Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 344-420)
1969-04-01 / nr. 344
Paci 2 ln cadrul producţiei agricole, sectorul creşterii animalelor prezintă o importanţă deosebită în aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare, a industriei prelucrătoare cu materii prime, precum şi in obţinerea unor venituri sporite. Congresul al IX-lea al partidului şi documentele ulterioare ale partidului, stabilesc un vast pragrant de dezvoltare a tuturor sectoarelor agriculturii, printre care şi cel al creşterii animalelor. Condiţiile naturale de relief climă şi sol, au determinat ca terenul agricol din judeţul Harghita să fie utilizat în cea mai mare parte ca pajisşti naturale Păşunile şi tinetele naturalereprezintă 72,4 la sută din suprafaţa agricolă a judeţului. Această împrejurare a favorizat dezvoltarea creşterii animalelor, în special a bovinelor şi ovinelor, al căror număr a înregistrat, faţă de anii 1962, o creştere de 1,8 la sută, respectiv 30,2 la sută. In această perioadă, în cooperativele agricole de producţie, cu sprijinul multilateral acordat de partid şi de stat, prin folosirea chibzuită a fondurilor de acuimitate, s-au creat mari ferme zootehnice furnizoare de importante cantăţi de produse rutina-jere. In scopul îmbunătăţirii raselor de animale, prin finanţări de la bugetul statului s-au procurat reproducători de înaltă valoare zootehnică, ceea ce a avut efecte pozitive atît in ameliorarea raselor cit si în ridicarea producţiilor i s-au alocat fonduri însemnate pentru construcţii agrozootehnice, pentru combaterea epizotiilor, a mortalităţii şi morbidităţii la animale, precum şi pentru finanţarea lucrărilor de îmbunătăţire a păşunilor. Aplicarea pe scară largă a normelor ştiinţifice de selecţie, ameliorare şi creştere a animalelor, asistenţa veterinară sunt asigurate de un număr de peste 300 de specialişti cu pregătire superioară şi medie, care lucrează în cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare şi în unităţile agricole Comitetul judeţean de partid, pe baza unor analize, a stabilit măsuri eficiente în vederea dezvoltării armonioase a zootehniei, în concordanţă cu celelalte sectoare ale agriculturii. Activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, a specialiştilor a fost îndreptată spre realizarea sarcinilor stabilite acestui sector. Faptele dovedesc că, acolo unde a existat preocupare din partea organelor şi organizaţiilor de partid, a conductorilor unităţilor agricole, a specialiştilor, unde s-a valorificat experienţa crescătorilor de animale şi s-a folosit judicios ajutorul acordat de stat s-au obţinut rezultate bune atît în sporirea efectivelor cît şi în creşterea producţiilor. Folosind condiţiile materiale existente şi mobilizînd forţele de care dispun mai multe unităţi, printre care Tuşnad, Avrămeşti, Misentea, Armasem Sînpaul, TopliţaCiuc, Topliţa-Mureş, au obtinut rezultate bune. In aceste unităţi s-a reuşit formarea unor efective de animale bine dezvoltate cu un potenţial biologic ridicat, exprimat prin producţii de lapte, carne şi lînă mult peste media judeţului. Din studiile şi analizele făcute in unităţile de producţie, au reuşit, însă, şi un şir de deficienţe în activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerilor unităţilor, a specialiştilor, concretizate prin Insuficienta preocupare a acestora privind desfăşurarea procesului de producţie din sectorul zootehnic, cît şi prin lipsa de exigenţă în controlarea executării indicaţiilor şi măsurilor stabilite. Preocuparea Direcţiei judeţene agricole, a Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, organelor de specialitate şi a conducerilor unităţilor faţă de acest sector, se desfăşoară în campanii. In ceea ce priveşte efectivele de animale, în cursul anului trecut, pe judeţ, s-a înregistrat o scădere de 8.843 taurine (647 capete vaci şi juninci) şi 9.907 oi. Pornind de la necesitatea faptului că in balanţa economică a cooperativelor agricole de producţie din zonele de deal şi munte creşterea animalelor trebuie să reprezinte sursa principală de