Informaţia Harghitei, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-33)
1968-02-23 / nr. 1
Pag. 2 BREVIAR CULTURAL ULYSSE înzestrat cu un spirit critic aproape inanalizabil datorită unei prea puternice erupţii de vitalitate şi cu o intuiţie genială. George Călinescu, prin tot ceea ce a scris, de la studiile de istorie şi critică literară, la romane şi versuri, a contrariat şi pulverizat prejudecăţile, preceptele mecanice, clişeele comune, normele apriorice. Dominantă pentru opera sa în întregime este dinamica ideilor, impetuozitatea excepţională a afirmaţiilor, exactitatea înţelegerii esenţei valorice a unei lucrări de artă. Călinescu nu categorisea rece o operă literară ci o interpreta şi tocmai acest proces de sensibilizare a judecăţii estetice reprezintă inexprimabilul farmec personal al scrierilor sale. Intr-un articol din „Adevărul literar şi artistic“ din 1933 el scria: „valoarea criticii stă în penetraţiune, în descoperirea de relaţii interioare nebănuite, care uimeşte pe cititorul pînă atunci dezorientat, şi-l face prieten al operei, în ciuda chiar a concluziilor criticului. Un critic pătrunzător, inteligent, recreator de opere nu poate fi injust, chiar cînd din patimă doreşte aceasta“. Recent a apărut un volum de studii călinesciene din perioada de consolidare a personalităţii criticului, comentarii ale unor autori şi volume de actualitate, publicate în „Zburătorul“, „Viaţa literară“, „Sinteza“, „Universul literar“, „Gîndirea“, „Vremea“, „Capricorn“, „Viaţa românească“ şi ,,Adevărul literar şi artistic“ între anii 1928— 1938. Titlul volumului, aşa cum îl proiecta G. Călinescu încă din acel timp, sugerează perpetua tentaţie a „aventurii“ spirituale, similitudinea de destin a criticului ataşat experienţelor celor mai variate şi mai riscante cu eroul legendar, stăpînul Itacăi. Ca întotdeauna, portretele şi însemnările critice pe marginea unor cărţi fascinează prin precizia observaţiei epurată de orice tehnică deductivă. Impulsivitatea asociaţiilor şi definirilor critice sesprijină într-o egală solicitare pe cercetarea exactă a datelor operei, pe analiza comparativă şi pe o largă şi dinamică erudiţie. Cronica lui GeorgeCălinescu nu cunoaşte norme, ea se desfăşoară sub zodia spontaneităţii, începînd cu elementele care par criticului semnificative sau stimulative demonstraţiei ulterioare, care se realizează mai totdeauna în funcţie de imperativul evoluţiei în claritate, spre dezvoltarea acelei viziuni personale şi uimitoare oferite receptivităţii cititorului ca un instrument abil, de înţelegere şi contemplare a imaginii artistice. Dincolo de orice variaţie, cronicile lui George CălineSGU impun prin vitalitate şi universalitate, prin plasticitatea stilului, prin originalitatea gîndirii aptă de inegalabile sinteze. Mobilitatea spiritului critic se integrează perfect conceperii actului judecăţii estetice ca o privire din interior a operei, ca o atitudine perpetuă de intimitate sacră cu creatorul. încă din 1928 George Călinescu descoperea coordonatele poeziei lui Tudor Arghezi: eminesceanismul, dualitatea sufletească — divin şi contigent, prezent şi memorie — esenţa emotivă şi transfigurarea universului, nostalgia divinului, amestecul de sualitate şi cruzime. Apăra în 1932 intelectualismul de loc străin de poezie şi „lirismul născut în nisipul abstracţiunilor ideologice” din „Itinerar sentimental“ de Perpessicius. Remarca inconcludenţa şi imagismul poeziei lui Ilarie Voronca, abuzul de metaforism, lipsa de emoţie şi retorismul ei. Fiecare carte care intră în sfera de interes a criticului posedă virtual un mister şi către acest secret miraculos se concentrează eforturile de percepţie şi sensibilitatea celui care a dat istoriei literaturii române impresionante soluţii interpretative estetice. Lectura cronicilor sale oferă nebănuite satisfacţii intelectuale