Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)
1968-09-17 / nr. 177
K2P Proletari din toate ANUL I nr. 177 MARŢI 17 sept. 1968 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Munca avîntată - manifestare elocventă a adeziunii depline faţă de politica internă şi externă a partidului nostru RECUNOŞTINŢĂ FIERBINTE FAŢĂ DE PARTID, DE POLITICA SA Noi, constructorii, poate mai mult decit alţii, sîntem în miezul marilor înnoiri pe care le înscrie partidul în cronica contemporană a României socialiste. Grija şi atenţia pe care partidul le acordă dezvoltării judeţului Harghita — o dată cu dezvoltarea tuturor judeţelor patriei — le vedem nemijlocit în noile construcţii, tot mai multe la număr. Numai în oraşul Miercurea-Ciuc, ridicăm în prezent o fabrică de tricotaje de lină şi o staţie de criblură, iar în perioada imediat următoare vom ataca noi obiective. Pentru aceasta, pentru întreaga noastră viaţă nouă, ne exprimăm cea mai profundă recunoştinţă faţă de partid, faţă de politica sa. întregul nostru colectiv de muncă este ferm hotârît să depună eforturi sporite ca să dăm în funcţiune la termen, sau chiar mai devreme, obiectivele ce ni s-au încredinţat. Vom respecta angajamentul pe care ni l-am luat în faţa conducerii partidului, a tovarăşului Nicolae Ca cetăţean al acestei ţări sunt mîndru, alături de toţi locuitorii României, de hotărîrea şi consecvenţa cu carepartidul nostru promovează, în politica externă, principii ale internaţionalismului socialist, ale respectării suveranităţii oricărei naţiuni, ale egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne ale altei ţări. Ca membru de partid sunt alături de sutele de mii de comunişti şi îmi aduc contribuţia, prin fapte, pentru traducerea în viaţă a politicii partidului. Ideile expuse în recentele documente de partid şi de stat privind politica externă a ţării sunt expresia intereselor vitale ale întregului popor, corespund la întărirea unităţii ţărilor socialiste a întregii mişcări comuniste şi muncitoreşti. Ca medic, apreciind fermitatea şi înţelepciunea partidului, dau concreteţe ataşamentului meu, muncind cu abnegaţie, însuşindu-mi peCeauşescu personal, la mitingul ce a avut loc în oraşul nostru cu ocazia recentei vizite a conducătorilor de partid şi de stat. Ing. C. VIŞAN, şeful lotului Miercurea- Ciuc al I.S.C.M. Braşov memnic noi cunoştinţe profesionale, pentru a putea contribui cît mai eficient la tămăduirea semenilor care slujesc acelaşi crez, cu acelaşi entuziasm, ca şi al meu, acela de a înălţa prin munca noastră, prestigiul acestei patrii, ,cu un trecut glorios şi un viitor prosper. Ca secretar al organizaţiei de bază, de la spitalul din oraşul Miercurea-Ciuc, scriu aceste rînduri şi la îndemnul tuturor celor ce activează în această unitate sanitară, care au ţinut să asigure conducerea partidului şi statului nostru că nu-şi vor precupeţi eforturile în activitatea de asistenţă medicală pusă în slujba poporului. E. KELEMEN, medic în interesul patriei și al cauzei socialismului în lume Reduc cheltuielile de producţie In urma preocupărilor colectivului de la I.J.E.M.C. Miercurea-Ciuc, pentru îmbunătăţirea continuă a metodelor de lucru în cariere, recent la carierele Brădeşti şi Suta s-au efectuat puşcări masive, care au dus la o derocare a unui masiv de aproximativ 70.000 metri cubi produse balastiere şi de piatră. Aceste puşcări au o eficienţă economică de 25—30 la sută pe linia reducerii cheltuielilor de producţie._______________ De pe cuprinsul patriei 4| Familia locomotivelor Diesel-hidraulice produse în serie la marile uzine bucureștene ,,23 August" a fost completată cu un nou tip — cea de 250 CP, destinată transporturilor industriale pe căile ferate ale marilor întreprinderi şi şantiere. Această locomotivă înlocuieşte vechiul tip Diesel-mecanic de 120 CP, produs tot la această întreprindere. La Piatra Neamţ a început construcţia unui nou şi modern complex şcolar forestier, unde vor putea fi pregătiţi circa 500 de elevi anual. Complexul va cuprinde o şcoală cu ÎQ săli de clasă, internat, cantină, ateliere etc. El va fi dat în folosinţă la sfîrşitul anului viitor. 