Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)

1968-10-01 / nr. 189

ANUL I, nr. 189 HANDBAL DIVIZIA A 1 .­ ,­unele de la Voinţa la prima lor victorie pe teren propriu Duminică fetele de la Voinţa s-au întîlnit cu handbalistele de la Rul­mentul din Braşov pe care le-au învins la sco­­rul de 11—8 (5—6). în­tâlnirea a relevat un progres în evoluţia va­lorică a handbalistelor din Odorheiul Secuiesc, dar, deşi victoria echi­pei Voinţa este meritată integral, jocul în ansam­blu a nemulţumit, jucă­toarele localnice părîn­­du-ni-se obosite. Una din cauze ar fi supraso­licitarea jucătoarelor, dar nu aceasta este cau­za esenţială. Echipei îi lipsesc rezervele de va­loarea celor din prima garnitură. Se impune o înftîntîrziată completare a lotului cu elemente tine­re şi talentate. Iată pe scurt filmul meciului. In primele mi­nute ale întîlnirii jocul este echilibrat. Oaspete­le sesizează punctele ne­vralgice din sistemul de apărare al gazdelor și nu ezită să deschidă scorul majorîndu-1 apoi la 4—0, profitând de dezorientarea surprinză­toare a gazdelor. In tot acest timp Voința joacă nervos, neizbutind să „lege“ nimic, combină mult la careul mic, dar fără rezultat. Publicul spectator nu ajută în momentele grele prin care trecea echipa fa­vorită, ci din contră, prin atitudinea sa este demo­ralizant. Treptat, gazde­le își revin, reușind ca pînă la sfîrșitul reprizei să reducă din handicap. Datorită arbitrajului ne­satisfăcător, întâlnirea ca­pătă o turnură încorda­tă. După pauză, datorită jocului bun al jucătoa­relor. Magyari şi Miklós, echipa gazdă egalează şi la conducerea pe care nu o mai cedează pînă la fluierul final. In a­­ceastă parte a jocului Voinţa devine tot mai agresivă. Arbitrul scapă total jocul din mînă, se comit faulturi nepermi­­se, se dictează eliminări repetate. Intr-un cuvînt, meciul se termină într-o atmosferă pe care n-am vrea să o mai vedem pe un teren de sport. B. BOKOR Bálint Rozália marchează din nou sub privirile mirate ale lu. ,Rulmentul“ă cătoarelor de la “! Nu exagerăm de joc dind acest titlu comen­tariului de faţă. A fost într-adevăr o etapă a scorurilor „astronomice“. La Gheorgheni, Viitorul a smuls încă zece pene aripilor Şoimilor din Băile Tuşnad, care, dacă vor continua tot aşa, vor ajunge complet go­laşi. Pînă în momentul de faţă, Şoimii au un golaveraj de 3—34. Ast­fel stând situaţia, echi­pei din Gheorgheni ar fi trebuit să-i fie milă de bieţii şoimi şi să se mulţumească cu scorul primei reprize (6—0), nu de alta, dar s-ar putea ca Şoimii să nu-şi mai ia... zborul. Prea puţini s-ar fi aş­teptat ca Mureşul din Topliţa să fie învinsă de Minerul Miercurea-Ciuc la scorul de 5—0 (2—0). Şi totuşi, fotbaliştii din Topliţa au fost nevoiţi să părăsească terenul cu capul plecat în urma u­­nei înfrîngeri, pe care sîntem convinşi, şi-o vor aminti. Aşa se întâmplă cînd — după cum spu­neau o parte din jucă­tori, noaptea joci cărţi sau stai la restaurant, iar a doua zi joci fot­bal. De altfel, topliţenii au jucat doar „(7)bătuta pe loc“, fiind complet absenţi, ca fotbalişti, de pe teren. Nu au fost ca­pabili să concretizeze nici măcar un 11 metri, dar mi­te să marcheze din joc. Dacă Bird de la Minerul, precum şi alţii, nu ar fi ratat în faţa porţii cu atâta uşu­rinţă, scorul partidei ar fi fost într-adevăr „as­tronomic“. Cele cinci go­luri au fost marcate de Keresztes (3), Böjthe