica agricolă sau în şcolile ce au efec­tuat practica agricolă de două săptămîni la înce­putul anului şcolar, ele­vii vor vizita monumente ale naturii, grădini bota­nice şi zoologice, parcuri şi rezervaţii naturale, fă­ră suspendarea cursurilor. „Săptămîna primăverii“ va îmbogăţi cunoştinţele copiilor, contribuind la dezvoltarea dragostei lor pentru cunoaşterea şi o­­crotirea naturii şi la for­marea deprinderilor de muncă fizică. Unităţile şi detaşamentele de pionieri vor îngriji spaţiile verzi din preajma şcolii, vor planta arbori şi vor sădi flori în livezile coopera­tivelor agricole de pro­ducţie, ale întreprinderi­lor agricole de stat şi în pepinierele ocoalelor sil­vice, vor săpa terenurile experimentale şi vor con­fecţiona cuiburi şi căsuţe pentru păsări. Filme ce rulează azi la cinematografele din: MIERCUREA CIUC, cinematograful „Harghita“ , filmul sovietic „Pe ghiaţa subţire“ (cinemascop). ODORHEIUL SECUIESC, cinematograful „Munci­toresc : filmul american în culori „Recompensa“ (cinemascop). GHEORGHENI, cinematograful „Mioriţa" , filmul cehoslovac „Cine a vrut s-o ucidă pe Jessie ?“ (cinemascop). TOPLIŢA, cinematograful „Muncitoresc“ , filmul în culori „Testamentul incaşului“, coproducţie germană, bulgară, spaniolă (cinemascop). BORSEC, filmul „Romanţa pentru trompetă“. Anul­­ nr. 1 Circa 37.000 de volume, peste 300­ cititori anual — acesta este, statis­tic, palmaresul bi­bliotecii din Mier­­curea-Ciuc. In i­­magine: aspect din sala micilor citi­tori. Foto: P. POPESCU Cunoaşteţi aceste prevederi ale legislaţiei muncii ? VECHIMEA ÎN MUNCĂ -CRITERIUL Una din principalele trăsături ale noii regle­mentări privind conce­diile de odihnă o con­stituie diferenţierea du­ratei concediului în ra­port de vechimea în muncă. Aplicarea aces­tui criteriu la stabilirea concediului de odihnă tuturor categoriilor de angajaţi este pe deplin echitabilă. Ea răspunde de pe o parte necesită­ţii — determinată ştiin­ţific — de a acorda o perioadă mai mare de refacere a forţei de muncă celor ce au o ac­tivitate mai îndelungată în muncă şi deci şi o vîrstă mai înaintată şi, pe de altă parte, îngă­duie recompensarea şi pe această cale a celor care prin munca şi ex­perienţa lor au adus o contribuţie mai mare la construcţia societăţii noastre. Răspunzînd interesu­lui legitim manifestat de numeroşi cititori ai ziarului în legătură cu precizarea condiţiilor în care, deşi nu s-a prestat muncă salariată, anumi­te perioade se iau în considerare la vechimea în muncă­ pe baza că­reia se stabileşte drep­tul la concediu de odih­nă, vom da mai jos cî­­teva explicaţii privitor la acestea. Pentru precizarea a­­cestor perioade, legea s-a referit la dispoziţii­le art. 40 din Legea pensiilor. Dat fiind fap­tul că aceste dispoziţii se întregesc, la rîn­­dul lor, cu prevederile H.C.M. nr. 252/1967,­­ la stabilirea condiţiilor de recunoaştere a vechimii în muncă trebuie să se ţină seamă şi de art. 29 şi 30 din această Ho­­tărîre. In afara perioadelor în care angajaţii au prestat muncă pe baza unui contract pe dura­tă determinată sau pe durată nedeterminată şi indiferent de modul în care s-a făcut remune­rarea muncii, dispoziţii­le normative sus arăta­te enumeră limitativ cazurile de excepţie cînd, deşi nu s-a pres­tat o activitate salaria­tă, totuşi timpul respec­tiv se ia în calculul ve­chimii în muncă. Pentru unele din a­­ceste cazuri, includerea lor în calculul vechimii în muncă nu este con­diţionată de cerinţa ca înainte de ivirea lor persoanele în cauză să fi avut calitatea de an­gajat, în sensul Codului Muncii. Astfel, se recu­­­­moaşte ca vechime în muncă, adăugîndu-se la anii de muncă salaria­tă, timpul cu­ o persoa­nă a îndeplinit obliga­ţiile militare sau a pres­tat muncă obligatorie în cadrul detaşamente­lor organizate în acest scop, a fost prizonier, a participat la lucrările de reconstrucţie după cel de-al doilea război mon­dial, a muncit ca briga­dier voluntar pe şantie­rele naţionale. De