şi amplifică posibilităţile de pătrundere şi însuşire a tainelor literaturii. De aceea volumul „Ulysse“ se adaugă cărţilor lui George Călinescu devenite demult instrumente importante de facilitare a contactului între opera artistică şi contemplatorul ei, fie el un erudit, fie un amator. DANA DUMITRU de G. CĂLINESCU Cronica cărţii Pentru discoteca dumneavoastră Astăzi în magazinele de specialitate din Miercurea-Ciuc găsiţi următoarele discuri noi. DOINA BADEA, CONSTANTIN DRAGHICI la Festivalurile Internaţionale din 1967 (Sopot, Bratislava, Split) SZABÓ EDIT (patru cîntece noi) VERESS ÁRPÁD (şapte cîntece) TEMÎSTOCLE POPA (patru melodii interpretate de MARGARETA PÎSLARU, ANCA AGEMOLU, JEAN PAUNESCU, DAN SPATARU). Mîinile tînărului doctor Sebastian Szatmári, de la maternitatea din Miercurea-Ciuc, au ajutat la înfăptuirea mereu reînnoitului miracol: naşterea unui om. Peste cîteva clipe au venit pe lume fetiţa Viorica Basa şi băiatul Sandor Csaba. Ziarul nostru urează părinţilor: „Să le trăiască !“ Foto: P. PAVEL L MEDICUL ESTE DE PĂRERE Ce este reumatismul şi cum îl prevenim Organismul are posibilitatea de a se apăra in faţa condiţiilor meteorologice neprielnice prin stimularea unor procese fiziologice normale (de exemplu, pentru combaterea frigului organismul îşi sporeşte producţia de căldură prin mobilizarea sînge- lui sau prin intensificarea activităţii musculare). Datorită, însă, pierderilor de căldură, mai ales în microclimatul rece, organismul pierde mult şi din capacitatea lui de rezistenţă faţă de infecţie. Din această cauză pot apare o serie de boli, printre care şi reumatismul. Reumatismul este o boală care se bucură de trista faimă de a fi răspîndită la toate popoarele, indiferent de poziţia geografică. Sînt ţări — şi nu puţine — unde această boală are un caracter de masă. Nu numai în ceea ce priveşte răspîndirea, dar şi ca vechime reumatismul are acelaşi renume. In descoperirile arheologice s-au găsit urme ale acestei boli pe scheletele provenite din epoca neoliticului. Date precise asupra bolii avem încă de pe timpul lui Hipocrat, pentru care reumatismul se rezuma însă la manifestările sale articulare numite din această cauză „artrite“. Deşi au trecut 2 000 de ani, nu s-a ajuns nici pînă în prezent la o concepţie unitară asupra definiţiei şi cauzelor ce produc reumatismul. Boala reumatismală este o boală infecţioasă specifică, ce se manifestă prin inflamaţia ţesuturilor, cu predominanţă la : aparatul vascular (inimă) şi locomotor (articulaţii). Intre factorii externi ce pot favoriza apariţia acestei boli se citează : infecţiile de tot felul (inclusiv cariile dentare, abcesele, sinuzitele, amigdalitele), intoxicaţiile (alimentare, medicamentoase) traumatismele, lipsa de vitamine (vitamina C, V, şi D) şi de minerale (calciu, fosfor), clima (umedă, temperaturi scăzute, ploi), condiţiile de muncă deficitare etc. Reumatismul se poate manifesta prin felurite forme ca: reumatism poliarticular acut, artrită reumatismală infecţioasă, reumatism cronic deformant şi anchilozant (artroze), reumatism fără atingerea articulaţiilor (miozite, nevrite, nevralgii). Un mijloc bun de prevenire a reumatismului constă, în primul rînd, în lichidarea focarelor de infecţie din organism, prin tratarea cariilor dentare, extragerea dinţilor cu abcese şi granuloame, tratarea sinuzitelor, tratarea şi, la nevoie, îndepărtarea amigdalelor infectate, combaterea lipsei de vitamine şi de minerale a organismului etc. Pentru prevenirea ivirii reumatismului trebuie evitate răcelile şi, în acest scop, să fie călit organismul prin spălarea zilnică cu apă rece pînă la brîu şi prin sport sau gimnastică. Aceste sisteme de călire duc la o mai bună circulaţie a sîngelui, ceea ce constituie factorul principal de luptă împotriva răcelilor şi, deci, pentru prevenirea reumatismului. Statul nostru a