şi Galaci. De reţinut faptul că jucătorul Korpos de la Mureşul, a fost eliminat de arbitru datorită ati­tudinilor nesportive şi a insultelor aduse la adre­sa conducătorului jocu­lui. Menţionăm că acesta mai are la activ pa­tru avertismente, o sus­pendare de şase luni şi o altă suspendare de un an, care a expirat doar în urmă cu două luni. Credem că este cazul să intervină din nou comi­sia de­ disciplină cu mai multă promptitudine. In fine, jucătorii de la Flamura roşie au pres­tat duminică un joc fru­mos, sportiv, fără bru­talităţi, învingînd în de­plasare Rapidul Ciceu la scorul de 3—0 (1—0). Golurile au fost marca­te de Ferencz (2) şi Horvath. De condamnat atitudinea jucătorului Részeg de la Rapid, ca­re a comis nenumărate faulturi, înfrîngerea su­ferită pe teren propriu de rapidişti, se datoreş­­t­­e pe lîngă toate cele­lalte, faptului că au pe­trecut, ca şi topliţenii, toată noaptea premergă­toare întîlnirii. Aşa stând lucrurile, să nu ne mai mire faptul că au fost bătuţi din nou. Foarte bun arbitrajul prestat de brigada condusă de Me­­nyhardt E. din Odorheiul, Secuiesc. Desfăşurată pe un te­­­ren mlăştinos, care a pus multe probleme ju­cătorilor ambelor echi­pe, partida dintre Mine­rul Ghileni şi Textila Miercurea-Ciuc a oferit un adevărat spectacol fotbalistic , frumos, di­namic, cu multe faze dramatice la ambele porţi. Deşi la un m­o­­ment dat textiliştii au condus cu scorul de 2-0 în urma golurilor marcate de Anton şi Ba­lint, gazdele izbutesc să reducă din handicap cu largul concurs al porta­rului Márton (în rest „imbatabil“) ca apoi să egaleze în urma golului marcat cu capul de Saj­gó. Totuşi e ceva : pri­mul punct cules în de­plasare de textilişti care, cu puţină atenţie ar fi putut obţine victoria. Despre echipa Com­plexul din Gălăuţaş nu mai ştim ce să credem ! După ce duminica tre­cută a învins în depla­sare Textila Miercurea- Ciuc, în această etapă au fost bătuţi acasă de către Apemin, la sco­rul de 1—3 (1—2). Cu toate acestea, putem spune că a fost u­­nul din cele mai fru­moase meciuri din campionat. S-a luptat mult și cu ardoare pen­tru balon. Dacă victo­ria a fost, de partea oas­peţilor, se datoreşte fap­tului că au combinat mai eficace şi au tras la poartă din orice unghi, în vreme ce lo­calnicii au fost deficitari la aceste capitole. Spor­tivitatea ce a domnit, ar­bitrajul bun, sunt lu­cruri pe care le dorim mereu pe terenurile de fotbal. Au marcat Wild (2) şi Schiler pentru A­­pemin, iar­ pentru com­­plexul, Benkö. Dar cea mai mare sur­priză ne-a oferit-o Har­ghita Odorheiul Secu­iesc care la­­Şiceu, nu a avut încotro şi a fost nevoită să se­­mulţumeas­că cu un rezultat de e­­galitate, după ce a fost condusă mai mult timp de către ultima, clasată, cu scorul de 1—0. Ce să-i faci ! Balonul e ro­tund ! Şi vlăhiţenii au înce­put să uimească lumea, învingînd la Remetea pe cea de a patra clasată, Mureşul Remetea. Rezul­tatul de 4­~0 (2—0) tre­buie să-i pună serios pe gînduri pe fotbaliştii de la Mureşul Remetea. Au marcat Egyed şi Tokos. După cum se poate vedea, din cele şapte partide disputate dumi­nică, patru au fost cîş­­tigate la zero, două de către gazde şi două de oaspeţi.