4| în noul bazin al portului Constanţa a fost terminată, cu o lună mai devreme, construcţia primei dane de acostare a navelor mineraliere. La acest chei se lucrează în prezent la alte două dane. Dinuinele portului Constanţa, aluminiul românesc porneşte pe meridianele globului. Foto : AH DINGA Interviul nostru Piaţa oraşelor cunoaşte în această perioadă o vie animaţie. De felul cum au fost pregătite unităţile de desfacere pentru a face faţă tradiţionalului asalt de toamnă, depinde în mare măsură reuşita examenului pe care îl dă comerţul din judeţul nostru în sezonul de toamnă. Am solicitat un interviu tovarăşului Blaziu Buzas, directorul întreprinderii judeţele de legume şi fructe, în legătură cu aceste probleme. — Măsurile pregătitoare — ne-a spus inter-locutorul nostru — au început nu de azi, ci încă din luna august. Inui bun gospodar îi şade bine să-şi facă sanie încă din vară... Potrivit acestui proverb românesc, am căutat să demonstrăm că şi noi sîntem buni gospodari, îngrijindu-ne din timp de proviziile pentru toamnă şi iarnă. De exemplu, în luna august au fost recepţionate de către I.L.F., 22,3 tone ceapă, 28,3 tone tomate, 210,8 tone varză, 115,2 tone castraveţi, 1969,8 tone cartofi, 46 tone morcovi, 41 tone mere, 11,8 tone pere, 16,8 tone prune, precum şi multe altele, în perioada 1—6 septembrie a.c., s-au mai achiziţionat, conform graficelor de livrări, următoarele produse : 175 tone cartofi, 103,8 tone varză, 12 tone castraveţi, 129,2 tone prune, precum şi cantităţi însemnate de pere, mere, ardei gras, fasole verde, vinete şi altele. — Ce măsuri aţi pre- I conizat în privinţa de- | pozitării mărfurilor ? — Atenţia noastră a fost îndreptată nu nu- | mai asupra preluării mărfurilor, ci şi asupra însilozării şi depozitării acestora. încă din prima zi a luniiaugust s-au contractat spaţii de depozitare în suprafaţa de 6.750 m.p., repartizate pe centre şi pe produse. Aceste spaţii — pivniţe, magazii, tere-Interviu realizat de D. CALOMFIR (Continuare în pag. a 3-a) legume și fructe-preocupare continuă a conducerii 1.1F. Harghita lie, locuinţe pentru miseriii în oraşul Bălan s-a dat recent în folosinţă pentru mineri şi familiile lor, blocul numărul 15 cu 60 apartamente. In aceste zile se fac ultimele mici finisări la alte 3 blocuri cu 160 apartamente, pe lingă noul complex comercial terminat deja, în care va funcţiona un restaurant, alimentară, cofetărie, farmacie, şi un centru de legume şi fructe. prima zi DE ŞCOALĂ Stoluri de copii gălăgioşi au părăsit hîrjoana cu cîmpul, cu rîul şi pădurea, cu soarele şi ploile şi au poposit veseli, însă cu o umbră de maturitate în priviri, pe băncile şcolilor, care, ca în fiecare an, îi întîmpină grave, solemne, pline de conştiinţa întregii lor valori. Toate şcolile din oraşul Miercurea-Giuc şi din judeţ, şi-au întîmpinat elevii cun clasele luminoase, proaspăt văruite, cu ghivece de flori, cu fotomontaje şi cu îndemnuri, frumos caligrafiate, de a învăţa, de a proba întreaga lor putere de muncă, pentru ca viitoarele vacanţe să fie noi prilejuri de satisfacţie. In manualele frumos orînduite, la marginea băncilor, privirile înfrigurate ale elevilor, au încercat de la primul contact să surprindă alte înţelesuri nepătrunse pînă azi, să descopere o „poză frumoasă“, cei mai mici, sau treapta superioară de pe care vor relua procesul de însuşire a unor noi cunoştinţe, întrerupt de venirea vacanţei, ceilalţi. Toţi elevii, de la cei de 6 şi 7 ani pînă la cei din clasa a Xll-a au întîmpinat acest eveniment cu multă, multă bucurie şi cu dorinţa fermă de a munci din răsputeri pentru a mulţumi prin aceasta tuturor celor care le poartă de grijă, părinţi şi profesori. Astfel, la Liceul din Odorheiul Secuiesc, primirea elevilor din clasa I-a, de 6 ani, a fost atît de emoţionantă, încît mulţi dintre părinţii care au ţinut să-şi însoţească copiii în prima lor zi de şcoală, cu greu şi-au putut stăpîni lacrimile, ne spunea tovarăşa directoare, Mageru Ecaterina. Aceleaşi clipe solemne, le-au trăit printre florile şi încurajările celor mai mari, cei mai mici şcolari din Avrămeşti, Remetea, Ditrău, Zetea, Voşlobeni, etc. Aceştia ţinînd să intre în rîndul şcolarilor, printr-un moment demn de luat în seamă, au recitat şi au cîntat poezii şi cîntece învăţate în ultimul an la grădiniţă. Elipe deosebite au trăit ■ elevii clasei a Xll-a, care mai sfioşi ca oricînd, au păşit în clasa ultimului lor an de studii, an în care vor da cea din urmă „bătălie“, nu numai pentru „cucerirea“ unei diplome de bacalauret, dar şi pentru completarea bagajului de cunoştinţe ce urmează a-i face apţi pentru una din facultăţile