venituri, constituind, totodată, şi un mijloc important de ridicare a valorii zilei-muncă şi de compensare a posibilităţilor limitate ale producţiei vegetale din aceste zone, conducerile unităţilor şi întreaga masă a cooperatorilor trebuie să înţeleagă că ponderea creşterii animalelor in judeţul nostru va trebui să fie ridicată mult peste nivelul actual. Situaţia din ultimii ani, demonstrează însă o tendinţă inversă în raport cu realizările pe ţară, unde, s-a înregistrat, faţă de anul 1962, o creştere de 6,8 la sută, pe cînd în judeţul nostru aceasta a fost de numai 1,8 la sută. La vaci, pe ţară, creşterea este de 2,1 la sută, în timp ce la noi se înregistrează o scădere de 14,1 la sută. Ponderea animalelor matcă pe ţară, în anul 1962 a fost de 51,1 la sută, iar în judeţul nostru de 53,2 la sută; la prezent acest procent pe ţară este de 47,9, pe cînd la noi de numai 44,9 la sută Deci, şi din acest punct de vedere ne situăm, în prezent, sub nivelul mediu al ţării In privinţa sporirii efectivului de animale din cooperativele agricole de producţie trebuie să ne însuşim mai mult decit oricare judeţ aprecierea critică făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. În ceea ce priveşte repartizarea numerică a animalelor pe sectoare, ha noi, 69,2 la sută din suprafaţa agricolă se află în folosinţa cooperativelor agricole de producţie, iar proporţia animalelor proprietatea obştească este de numai 40 la sută la taurine, 40,1 la sută la vaci, 34 la sută la ovine, 6,2 la sută la porcine şi 16,2 la sută la scroafe, din totalul animalelor existente în judeţ. Din situaţia prezentată reiese că numărul şi structura efectivului de animale nu este la nivelul condiţiilor prielnice din judeţ, ceea ce denotă că nici organele şi organizaţiile de partid, nici specialiştii nu desfăşoară în cadrul unităţilor o activitate susţinută, de perspectivă, în fundamentarea planurilor proprii în vederea traducerii în viaţă a directivelor de dezvoltare, stabilite pentru acest sector. O condiţie de bază a sporirii numerice a animalelor şi a producţiei acestora este realizarea efectivului matcă la toate speciile. Pentru sfîrşitul anului 1968 cooperativele agricole de producţie şi-au planificat un număr de 26.440 vaci şi juninci gestante din care s-a realizat 24.107. La acest indicator, mari rămîneri în urmă se înregistrează la cooperativele din Basinul Nou, Giceu, Cristuru Secuiesc, Joseni, Lăzarea şi altele Din analiza situaţiilor de sfîrşit de an rezultă că din cele 93 de unităţi agricole cooperatiste numai un număr de 16 şi-au realizat prevederile planului la acest indicator. Dacă analizăm preocuparea faţă de tineretul de prăsilă se constată că acestuia i se acordă cea mai slabă atenţie. Vitelele după înţărcare, sînt furajate necorespunzător, atît calitativ cît şi cantitativ, sînt repartizate pe păşuni slabe, la cele mai îndepărtate grajduri, cu cei mai slabi îngrijitori. Această situaţie este prezentă în majoritatea unităţilor agricole dintre care amintim pe cele din Valea Strîmbă, Sînsimion, Siumani, Voşcobeni, Frumoasa, Petecu şi multe altele. Prin aceasta se explică şi faptul că an de an, dar mai ales în anul 1968, nu s-a realizat numărul de juninci gestante planificat, iar calitatea acestora este slabă. Nerealizările In ceea ce priveşte efectivul total la taurine şi ovine, au fost influenţate în primul rind, de procentul de natalitate scăzut, de numai 69,9 la sută la vaci şi juninci şi 77 la sută la oi şi mioare. Intrucît procesul de reproducţie este direct influenţat de modul de furajare, deficienţele existente în această direcţie au determinat indici de reproducţie scăzuţi, multe animale fiind scoase astfel, din circuitul normal de reproducţie La insuficienta furajare trebuie să adăugăm şi uinele lipsuri organizatorice şi de evidenţă a procesului de reproducţie. Astfel de cazuri s-au găsit la cooperativele din Voşcobeni, Remetea, Sîncrăieni, Giucsîngeorgiu, Mărtiniş, Şoimuşul Mare etc. In multe unităţi, consiliile de conducere, specialiştii nu au aplicat indicaţiile date de către organele de