­Alte două par­tide s-au­ terminat la e­­galitate, iar o partidă la scorul de 3—1 în favoa­rea oaspeţilor. Şi în plasament situa­ţia s-a m­ai schimbat, dar nu substnţial. Continuă să conducă Viitorul care a acumulat 12 puncte şi are un golaveraj de in­vidiat (41—9), urmată de Harghita Odorheiul Se­cuiesc şi Apemin. Cele două echipe Mureşul din Topliţa , Remetea, Mi­nerul Miercurea-Ciuc şi Flamura roşie Sînsimion şi-au păstrat locurile, în coada clasamentului s-au mai produs unele schimbări Rapid Ciceu făcînd smimb de locuri cu Textila Miercurea­­iar Şoimii Băile preluat din nou lanterna roşie de la Bradul Ciceu. A fost o etapă plină de surprste, în care s-au marcat aici mai mult nici mai puţin de trei­zeci şi două de goluri, recordul revenind din a­­cest punct de vedere Viitorului Gheorgheni care a preluat cu hotă­­rîre conducerea campio­natului. Giuc, Tuşnad ai Campionatul judeţean de fotbal Scoruri „astronomice“ în etapa de duminică CLASAMENt. ETAPEIA 1. VII-A N. PETRE CRISTE­A (neoficial) 14. Şoimii Băile Tuşnad7­ 0 1 6 3—341 m Fază din meciul Minerul Mureşul Topliţa Miercurea-Ciuc — Foto: N. ZOLTÁN 1. Viitorul Gheorgheni760 141— 9 12 2. Harghita Od. Secuiesc7 4 3 0 21— 8­ 3. Apemin Roi­sec7 5 1 114— 4 11 4. Mureşul Remetea7 4 1213—139 5. Mureşul Topliţa7 4 11322—118 6. Minerul M.­Ciuc7 46 319—108 7. Flamura I. Sînsimion7 4 0 314—158 8. Metalul Vlăhiţa7 3 1 310—127 9. Minerul Chileni7 2 3 211—177 10. Complexul Gălăuţaş7 2 1 411—115 11. Texti­la Miercurea-Ciuc7 2 1 4 9—155 12. Rapid Ciceu7 2 1 4 5—175 13. Bradul Ciceuz 0 1 6 7—241 OIMATIA harghiteiPag.­­3" FOTBAL DIVIZIA C Lemnarul Od. Secuiesc — Chimia Hrnoveni 3-0 Liderul seriei a VIII-a al diviziei G a fost ne­voit să părăsească te­renul învins, la fața Lemnarului din Odorhe­iul Secuiesc, o echipă antrenată cu tot mai multă pricepere de către Mihail Moșoiu. Echipa locală s-a prezentat bi­ne pregătită, desfăşurînd un joc de calitate, disci­plinat, la un nivel su­perior celui de la înce­putul campionatului. A­­părarea oaspeţilor a ce­dat destul de repede. Im minutul 6, gazdele con­duc un atac spectaculos, în urma căruia se pro­duce o învălmăşeală în faţa porţii, de care pro­fită Balint, înscriind de la 7 metri. Gazdele slă­besc, inexplicabil, ritmul, şi urmează o perioadă de 20 de minute în care oaspeţii domină fără re­zultat. Jucătorii de la Chimia încearcă poarta de la distanţă, neperi­­culos. In min­utul 30, a­­părarea gazdelor este depăşită, dar Vegh cel mai bun dintre jucătorii oaspeţi, greşeşte de la mai puţin de 3 metri! Riposta gazdelor, vine decisă. Un contraatac, şi Balint de la 17 metri de poartă şutează, portarul acordînd corner. O bună execuţie a loviturii şi tânărul László, de la 5 metri, înscrie din nou. In repriza a Il-a, jocul devine mai frumos da­torită dîrzeniei cu care echipele își dispută vic­toria. La un nou atac al gazdelor, Bálint pa­sează lui László și aces­ta înscrie, după ce dri­blează întreaga apărare adversă. Pînă la sfîrși­tul meciului asistăm la faze frumoase de poar­tă, dar scorul rămîne neschimbat. Victoria­­ Lemnarului din Odoreul Secuiesc este meri­tă. Arbitrul Neacşu Vasile din Plo­ieşti a prestat un arbi­traj bun. A. B. Unirea Cristinn Secuiesc — Oltul Sf. Gheorghe 2-2 (2-2) După un joc echili­brat, cele două echipe şi-au împărţit punctele. Oaspeţii s-au apărat calm, au contraatacat periculos, într-un cuvînt au ştiut ce vor. Ei au fost cei care au deschis scorul, dar gazdele au egalat imediat prin Ger­gely. Fotbaliştii din Sf. Gheorghe atacă dezinvolt şi reuşesc să ia condu­cerea. Gazdele egalează din nou prin