Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)

1968-09-17 / nr. 177

K2P Proletari din toate ANUL I nr. 177 MARŢI 17 sept. 1968 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Munca avîntată - manifestare elocventă a adeziunii depline faţă de politica internă şi externă a partidului nostru RECUNOŞTINŢĂ FIERBINTE FAŢĂ DE PARTID, DE POLITICA SA Noi, constructorii, poa­te mai mult decit alţii, sîntem în miezul mari­lor înnoiri pe care le înscrie partidul în cro­nica contemporană a României socialiste. Gri­ja şi atenţia pe care partidul le acordă dez­voltării judeţului Har­ghita — o dată cu dez­voltarea tuturor judeţe­lor patriei — le vedem nemijlocit în noile con­strucţii, tot mai multe la număr. Numai în o­­raşul Miercurea-Ciuc, ri­dicăm în prezent o fa­brică de tricotaje de lină şi o staţie de cri­blură, iar în perioada imediat următoare vom ataca noi obiective. Pen­tru aceasta, pentru în­treaga noastră viaţă nouă, ne exprimăm cea mai profundă recunoş­tinţă faţă de partid, fa­ţă de politica sa. întregul nostru colec­tiv de muncă este ferm hotârît să depună efor­turi sporite ca să dăm în funcţiune la termen, sau chiar mai devre­me, obiectivele c­e ni s-au încredinţat. Vom respecta angajamentul pe care ni l-am luat în faţa conducerii partidu­lui, a tovarăşului Nicolae Ca cetăţean al acestei ţări sunt mîndru, ală­turi de toţi locuitorii României, de hotărîrea şi consecvenţa cu care­­partidul nostru promo­vează, în politica exter­nă, principii ale inter­naţionalismului socialist, ale respectării suvera­nităţii oricărei naţiuni, ale egalităţii în drep­turi şi neamestecului în treburile interne ale al­tei ţări. Ca membru de partid sunt alături de sutele de mii de comunişti şi îmi aduc contribuţia, prin fapte, pentru traducerea în viaţă a politicii par­tidului. Ideile expuse în recentele documente de partid şi de stat privind politica externă a ţării sunt expresia intereselor vitale ale întregului po­por, corespund la întă­rirea unităţii ţărilor so­cialiste a­­ întregii miş­cări comuniste şi mun­citoreşti. Ca medic, apreciind fermitatea şi înţelepciu­nea partidului, dau con­creteţe ataşamentului meu, muncind cu abne­gaţie, însuşindu-mi pe­Ceauşescu personal, la mitingul ce a avut loc în oraşul nostru cu o­­cazia recentei vizite a conducătorilor de par­tid şi de stat. Ing. C. VIŞAN, şeful lotului Miercurea- Ciuc al I.S.C.M. Braşov memnic noi cunoştinţe profesionale, pentru a putea contribui cît mai eficient la tămăduirea semenilor care slujesc acelaşi crez, cu acelaşi entuziasm, ca şi al meu, acela de a înălţa prin munca noastră, presti­giul acestei patrii, ,cu un trecut glorios şi un vii­tor prosper. Ca secretar al orga­nizaţiei de bază, de la spitalul din oraşul Mier­curea-Ciuc, scriu aceste rînduri şi la îndemnul tuturor celor ce activea­ză­ în această unitate sanitară, care au ţinut să asigure conducerea partidului şi statului nostru că nu-şi vor pre­cupeţi eforturile în ac­tivitatea de asistenţă medicală pusă în slujba poporului. E. KELEMEN, medic în interesul patriei și al cauzei socia­­­lismului în lume Reduc cheltuie­lile de producţie In urma preocupărilor co­lectivului de la I.J.E.M.C. Miercurea-Ciuc, pentru îmbunătăţirea continuă a metodelor de lucru în cariere, recent la carie­rele Brădeşti şi Suta s-au efectuat puşcări masive, care au dus la o dero­­care