partid şi de stat cu privire la păstrarea şeptelului, nesocotind sarcinile de plan şi permiţînd vînzări nejustificate de animale. In afară de aceste vînzări, în cadrul unităţilor cooperatiste există o practică la fel de greşită a sacrificărilor de animale pentru consum intern, în anul 1968 s-au lichidat astfel 2.653 capete bovine şi 5.866 capete ovine, organele de stat, medicii veterinari, neluînd măsuri hotărîte împotriva celor ce nu respectă legea în privinţa sacrificărilor de animale O influenţă negativă asupra efectivelor planificate au avut şi pierderile prin mortalitate şi sacrificări de necesitate. In majoritatea cazurilor mortalităţile şi sacrificările de necesitate au fost provocate de o serie de boli interne infecţioase şi parazitare condiţionate de furajarea, îngrijirea şi zooigiena necorespunzătoare. Făcînd o balanţă a tuturor ieşirilor faţă de numărul de animale nerealizat pe specii, rezultă următoarele: la taurine, cooperativele agricole de producţie au rămas sub plan cu 3.703 capete, iar totalul ieşirilor prin vînzări, sacrificări normale şi de necesitate şi mortalităţi se ridică la 5.064 capete, la ovine faţă de realizarea de 18.521 capete au ieşit, pe aceleaşi căi, un număr de 26.356 capete. Datorită nerealizării planului de efective, în 1969 sarcinile noastre sporesc. Efectivul de bovine proprietatea oleşească a cooperativelor agricole de producţie, trebuie să ajungă la 59.500 capete cu o creştere de 9,1 la sută, iar la vaci şi juninci gestante la 28.700 capete, cu o creştere de 19 la sută. La specia ovine trebuie să realizăm 115.000 capete, cu o sporire de 16 la sută, iar la porcine un număr de 8.500 capete cu 8,5 la sută faţă de efectivul existent. Căile prin care se prevede realizarea acestor efective constau în obţinerea unui procent de natalitate de cel puţin 80 la sută la taurine, precum şi cumpărarea unui număr de 1.900 capete; la ovine obţinerea unui procent de natalitate de cel puţin 90 la sută şi cumpărarea unui număr de 3.000 animale, iar la porcine, efectivul planificat se poate realiza prin prăsila proprie. E necesar ca în fiecare unitate să se organizeze procesul de reproducţie la un nivel ştiinţific corespunzător prin urmărirea permanentă a planului de montă şi fătări şi prin intervenţia veterinară corespunzătoare. Se vor constitui în toate unităţile loturi de vitele de prăsilă ţinîndu-se cont de valoarea productivă a înaintaşilor, cît şi de necesarul pentru înlocuirea reformelrr şi asigurarea sporului de efective Va trebui să introducem o disciplină severă privind respectarea planului de producţie de către consiliile de conducere, cu răspundere materială faţă de cei care îşi permit abateri de la prevederile acestuia. Consiliile de conducere şi specialiştii din unităţi vor opri cu desăvîrşire vînzările de animale proprietatea obştească pe piaţa neorganizată. Se vor limita la maximum posibil sacrificările de necesitate şi mortalităţile, prin asigurarea unei furajări corespunzătoare, măsuri de zooigienă şi sanitar-veterinare, în vederea redării acestor animale circuitului de producţie. Situaţia existentă în zootehnia judeţului, ca şi realizarea sarcinilor ce se impun, face necesar ca periodic, Direcţia agricolă şi Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, împreună cu preşedinţii şi specialiştii din unităţi să analizeze mersul realizării planului în sectorul creşterii animalelor, stabilind totodată măsurile^, imediate ce se impună de situaţia dată.