acelaşi Gergely. Ia repriza a doua un joc de uzură înlocuieşte spectacolul primei reprize. Scorul este ecurtabil, oglindind fidel echilibrul valoric al formaţiilor. I I I I I I I I Vedere din turn asupra frumoasei comune Cârţa. Foto: E. MACAJUK I­N­I INVESTIŢII -1968 (Urmare din pag. I) cînd pe şantier erau peste 60 meseriaşi, un volum de lucrări de 818.000 lei. Dar în ra­port cu volumul de lu­crări de aproape 3 mi­lioane pe care construc­torul trebuie încă să-l execute, ar trebui cel puţin 3 luni cu acelaşi efectiv ca lucrarea să fie terminată la sfîrşitul a­­nului. Dar care este si­tuaţia reală in momen­tul de faţă? Pe şantier nu lucrează nici jumă­tate din meseriaşii ne­cesari. Din cele relatate de beneficiar, construc­torul a retras circa 30 oameni pentru alte lu­crări. Staţia de epurare a apelor reziduale cu o pondere de circa 800.000 lei nu a fost nici mă­car atacată, iar lucră­rile la instalaţiile de apă, abur şi electricitate cu o pondere de 500.000 lei sunt şi ele rămase în urmă. Un alt factor angre­nat in execuţia utilaje­lor şi montajul lor, este I. S. Rahova care a e­­fectuat lunar lucrări în valoare de circa 300.000 lei. Pînă la acoperirea însă a unui volum de 1,5 milioane cît mai au de executat, ar trebui cel puţin patru luni ca­re să fie folosite din plin. Dar şi aici, cu oa­menii existenţi şi rit­mul în care se lucrea­ză, nu există garanţia că vor termina la 31 de­cembrie a.c. Este foarte adevărat că I. S. Rahova a reuşit să confecţioneze şi mon­teze o mare parte din utilajele principale. Dar spălătorul de cartofi nu a sosit încă şi nici două elevatoare pentru car­tofi. La drojdiere nu au fost aduse două prepa­ratoare şi şase căzi pen­tru drojdie, precum şi conductele tehnologice şi armăturile respective. I.S. Vulcan are sar­cina să execute monta­jul unui nou bazan de abur cu o capacitate de 10 tone abur pe oră la care lucrează în prezent. Dar mi se ştie cînd vor avea de gînd să aducă staţia de tratare a apei de alimentare care avea ca termen 30 august. Deşi cele două trans­formatoare de înaltă tensiune au ca termen de livrare trimestrul IV, beneficiarul a reuşit să obţină unul la data de 14 septembrie. Va tre­bui să se intervină însă pentru obţinerea şi ce­lui de-al doilea, într-un termen cît mai scurt. O sarcină imediată îi re­vine forului tutelar, Mi­nisterul Industriei Ali­mentare — care trebuie să asigure repartiţii pen­tru ţevile de­­cupru şi galvanizate şi pentru ar­măturile din bronz care nu sunt procurate. Dată fiind o serioasă rămînere în urmă în toate compartimentele, se impune ca beneficia­rul, împreună cu facto­rii care concură la exe­cuţia secţiei de spirt, să stabilească precis şi cît mai urgent toate măsu­rile ce se impun pen­tru ca obiectivul să poa-­­­tă intra în funcţiune măcar la 31 decembrie 1968. I­I I I­I NOU AN IN INVÂT­MÎNTUL DE PARTID (Trema­re din pag. D ştiinţifică a producţiei şi a muncii, cu nume­roasele ei aspecte particul­are ce incumbă) şi ale unităţilor agricole. O puternică subliniere şi explicare în adunări se cere făcută rolului con­ducător al partidului în viaţa socială, corelînd calitatea de membru al Partidului Comunist Ro­mân, cu măreţia idealului comunist în numele căruia oamenii muncii, fără deosebire de naţio­nalitate, din România socialistă, luptă zi de zi, pentru progres economic, social şi cultural, pen­tru frăţie cu ţările socialiste, pentru