luat măsuri speciale pentru muncitorii ce lucrează în condiţii de microclimat deficitar, care pot favoriza apariţia reumatismului: îmbrăcăminte de protecţie, mecanizarea proceselor de producţie în condiţii de temperatură înaltă, reducerea temperaturii aerului la locul de muncă prin perdele de apă, duşumele stropite continuu cu apă, folosirea ventilaţiei la temperaturi înalte prin aerisire naturală, folosirea de duşuri de aer, respectarea normelor igienicosanitare la locul de muncă etc. Dr. BALANESCU LUCIAN VALERIU PROGRAMUL I 14.15 Dumbrava minunată (emisiune pentru şcolarii din clasele I-—IV) : „Aici Rita, poştăriţa !“ 14.30 Radio-publicitate. 14.50 Zece minute cu Rita Pavone. 15.00 BULETIN DE ŞTIRI. Buletin meteo-rutier. 15.05 Jocuri populare. 15.15 Coordonate culturale. Luna cărţii la sate. 15.30 Selecţiuni din operete. 15.45 Cîntă Dan Spătaru. 16.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteorologic. 16.45 Banatule, mîndră floare — emisiune de folclor. 17.15 In slujba patriei. 18.00 BULETIN DE ŞTIRI. 18.05 Cronica economică. 18.30 JURNAL AGRAR. 18.50 Melodii populare. 19.00 RADIOGAZETA DE SEARĂ. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 BULETIN DE ȘTIRI. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.17 Melodii româneşti. 20.40 Concurs cu public. 21.00 Festivalul festivalurilor de muzică uşoară. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteorologic. 22.30 MOMENT POETIC. Partidului, inima şi versul. 22.35 Muzică uşoară. 24.00 BULETIN DE ŞTIRI. 0.05—3.55 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteo-rutier. 14.08 Concert de prim. 15.00 Selecţiuni din operete româneşti. 15.15 Cîntă Franck Sinatra. 15.30 In loc de cronică literară : Interviu cu George Ivaşcu despre volumul „Din istoria teoriei şi criticii literare româneşti“. 15.40 Pentru prietenii muzicii corale. 16.00 Jocuri populare. 16.15 Pe teme medicale 16.25 Din viaţa de concert a Capitalei: fragmente din recitalul susţinut marţi 20 februarie de Nina Ţoţeva şi Jan Zancu. 17.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic. Staţia 351 m. 17.00—17.15. AGENDA ■ BUCUREŞTEANA. 17.15 Concerto grosso în re minor opus 3 nr. 11 de Antonio Vivaldi. 17.28 Cîntă orchestra Tijuana Brass. 17.40 A 7-A ARTA. Ediţie pentru cinecluburi. 18.00 Cîntă violonistul Ionel Banu. 18.10 Portrete de muzicieni români: George Stephănescu. Prezintă Ioana Ştefănescu. 18.40 Melodii inedite cu Charles Aznavour. 18.55 BULETIN DE ŞTIRI. 19.00 Simfonii de Joseph Haydn. Simfonia nr. 90 în Do major. 19.30 Curs de limba spaniolă (lecţia a 35-a). 19.50 Noapte bună, copii: „Meşteşugul şi trufia“, poveste de Mioara Cremene. 20.00 Seară de operă: „Amicul Frit“ de Mas-cagni. 21.00 BULETIN DE ŞTIRI. 21.05 Seară de operă (continuare). 21.30 STUDIOUL DE POEZIE : Recital Eminescu. Scrisoarea I. Recită Ludovic Antal. 21.50 Seară de operă (continuare). 22.15 CARNET PLASTIC • Universul psihic în grafica lui G. Steinberg. Prezintă Iordan Chimet. • Atelierul artiştilor plastici şi actualitatea creaţiei , în vizită la pictorul Constantin Piliuţă . Interviu despre creaţie cu Doina Hordovan şi Victor Ciato. 22.30 Seară de operă (continuare). 23.00 RADIOJURNAL. 23.07 Din creaţia lui Mihail Andricu. 0.01 Expoziţie de muzică uşoară. 0.55—1.00 BULETIN DE ŞTIRI. Buletin meteorutier. p\o$\amu£ Rodier INFORMA 1IAN ARCHTIE 1 In şcoli „Săptămîna primăverii“ In martie — prima lună a primăverii — în şcolile din întreaga ţară se va desfăşura „SĂPTĂM1NA PRIMĂVERII", înscrisă în calendarul manifestărilor pioniereşti de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor şi Ministerul Invătămîntului. „Săptămîna primăverii“ face parte din lucrările de practică agricolă, iar în timpul desfăşurării ei cursurile vor fi suspendate. In şcolile din mediul urban, ale căror programe de studii nu prevăd practica agricolă sau