^/ * / Scopul creşterii animalelor rămîne obţinerea unor producţii sporite atît pentru aprovizionarea populaţieicu produse animaliere, leut şi pentru obţinerea iţe către producători aunor venituri din ce în c® mai mari. Analizind producţiile obţinute în anul 1968, se constată că eile sunt sub nivelul posibilităţilor existente şi ilustrează modul insuficient de preocupare, în special în ceea ce priveşte filmajarea şi îngrijirea anihalelor. In anul trecut, coperativele agricolei de producţie şi-au plenificat ca după fiecareBacă furajată să obţină 1.515 litri lapte, faţă deare au realizat numai 11.249 litri, cu toate că® sunt unele cooperative ■ agricole, unde datorităreocupării consiliilor de conducere şi a specialiştilor pentru utilizarea raţională a furajelor, organizarea temeinică a procesului de reproducţie, s-au obţinut rezultate peste media judeţului. Dintre acestea putem aminti cea din Misentea, care a obţinut o producţie de 1.862 litri/vacă furajată, Tuşnad 1.728 litri, Armăşeni 1.682 litri, Bisericani 1.636 litri, Mugeni 1.600 litri etc. Oricâte motivări s-ar aduce, nu pot fi justificate nicidecum unele rezultate slabe, cum sunt cele din cooperativele Şoimuşul Mic, Şiclod, Ocland, Atd, pealu, şirul exemplelor putîndu-se continua. Există un adevăr bine stabilit că în zootehnie producţia de lapte constituie etalonul activităţii depuse în acest sector. Acolo unde se munceşte concret şi cu răspundere, producţiile nu pot să fie decît bune. Avem cîteva exemple din ultima perioadă : la cooperativele agricole Lutita, Eliseni şi altele tinde stabilirea şi respectarea programului de grajd, pregătirea şi administrarea furajelor existente, asistenţa asupra efectuării mulsului, s-a soldat cu dublarea producţiei de lapte faţă de perioada anterioară. Aveste artisivil Trişa nu s-au generalizat. Specialiştii, preşedinţii nu controlează cum se munceşte şi, ca urmare, producţia de lapte în primele două luni ale anului continuă să rămînă scăzută Pentru a remedia această situaţie se impu-ne ca în fiecare unitate să se respecte programul de grajd, să se lotizeze animalele după producţia de lapte şi să se facă o furajare diferenţiată a acestora. Concentratele primite în cadrul conntractelorde lapte să fie administrate numai vacilor, unde să fie puşi cei mai destoinici îngrijitori pentru ca, î scurt timp, să se înregistreze o creştere simţitoare la acest indicate . Urmînd indicaţiile Biroului Comitetului judej.ţean de partid, multe unităţi cooperatiste din judeţ, au dat o încreciere sarcinii de livrare către stat al produselor animaliere. Putem fini în acest • sens ©ooperativa IUA Avrămești, care^ V livrat 598 hl pestefitan, Bisericani 129 hl, * Merești 244 hl„ Păltiniș 143 hl Dar, spre deosebire de acestea Gooperativa din Joseni nu a realizat sarcina de livrare cu 2.452 hl., Mihăileni cu 2.419 hl., Tomeşti 2.492 hl., Sânmartin 1 693 hl, Sînpaul 1.696 hl., Remetea 1.424 hl. Această situaţie a influenţat negativ realizarea planului de livrare, pe judeţ, unde din cei 203.000 hl. plan de stat s-a livrat numai 147.101 hl, ceea ce reprezintă un procent de 73 la sută. In cadrul producţiilor animaliere în judeţul nostru un loc deosebit de important îl ocupă carnea şi în special cea de bovine. Majoritatea cooperativelor au înţeles importanţa acestui produs, acordîndu-i locul cuvenit în preocupările lor. In acest scop, la fiecare unitate, s-au organizat îngrăşătorii cu diferite capacităţi iin în 23 cooperative se, îngraşă într-o serie 100— 150 bovine. Sarcinile unităţilor coperatiste în anul 1968 au fost realizate la total carne în procent de 90 la sută, din care la bovine adulte 92 la sută, la tineret bovin 100 la sută, la porcine 84 la sută, iar la ovine 160 la sută. O importantă rezervă în creşterea animalelor este ridicarea greutăţii medii pe animal tăiat şi în special la tineret bovin. în anul trecut, pe judeţ, am obţinut o greutate medie de livrare de 319 kg. In anul în curs, greutatea medie trebuie să ajungă la 348 kg Trebuie să generalizăm rezultatele bune obţinute de un număr însemnat de cooperative, care în anul trecut au realizat greutăţi medii de livrare mult peste media judeţului, ca de exemplu cele din Sînsimion (400 kg.), Ineu (350 kg ), Remetea (344 kg ), Sîncrăieni (334 kg.), Şoimuşul Mare (334 kg.), Cozmeni (333 kg.), Toplita-Giuc (330 kg.) etc. Trebuie sa se dea o atenţie deosebită organizării de îngrăşătorii cu capacităţi mari, dar actionînd în aşa fel ca procesul de îngrăşare să nu afecteze celelalte sectoare de producţie din zootehnie. Pentru valorificarea resurselor pe furaje industriale de la AmUremn Sînsimion, Direcţia agricolă