internaţio­nalism proletar. Omul societăţii noastre socia­liste se caracterizează prin trăsături morale su­perioare, devotat integral marilor aspiraţii de prosperitate şi fericire ale umanităţii. Invăţă­­mîntul de partid va trebui să cultive puternic valorile noi ale umanismului socialist, sădind în conştiinţa cursanţilor sentimente generoase de frăţietate între oameni indiferent de naţionali­tate, pentru triumful idealului socialismului şi păcii în lume, cel mai nobil dintre toate idea­lurile pe care le-a făurit istoria umanităţii. I­I S­ ­ I I I I I I I I (Urmare din pag. I) profan își putea da seama că este recent întocmit în scopu­l sustragerii bunurilor de sub control. (Nu este oare pe undeva și caz pe­nal?) Din cercetările efectuate și dovezile prezentate de intimat, rezultă că în pe­rioada 1962—1967, Ferenczi Aron a lucrat temporar la diferite întreprinderi, cea mai mare perioadă, cu cel mai mare salar, fiind de la 1 iulie 1962 — 14 septem­brie 1963 cînd a lucrat la I.R.E.M. avînd un salariu lunar de cca. 800 lei. în restul timpului a lucrat, ca morar la Zetea unde, pe baza diumurilor percepute i-au fost acordate în 1967, de exemplu, 163 zile mun­că, în valoare totală de 3.146,28 lei. Chiar dacă ac­ceptăm pentru ultimii şase ani faptul că a lucrat cu­mulativ la moară şi la dife­rite întreprinderi, realizând acelaşi număr de zile (ma­ximum realizat de el ca membru a­l C.A.P. fiind 163 zile) în aceeaşi valoa­re, se obţine o su­mă de 18.887,68 lei, la care adăugind sumele ob­ţinute ca salarii rezultă un total de 21.681,68 lei. Este indubitabil faptul că din a­­ceastă sumă el şi soţia sa, care nu a fost niciodată în serviciu, neavînd astfel un cîştig real , nu puteau realiza economii de așa na­tură incit să-și poată în­gădui construirea a trei ca­se, fără a ne mai referi la celelalte bunuri. Desigur că nimănui nu-i este greu să tragă conclu­ziile: este cît se poate de clar faptul că moara a fost­ cu ,,noroc" pentru „iscusi­tul" moral. E incontesta­bil faptul că prin diferite maşinaţiuni Ferenczi Aron şi-a însuşit în mod ilicit di­ferite sume prin valorifica­rea făinei şi a cerealelor pe care izbutea să le sustragă. Totuşi, acest fapt nu este dovedit; în concluzie, nu poate constitui obiectul u­­nui proces penal. De fap­tul că morarul din Zetea a izbutit­­să se îmbogăţească subit, sfidînd fără ruşine o­­pinia publică, considerăm că se face vinovată în pri­mul rînd conducerea coo­perativei agricole, care nu a urmărit de loc felul în care „isteţul" morar îşi du­ce activitatea. Bine­înţeles, nici activitatea organelor locale de miliţie nu este satisfăcătoare în acest caz. Este imposibil ca în de­curs de şase ani, dacă s-ar fi efectuat controale rigu­roase şi regulate, să nu se fi dovedit o stare infracţio­nală. Pentru că este de neconceput ca un om ca­­re-şi face 52 de cămăşi, din care pînă în prezent nu a folosit decît cîteva, un om care are în case un întreg depozit de materiale tex­tile nefolosite, a cărui so­ţie are 21 de rochii şi 16 basmale, care are de plătit impozite, care are cheltu­ieli de­­întreţinere cu maşi­na şi motocicleta şi mai trebuie să se şi hrănească, a agonist toate bunurile sa­le în mod cinstit. Realizarea acestor „per­formanţe" se datoreşte în exclusivitate „grijii" orga­nelor de control din cadrul Cooperativei agricole din Zetea faţă de avutul ob­ştesc intrucît, faptul