pentru care au optat, pentru a-V. SIMIONESCU P. A PETREI (Continuare în pag. 2-a1) DE SÎMBĂTA PINA LUNI Odorheiul Secuiesc Una dintre brigăzile ştiinţifice ale Casei de cultură din municipiul Odorheiul Secuiesc a prezentat în citeva sate din împrejurimile oraşului, printre care Tăureni, Teleac, Văleni, Tîrnoviţa două expuneri. O expunere a fost dedicată pionierului aviaţiei româneşti, Aurel Vlaicu, iar cealaltă s-a referit la evenimentele care au avut loc acum 120 de ani în piaţa ,,13 Septembrie" din Bucureşti. Gheorgheni Duminică, pentru spectatorii veniţi în număr mare în parcul de cultură şi odihnă din oraşul Gheorgheni, formaţiile de artişti amatori, ale Casei de cultură din localitate, au prezentat pe estrada amenajată în aer liber, un program bogat şi atractiv, dedicat forestierilor. Din cuprins s-au remarcat dansurile populare româneşti şi maghiare, muzica populară şi uşoară. Miercurea-Ciuc Formaţia de teatru de la Casa de cultură din Miere*(Gbivthraare în pag. a I-a) Şi elevii clasei a XII-a D a liceului din Odorheiul Secuiesc şi-au început luni ultimul an de şcoală. Se înalţă viitorul complex de deservire a populaţiei din Cristuru Secuiesc. Foto: J. NAGY . I Supunem opiniei publice Extras din dosarul penal: dispun trimiterea în judecată a numitului Petrany Ernest Carol din Miercurea-Ciuc, născut în anul 1945, de profesie turnător în fier, actualmente fără ocupaţie, cu antecedente penale, pentru infracţiunea de furt din avutul personal. I Farmecul se I manifestă în general Gînd 1-am văzut, aş fi juruit că e descendent dintrun înger. Blond, cu părul bucălat, cu ochi albaştri nevinovaţi, cu privirea blinda şi insistentă. Gînd vorbea îşi rotunjea buzele intr-un anumit fel ceea ce-1 făcea de-a dreptul drăgălaş. Ce mai, poseda un farmec care ar fi cucerit şi cea mai dură inimă de piatră. Şi să-i mai fi auzit glasul! Adevărat clinchet de clopoţei. I Uimitorul farmec personal al lui Petrany Cea mai mare calitate a lui însă este capacitatea de a se metamorfoza cît ai pocni din degete, devenind cînd inginer, cînd lucrător al securităţii, cîmd ziarist, cid şef de depozit, cînd inspector, cînd comandant de miliţie. E prieten cu toată lumea, de la vlădică pîmă la opincă, dar îi preferă în mod deosebit în acest sens pe miliţieni (vorba ceea: asigură-te din timp pe pămînt că în ceruri nu se ştie ce va fi). Dar cine nu l-a crezut pe simpaticul Petrariy Ernest Carol? L-au crezut mai ales fetele, care roiesc în jurul I lui ca fluturii în jurul unei I luminări. L-au crezut — de cite ori? — şi părinţii, în I faţa cărora venea cu pro- I misiuni peste promisiuni de îndreptare. L-au crezut un I timp şi foştii lui tovarăşi I de muncă. Pentru că, oricît ar părea de ciudat, a- ■ cest băiat a lucrat ca an- I gajat. Şi încă nu numai în- ■ tr-o întreprindere! A lua orat la Minele Bălan, la I I.J.E.M.C., la întreprinde- TM Tea forestieră Miercurea- Ciuc. Numai că nu-i prea ■ făcut el pentru muncă, ba- I iat frumos şi deştept, cum este, aşa că, vrînd-ne- ■ vrînd, a ,,divorţat" pe rînd I de toate aceste întreprinderi. Ultima dată a lucrat I la depozitul de cherestea | al I.F. ca muncitor nepani- _ ficat: a venit, pentru înce* I VASILE AVRAM . (Continuare în pag a 3-a) . SALVAŢI PĂSTRĂVUL CURCUBEU! Nu este duminică sau altă zi liberă în care să nu vezi pornind spre începutul apelor pilcuri de pescari, înarmaţi cu tot ceea ce cartea scrie că trebuie şi-i de folos la momit, şi prins păstrăvul. Iar în judeţul nostru, las'că şi sunt ape, care mai de care mai frumoase şi mai ispititoare. In privinţa aceasta natura a fost pe la noi mai mult decit darnică. Auzisem de mult de piriul Gudea, afluent al Mureşului, în ocolul silvic Topliţa şi, cu cea dinţii ocazie, am pornit spre Stinceni, printre altele să-mi satisfac şi o veche curiozitate. Am plecat de jos, de lingă Mureş şi, pe tirul vesel al Gudei, am urcat vreo 2—3 km, după liniştea cea mai adîncă şi păstrăvii cei mai mari. Intr-adevăr pe aici apa este bogată în peşte: in citeva ceasuri împlinisem suma îngăduită de lege. Aveam o recoltă frumoasă de păstrăvi indigeni si curcubeu. Coboram. Intr-un cotlon, ascunsă vederii de un pilc de brazi, apa îmi mai făcu o dată cu ochiul şi nu ştiu pescar să reziste acestei chemări, chiar dacă pentru ziua aceea îşi împlinise cheiul. Am aruncat și. . . l-am GH. FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a)