ase­menea, perioadele dit­ a fost internat în lagăre şi de deţinere în închi­sori pentru activitate revoluţionară înainte de 23 August 1944 etc. In alte situaţii, recu­noaşterea ca vechime în muncă a perioadelor cînd nu s-a prestat e­­fectiv o activitate sala­riată este condiţionată de existenţa prealabilă a calităţii de angajat. E cazul, spre exem­plu, al perioadelor de incapacitate temporară de muncă în care timp angajații beneficiază de ajutoare materiale în ca- PRINCIPAL PENTRU DETERMINAREA DURATEI CONCEDIULUI DE ODIHNĂ drul asigurărilor socia­le de stat; la fel, pe­rioadele de concediu fă­ră plată acordate pen­tru studii pe baza re­glementărilor în vigoa­re sau cele mai mici de 30 de zile acordate în cursul unui an calenda­ristic,­ ori cele acordate pe perioade­ mai mari în unităţile unde s-a re­dus temporar activita­tea. Aceeaşi reglemen­tare este prevăzută şi pentru timpul în care angajaţii sunt scoşi din producţie pentru a ur­ma o formă de pregă­tire profesională sau po­litică, acelea cînd n-au lucrat din cauza desfa­cerii contractului de muncă dacă ulterior a­­ceastă măsură a fost ■»a­­nulată sau cînd inacti­vitatea lor s-a datorat persecuţiilor rasiale ori , deţinerii în lagăre în te­ritoriile ocupate de fas­cişti etc. Ţinînd seama de fap­tul că efectuarea conce­diilor începe din luna ianuarie, pentru a nu dezavantaja angajaţii care împlinesc abia că­tre sfârşitul anului ca­lendaristic numărul de ani de muncă necesari pentru trecerea de la o treaptă la alta a duratei concediului, s-a prevă­zut ca — indiferent de data plecării efective în concediu — să se ia în considerare vechimea în muncă pe care angaja­ţii o împlinesc în cursul anului respectiv, chiar şi atunci cînd concediul se acordă înainte de a­­ceastă dată. In încheiere, trebuie observat că, ţinîndu-se seama că pentru tinerii în vîrstă de 16—18 ani perioada de odihnă ne­cesară pentru reconfor­­tarea fizică, după un an de muncă, este cu atît mai mare cu cit vîrstă este mai redusă, legea prevede o excepţie de la aplicarea principiului cu aplicabilitate genera­lă a diferenţierii conce­diului în raport de ve­chimea în muncă, în sensul că pentru tineri criteriul de diferenţiere îl constituie vîrstă an­gajaţilor, concediul cu durata cea mai m­are fiind acordat celor mai tineri. CITITORII, TOŢI CETĂŢENII JUDE­ŢULUI se pot adresa ziarului „Informaţia Harghitei“ cu întrebări privind diferite probleme de legislaţia muncii, începînd de săptămîna viitoare ziarul va publica răspunsurile la rubrica „JU­RISTUL VĂ SFĂTUIEŞTE“. Timpul probabil Pentru ziua de 23 fe­bruarie, vremea în în­călzire uşoară, cu cerul temporar noros. Vor că­dea precipitaţii sub for­mă de ploaie şi ninsoa­re. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, din vest. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 1 şi minus 5 grade, iar maximă între zero şi plus 3 grade. Dimi­neaţa ceaţă. Pentru zilele de 24— 25 februarie, vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor că­dea precipitaţii sub for­mă de ninsoare şi lapo­­viţă. Vîntul va sufla slab din sud-vest. Temperatu­ra în creştere. ASTĂ SEARĂ LA TELEVIZIUNE 17,30 Curs de limba rusă (lecţia a 4-a) ; 17,58 Sumarul zilei; 18,00 Dru­muri şi popasuri — emi­siune turistică; 18,20 Buletinul circulaţiei ru­tiere ; 18,30 Pentru cei mici. A. B. C. — De ce?: „Cîntece în plic“ ; 18,55 „Piti băiatul care nu voia să se tundă“ ; 19,10 Pentru tineretul şcolar. — Şcoli şi tradiţii — Liceul „George Bacovia" din Bacău; 19,30 Tele­jurnalul de seară ; 19,50 Buletinul meteorologic ; 20,00 Studioul muzical. — Cultura muzicală de-a lungul timpului — Apariţia operei şi răs­pîndirea ei ; 20,35 Re­portaj ’68 — Uvertură pe Dunăre ; 21,00 Reflec­tor; 21,15 Parada vedete­lor — Preludiu la Fes­tivalul internaţional de muzică uşoară Braşov’ 1968 ; 21,35 Film artistic: Duminică veselă — o producţie a televiziunii ungare. 22,50 Telejurna­lul de noapte. 23,10 în­chiderea emisiunii

Next