în şcolile ce au efectuat practica agricolă de două săptămîni la începutul anului şcolar, elevii vor vizita monumente ale naturii, grădini botanice şi zoologice, parcuri şi rezervaţii naturale, fără suspendarea cursurilor. „Săptămîna primăverii“ va îmbogăţi cunoştinţele copiilor, contribuind la dezvoltarea dragostei lor pentru cunoaşterea şi ocrotirea naturii şi la formarea deprinderilor de muncă fizică. Unităţile şi detaşamentele de pionieri vor îngriji spaţiile verzi din preajma şcolii, vor planta arbori şi vor sădi flori în livezile cooperativelor agricole de producţie, ale întreprinderilor agricole de stat şi în pepinierele ocoalelor silvice, vor săpa terenurile experimentale şi vor confecţiona cuiburi şi căsuţe pentru păsări. Filme ce rulează azi la cinematografele din: MIERCUREA CIUC, cinematograful „Harghita“ , filmul sovietic „Pe ghiaţa subţire“ (cinemascop). ODORHEIUL SECUIESC, cinematograful „Muncitoresc : filmul american în culori „Recompensa“ (cinemascop). GHEORGHENI, cinematograful „Mioriţa" , filmul cehoslovac „Cine a vrut s-o ucidă pe Jessie ?“ (cinemascop). TOPLIŢA, cinematograful „Muncitoresc“ , filmul în culori „Testamentul incaşului“, coproducţie germană, bulgară, spaniolă (cinemascop). BORSEC, filmul „Romanţa pentru trompetă“. Anul nr. 1 Circa 37.000 de volume, peste 300 cititori anual — acesta este, statistic, palmaresul bibliotecii din Miercurea-Ciuc. In imagine: aspect din sala micilor cititori. Foto: P. POPESCU Cunoaşteţi aceste prevederi ale legislaţiei muncii ? VECHIMEA ÎN MUNCĂ -CRITERIUL Una din principalele trăsături ale noii reglementări privind concediile de odihnă o constituie diferenţierea duratei concediului în raport de vechimea în muncă. Aplicarea acestui criteriu la stabilirea concediului de odihnă tuturor categoriilor de angajaţi este pe deplin echitabilă. Ea răspunde de pe o parte necesităţii — determinată ştiinţific — de a acorda o perioadă mai mare de refacere a forţei de muncă celor ce au o activitate mai îndelungată în muncă şi deci şi o vîrstă mai înaintată şi, pe de altă parte, îngăduie recompensarea şi pe această cale a celor care prin munca şi experienţa lor au adus o contribuţie mai mare la construcţia societăţii noastre. Răspunzînd interesului legitim manifestat de numeroşi cititori ai ziarului în legătură cu precizarea condiţiilor în care, deşi nu s-a prestat muncă salariată, anumite perioade se iau în considerare la vechimea în muncă pe baza căreia se stabileşte dreptul la concediu de odihnă, vom da mai jos cîteva explicaţii privitor la acestea. Pentru precizarea acestor perioade, legea s-a referit la dispoziţiile art. 40 din Legea pensiilor. Dat fiind faptul că aceste dispoziţii se întregesc, la rîndul lor, cu prevederile H.C.M. nr. 252/1967, la stabilirea condiţiilor de recunoaştere a vechimii în muncă trebuie să se ţină seamă şi de art. 29 şi 30 din această Hotărîre. In afara perioadelor în care angajaţii au prestat muncă pe baza unui contract pe durată determinată sau pe durată nedeterminată şi indiferent de modul în care s-a făcut remunerarea muncii, dispoziţiile normative sus arătate enumeră limitativ cazurile de excepţie cînd, deşi nu s-a prestat o activitate salariată, totuşi timpul respectiv se ia în calculul vechimii în muncă. Pentru unele din aceste cazuri, includerea lor în calculul vechimii în muncă nu este condiţionată de cerinţa ca înainte de ivirea lor persoanele în cauză să fi avut calitatea de angajat, în sensul Codului Muncii. Astfel, se recumoaşte ca vechime în muncă, adăugîndu-se la anii de muncă salariată, timpul cu o persoană a îndeplinit obligaţiile militare sau a prestat muncă obligatorie în cadrul detaşamentelor organizate în acest scop, a fost prizonier, a participat la lucrările de reconstrucţie după cel de-al doilea război mondial, a muncit ca brigadier voluntar pe şantierele