a unui masiv de a­­proximativ 70.000 metri cubi produse balastiere şi de piatră. Aceste puşcă­ri au o eficienţă economică de 25—30 la sută pe linia reducerii cheltuielilor de producţie._______________ De pe cu­prinsul patriei 4| Familia locomotivelor Diesel-hidraulice produse în serie la marile uzine bucu­­reștene ,,23 August" a fost completată cu un nou tip — cea de 250 CP, destina­tă transporturilor industria­le pe căile ferate ale ma­rilor întreprinderi şi şan­tiere. Această locomotivă înlocuieşte vechiul tip Die­­s­el-mecanic de 120 CP, produs tot la această în­treprindere. La Piatra Neamţ a în­ceput construcţia unui nou şi modern complex şcolar forestier, unde vor putea fi pregătiţi circa 500 de e­­levi anual. Complexul va cuprinde o şcoală cu ÎQ săli de clasă, internat, can­­tină, ateliere etc. El va fi dat în folosinţă la sfîrşi­­tul anului viitor. 4| în noul bazin al por­tului Constanţa a fost ter­minată, cu o lună mai de­vreme, construcţia primei dane de acostare a nave­lor mineraliere. La acest chei se lucrează în prezent la alte două dane. Din­­uinele portului Constanţa, aluminiul românesc porneşte pe meridi­anele globului. Foto : AH DINGA Interviul nostru Piaţa oraşelor cunoaşte în această perioadă o vie animaţie. De felul cum au fost pregătite unităţile de desfacere pentru a face faţă tra­diţionalului asalt de toamnă, depinde în ma­re măsură reuşita exa­menului pe care îl dă comerţul din judeţul nostru în sezonul de toamnă. Am solicitat un inter­viu tovarăşului Blaziu Buzas, directorul între­prinderii judeţele de legume şi fructe, în le­gătură cu aceste pro­bleme. — Măsurile pregătitoa­re — ne-a spus inter-lo­cutorul nostru — au în­­ceput nu de azi, ci în­că din luna august. I­­­nui bun gospodar îi şa­­de bine să-şi facă sanie încă din vară... Potrivit acestui proverb româ­nesc, am căutat să de­monstrăm că şi noi sîn­tem buni gospodari, în­­grijindu-ne din timp de proviziile pentru toam­nă şi iarnă. De exemplu, în luna august au fost recepţio­nate de către I.L.F., 22,3 tone ceapă, 28,3 tone tomate, 210,8 tone var­ză, 115,2 tone castraveţi, 1969,8 tone cartofi, 46 tone morcovi, 41 tone mere, 11,8 tone pere, 16,8 tone prune, precum şi multe altele, în perioada 1—6 sep­tembrie a.c., s-au mai achiziţionat, conform graficelor de livrări, ur­mătoarele produse : 175 tone cartofi, 103,8 tone varză, 12 tone castraveţi, 129,2 tone prune, pre­cum şi cantităţi însem­nate de pere, mere, ar­dei gras, fasole verde, vinete şi altele. — Ce măsuri aţi pre- I conizat în privinţa de- | pozitării mărfurilor ? — Atenţia noastră a­­ fost îndreptată nu nu- | mai asupra preluării mărfurilor, ci şi asupra­­ însilozării şi depozitării­­ acestora. încă din pri­ma zi a lunii­­august s-au contractat spaţii de depozitare în suprafaţa de 6.750 m.p., repartiza­te pe centre şi pe pro­duse. Aceste spaţii — pivniţe, magazii, tere-Interviu realizat de D. CALOMFIR (Continuare în pag. a 3-a) le­gume și fructe-preocupare conti­nuă a conducerii 1.1F. Harghita lie, locuinţe pentru miseri­­ii în oraşul Bălan s-a dat recent în folosinţă pen­tru mineri şi familiile lor, blocul numărul 15 cu 60 apartamente. In aceste zile se fac ultimele mici finisări la alte 3 blocuri cu 160 apartamente, pe­­ lingă noul complex co­mercial terminat deja, în care va funcţiona un restaurant, alimentară, cofetărie, farmacie, şi