că deşi a lucrat o zi de zi în cadrul morii şi nu a realizat de­cît maximum 163 de zile muncă (să fie cît de cît „acoperit") trebuia să pu­nă pe gînduri atît condu­cerea cooperativei agricole cît şi organele locale de stat şi de miliţie. Nu cre­dem că îmbogăţirea subită a morarului a trecut neob­servată într-o comună ca Zetea. Cum de nu s-a cer­cetat în acest caz, din timp­, sursa acestor venituri? De ce organele competente nu au luat măsuri pentru prin­derea lui şi dovedirea in­fracţiunii, întrucît starea infracţională este clară pen­tru ori­ce om cu puţin dis­cernă­mînt. Instanţa a hotărît ca i­­mobilele din Zetea, Odor­heiul Secuiesc şi Sovata, precum şi autoturismul „Trabant", în valoare to­tală d® 247.945 lei să fie declarate bunuri dobîndite în mod ilicit şi să fie su­puse conform Legii 18/1968 impozitului de optzeci la su­tă. Această măsură constitu­ie o expresie a aplicării în viaţă a principiilor de bază ale societăţii noastre, o de­mascare categorică a mo­ralului necinstit care pe căi ilicite a „agonisit" o ave­re ce depăşeşte cu mult posibilităţile lir de cîşt­ig care, încâlcind legile pre­cum şi celelalte norme e­­tice ale societăţii noastre a sfidat şi sfidează bunul simţ al celor ce muncesc în mod onest Este o bine­venită măsură d echitate socială. „Noara cu noroc** 1 Furii proprii în (Urmare din pag. I) Andrei) care, din 500 hectare semănate cu cartofi nu au reuşit să recolteze nici un hectar. In schimb se remarcă un alt aspect: tocmai în aceste zile, cînd trebuia să se acţioneze cu o maximă rapiditate, to­varăşul inginer a găsit de cuviinţă să plece în concediu. De asemenea, în planul de acţiune au prevăzut antrenarea în muncă a circa 190 de cooperatori, cu toate că comuna are o popu­laţie de aproape TOGO de locuitori. In aceste condiţii se impune lua­rea unor măsuri urgente şi concrete, de mobiliza­re a mai multor braţe de muncă. La Cooperativa agri­colă de producţie din Joseni (preşedinte Sze­keres Kálmán, inginer Hodos Tiberiu) s-a reu­şit recoltarea a 30 de hectare din cele 522 hec­tare semănate cu cartofi. Dispunem de circa 500 braţe de muncă — ne spune tovarăşul inginer agronom — dar, în pri­mul rînd, trebuie recol­tate loturile individua­le. In acest caz sunt puse mai presus, interesele individuale decît cele colective, singurele ca­pabile precum se știe,­ să asigure dezvoltarea armonioasă a cooperati­vei agricole de produc­ție și, pe această baza, ridicarea nivelului de trai al cooperatorilor. Dacă se foloseau la ma­ximum zilele care ofe­riseră posibilităţi­ de re­coltare ca şi o­­Utiliza­re maximă a forţelor in­terne, rezultatul ar fi fost cu totul altul. în această zonă se ma­nifestă şi o altă situaţie care ar putea să aducă grave prejudicii econo­mice cooperativei în cauză. Astfel, la Coope­­rativa agricolă de pro­ducţie din Lăzarea in­ginerul, afirmă cu ve­­ninătate, că o suprafa­ţă de 89 ha cultivate cu cartofi, nu va putea fi recoltată. Dacă ne­ gîn­­dim că un hectar­ în medie, produce 15 tone cartofi printr-o simplă înmulţire vom obţine­­1335 tone, cantitate ce urmează să fie sacrifi­cată. Aceasta va trebui să dea de gîndit atit in­ginerului cît şi consiliu­lui de conducere, în ori­ce caz, dacă se va ţine cont de re­comandările consfătuirii de la Gheorgheni, dacă vor reuşi să mobilizeze toate forţele interne, re­coltarea se va face în bune condiții şi la timp.

Next