naţionale. De asemenea, perioadele dit a fost internat în lagăre şi de deţinere în închisori pentru activitate revoluţionară înainte de 23 August 1944 etc. In alte situaţii, recunoaşterea ca vechime în muncă a perioadelor cînd nu s-a prestat efectiv o activitate salariată este condiţionată de existenţa prealabilă a calităţii de angajat. E cazul, spre exemplu, al perioadelor de incapacitate temporară de muncă în care timp angajații beneficiază de ajutoare materiale în ca- PRINCIPAL PENTRU DETERMINAREA DURATEI CONCEDIULUI DE ODIHNĂ drul asigurărilor sociale de stat; la fel, perioadele de concediu fără plată acordate pentru studii pe baza reglementărilor în vigoare sau cele mai mici de 30 de zile acordate în cursul unui an calendaristic, ori cele acordate pe perioade mai mari în unităţile unde s-a redus temporar activitatea. Aceeaşi reglementare este prevăzută şi pentru timpul în care angajaţii sunt scoşi din producţie pentru a urma o formă de pregătire profesională sau politică, acelea cînd n-au lucrat din cauza desfacerii contractului de muncă dacă ulterior această măsură a fost ■»anulată sau cînd inactivitatea lor s-a datorat persecuţiilor rasiale ori , deţinerii în lagăre în teritoriile ocupate de fascişti etc. Ţinînd seama de faptul că efectuarea concediilor începe din luna ianuarie, pentru a nu dezavantaja angajaţii care împlinesc abia către sfârşitul anului calendaristic numărul de ani de muncă necesari pentru trecerea de la o treaptă la alta a duratei concediului, s-a prevăzut ca — indiferent de data plecării efective în concediu — să se ia în considerare vechimea în muncă pe care angajaţii o împlinesc în cursul anului respectiv, chiar şi atunci cînd concediul se acordă înainte de această dată. In încheiere, trebuie observat că, ţinîndu-se seama că pentru tinerii în vîrstă de 16—18 ani perioada de odihnă necesară pentru reconfortarea fizică, după un an de muncă, este cu atît mai mare cu cit vîrstă este mai redusă, legea prevede o excepţie de la aplicarea principiului cu aplicabilitate generală a diferenţierii concediului în raport de vechimea în muncă, în sensul că pentru tineri criteriul de diferenţiere îl constituie vîrstă angajaţilor, concediul cu durata cea mai mare fiind acordat celor mai tineri. CITITORII, TOŢI CETĂŢENII JUDEŢULUI se pot adresa ziarului „Informaţia Harghitei“ cu întrebări privind diferite probleme de legislaţia muncii, începînd de săptămîna viitoare ziarul va publica răspunsurile la rubrica „JURISTUL VĂ SFĂTUIEŞTE“. Timpul probabil Pentru ziua de 23 februarie, vremea în încălzire uşoară, cu cerul temporar noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie şi ninsoare. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, din vest. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 1 şi minus 5 grade, iar maximă între zero şi plus 3 grade. Dimineaţa ceaţă. Pentru zilele de 24— 25 februarie, vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de ninsoare şi lapoviţă. Vîntul va sufla slab din sud-vest. Temperatura în creştere. ASTĂ SEARĂ LA TELEVIZIUNE 17,30 Curs de limba rusă (lecţia a 4-a) ; 17,58 Sumarul zilei; 18,00 Drumuri şi popasuri — emisiune turistică; 18,20 Buletinul circulaţiei rutiere ; 18,30 Pentru cei mici. A. B. C. — De ce?: „Cîntece în plic“ ; 18,55 „Piti băiatul care nu voia să se tundă“ ; 19,10 Pentru tineretul şcolar. — Şcoli şi tradiţii — Liceul „George Bacovia" din Bacău; 19,30 Telejurnalul de seară ; 19,50 Buletinul meteorologic ; 20,00 Studioul muzical. — Cultura muzicală de-a lungul timpului — Apariţia operei şi răspîndirea ei ; 20,35 Reportaj ’68 — Uvertură pe Dunăre ; 21,00 Reflector; 21,15 Parada vedetelor — Preludiu la Festivalul internaţional de muzică uşoară Braşov’ 1968 ; 21,35 Film artistic: Duminică veselă — o producţie a televiziunii ungare. 22,50 Telejurnalul de noapte. 23,10 închiderea emisiunii