un centru de legume şi fructe. prima zi DE ŞCOALĂ Stoluri de copii gălă­gioşi au părăsit hîrjoana cu cîmpul, cu rîul şi pă­durea, cu soarele şi ploile şi au poposit ve­seli, însă cu o umbră de maturitate în priviri, pe băncile şcolilor, care, ca în fiecare an, îi întîmpi­­nă grave, solemne, pli­ne de conştiinţa între­gii lor valori. Toate şcolile din ora­şul Miercurea-Giuc şi din judeţ, şi-au întîm­pinat elevii cun clasele luminoase, proaspăt vă­ruite, cu ghivece de flori, cu fotomontaje şi cu îndemnuri, frumos caligrafiate, de a învă­ţa, de a proba întreaga lor putere de muncă, pentru ca viitoarele va­canţe să fie noi prile­juri de satisfacţie. In manualele frumos orînduite, la marginea băncilor, privirile înfri­gurate ale elevilor, au încercat de la primul contact să surprindă al­te înţelesuri nepătrunse pînă azi, să descopere o „poză frumoasă“, cei mai mici, sau treapta superioară de pe care vor relua procesul de însuşire a unor noi cu­noştinţe, întrerupt de venirea vacanţei, cei­lalţi. Toţi elevii, de la cei de 6 şi 7 ani pînă la cei din clasa a Xll-a au întîmpinat acest eve­niment cu multă, mul­tă bucurie şi cu dorinţa fermă de a munci din răsputeri pentru a mul­ţumi prin aceasta tutu­ror celor care le poartă de grijă, părinţi şi pro­fesori. Astfel, la Liceul din Odorheiul Secuiesc, pri­mirea elevilor din clasa I-a, de 6 ani, a fost atît de emoţionantă, încît mulţi dintre părinţii care au ţinut să-şi însoţeas­că copiii în prima lor zi de şcoală, cu greu şi-au putut stăpîni lacrimile, ne spunea tovarăşa di­rectoare, Mageru Eca­­terina. Aceleaşi clipe solemne, le-au trăit printre flo­rile şi încurajările ce­lor mai mari, cei mai mici şcolari din Avră­­meşti, Remetea, Ditrău, Zetea, Voşlobeni, etc. A­­ceştia ţinînd să intre în rîndul şcolarilor, prin­­tr-un moment demn de luat în seamă, au reci­tat şi au cîntat poezii şi cîntece învăţate în ulti­mul an la grădiniţă. Elipe deosebite au trăit ■ elevii clasei a Xll-a, care mai sfioşi ca oricînd, au păşit în clasa ultimului lor an de studii, an în care vor da cea din urmă „bătălie“, nu numai pentru „cucerirea“ unei diplome de bacalauret, dar şi pentru comple­tarea bagajului de cu­noştinţe ce urmează a-i face apţi pentru una din facultăţile pentru care au optat, pentru a-V. SIMIONESCU P. A PETREI (Continuare în pag.­­ 2-a1) DE SÎMBĂTA PINA LUNI Odorheiul­ Secuiesc Una dintre brigăzile ştiin­ţifice ale Casei de cultu­ră din municipiul Odorhe­iul Secuiesc a prezentat în citeva sate din împrejuri­mile oraşului, printre care Tăureni, Teleac, Văleni, Tîrnoviţa două expuneri. O expunere a fost dedicată pionierului aviaţiei româ­neşti, Aurel Vlaicu, iar cea­laltă s-a referit la eveni­mentele care au avut loc acum 120 de ani în piaţa ,,13 Septembrie" din Bucu­reşti. Gheorgheni Duminică, pentru specta­torii veniţi în număr mare în parcul de cultură şi o­­dihnă din oraşul Gheor­gheni, formaţiile de artişti amatori, ale Casei de cul­tură din localitate, au pre­zentat pe estrada amenaja­tă în aer liber, un program bogat şi atractiv, dedicat forestierilor. Din cuprins s-au remarcat dansurile populare româneşti şi ma­ghiare, muzica populară şi uşoară. Miercurea-Ciuc Formaţia de teatru de la Casa de cultură din Miere*­(Gbivt­hraa­re în pag. a I-a) Şi elevii clasei a XII-a D a liceului din Odorheiul Se­cuiesc şi-au înce­put luni ultimul an de şcoală. Se înalţă viitorul complex de deser­vire a populaţiei din Cristuru Secu­iesc. Foto: J. NAGY . I Supunem opiniei publice Extras din dosarul penal: dispun trimiterea în judeca­tă a numitului Pe­tr­any Ernest Carol din Miercurea-Ciuc, născut în anul 1945, de profesie turnător în fier, actual­mente fără ocupaţie, cu antecedente penale, pentru in­fracţiunea de furt din avutul personal. I Farmecul se I manifestă în general Gînd 1-­am văzut, aş fi ju­ruit că e descendent dintr­­un înger. Blond, cu părul bucălat, cu ochi­­ albaştri nevinovaţi, cu privirea blinda şi insistentă. Gînd vorbea îşi rotunjea buzele intr-un anumit fel­ ceea ce-1 făcea de-a dreptul drăgă­laş. Ce mai, poseda un farmec care ar fi cucerit şi cea mai dură inimă de piatră. Şi să-i mai fi auzit glasul! Adevărat clinchet de clopoţei. I­ ­ Uimitorul farmec personal al lui Petrany Cea mai mare calitate a lui însă este capacitatea de a se metamorfoza cît ai pocni din degete, devenind cînd inginer, cînd lucrător al securităţii, cîmd ziarist, cid şef de depozit, cînd inspector, cînd comandant de miliţie. E prieten cu toată lumea, de la vlădică pîmă la opincă, dar îi pre­feră în mod deosebit în a­­cest sens pe miliţieni (vor­ba ceea: a­si­gură-te din timp pe pămînt că în ceru­ri nu se ştie ce va fi). Dar cine nu l-a crezut pe sim­paticul Petrariy Ernest Ca­rol? L-au crezut mai ales fetele, care roiesc în jurul I lui ca fluturii în jurul unei I luminări. L-au crezut — de cite ori? — şi părinţii, în I faţa cărora venea cu pro- I misiuni peste promisiuni de îndreptare. L-au crezut un I timp şi foştii lui tovarăşi I de muncă. Pentru că, ori­­cît ar părea de ciudat, a- ■ cest băiat a lucrat ca an- I gaj­at. Şi încă nu numai în- ■ tr-o întreprindere! A lu­­a or­at la Minele Bălan, la I I.J.E.M.C., la întreprinde- TM Tea forestieră Miercurea- Ciuc. Numai că nu-i prea ■ făcut el pentru muncă, ba- I iat frumos şi deştept, cum este, aşa că, vrînd-ne- ■ vrînd, a ,,divorţat" pe rînd I de toate aceste întreprin­deri. Ultima dată a lucrat I la depozitul de cherestea | al I.F. ca muncitor nepani- _ ficat: a venit, pentru înce* I VASILE AVRAM . (Continuare în pag a 3-a) . SALVAŢI PĂSTRĂVUL CURCUBEU! Nu este duminică sau altă zi liberă în care să nu vezi pornind spre începutul apelor pilcuri de pescari, înarmaţi cu tot ceea ce cartea scrie că trebuie şi-i de folos la momit, şi prins păstrăvul. Iar în judeţul nos­tru, las'că şi sunt ape, care mai de care mai frumoase şi mai ispititoare. In privinţa aceasta natura a fost pe la noi mai mult decit darnică. Auzisem de mult de piriul Gudea, afluent al Mure­şului, în ocolul silvic Topliţa şi, cu cea dinţii ocazie, am pornit spre Stinceni, printre altele să-mi satis­fac şi o veche curiozitate. Am plecat de jos, de lingă Mureş şi, pe tirul vesel al Gudei, am urcat vreo 2—3 km, după liniştea cea mai adîncă şi păstrăvii cei mai mari. Intr-adevăr pe aici apa este bogată în peşte: in ci­teva ceasuri împlinisem suma îngăduită de lege. A­­veam o recoltă frumoasă de păstrăvi indigeni si curcubeu. Coboram. Intr-un cotlon, ascunsă vederii de un pilc de brazi, apa îmi mai făcu o dată cu ochiul şi nu ştiu pescar să reziste acestei chemări, chiar dacă pentru ziua aceea îşi împlinise cheiul. Am aruncat și. . . l-am GH. FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a)

Next