şi Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, încă în cursul acestui an vor trece la organizarea in această localitate a unei îngrăşătorii intercooperatiste de animale, în scopul satisfacerii cerinţelor de carne de porc, organele agricole judeţene, consiliile populare comunale, şi în special întreprinderea judeţeană de industrializare a cărnii îşi vor intensifica activitatea în vederea realizării sarcinii de plan la acest produs. Dezvoltarea zootehniei în judeţul nostru, creşterea de animale de rasă cu înalte valori productive, obţinerea unor producţii ridicate, nu se pot realiza decît prin asigurarea unei baze furajere corespunzătoare. Principala sursă de asigurare a furajelor în judeţul nostru o constituie suprafeţele întinse de pajişti naturale, precum şi terenurile arabile cultivate cu leguminoase perene. Deşi aceste suprafeţe constituie un procent în jurul cifrei de 74 la sută din suprafaţa agricolă, se constată că in fiecare an balanţa furajeră a cooperativelor agricole se încheie cu deficite serioase. Această stare de lucruri se poate explica numai prin producţiile extrem de mici obţinute. Obţinerea unor producţii scăzute de furaje se datoreşte în primul rînd gradului insuficient de fertilizare a solului. Din datele existente rezultă că în ultimii ani, din cantitatea totală de gunoi de grajd, numai un procent de 4,5 la sută s-a administrat pe păşuni, fineţe şi pe suprafeţele cultivate cu plante de nutreţ. Nici mustul de băligar nu este folosit decît în rare cazuri la fertilizarea pajiştilor sau a culturilor furajere. Nu se foloseşte în mod raţional tîrlitul, sursă importantă de fertilizare a solului, in special a păşunilor. Este cunoscut faptul că forma cea mai economicoasă de fertilizare a solului este aplicarea îngrăşămintelor chimice. Totuşi şi în anul 1968 acest mijloc de fertilizare nu a fost folosit în mod corespunzător. In vederea creşterii producţiei de furaje pe pajiştile naturale trebuie să intensificăm acţiunea de îngrijire şi fertilizare a suprafeţelor, în prezent productive, prin lucrări de întreţinere anuală, aplicarea unor cantităţi sporite de îngrăşăminte minerale şi chimice, inclusiv tîrlitul şi exploatarea raţională, cît şi prin lucrări în complex ca : defrişări, amenajări contraerozionale, supraînsăminţări şi fertilizări pe suprafeţele acoperite cu vegetaţie forestieră. In ultima perioada lucrări de amploare în acest sens s-au executat numai pe seama fondurilor alocate de stat (care anual se cifrează la suma de 4,5 milioane lei), şi în mai mică măsură prin strădaniile proprii ale cooperativelor agricole. Asemenea lucrări se efectuează anual pe o suprafaţă de 4.500 ha., ceea ce nu compensează nici măcar procesul de invadare naturală cu vegetaţie forestiera. Nici măcar zilele-muncă cuprinse in planurile de producţie pentru lucrări de păşuni nu au fost folosite integral la astfel de lucrări, iar acolo unde ele s-au folosit, randamentul a fost scăzut. Pentru intensificarea lucrărilor de îmbunătăţire a păşunilor naturale se impune o folosire mai eficientă a fondurilor alocate de stat, în acest scop. Cooperativele agricole de producţie, în limita fondului de zilemuncă planificat, să organizeze echipe permanente pentru executarea lucrărilor, iar crescătorii de animale să fie obligaţi să efectueze un volum de muncă corespunzător numărului de animale avizate la păşunat. Comitetele comunale de partid, consiliile populare. Direcţia agricolă trebuie să organizeze acţiuni de masă prin antrenarea crescătorilor de animale la curăţiri de păşuni, declarînd „săptămîni ale curăţirii păşunilor", pe zone, o dată cu desprimăvărarea. Toate lucrările trebuie efectuate pe baza unor proiecte de execuţie complexe, bine fundamentate, iar recepţia să se facă de către organele tehnice cu concursul consiliilor populare. In vederea asigurării cantităţilor de furaje necesare, Comitetul judeţean de partid, a trasat sarcini organelor agricole, conducerilor unităţilor de a lua măsuri corespunzătoare în vederea organizării campaniei de recoltare a furajelor în bune conditiuni si fără pierderi, iar furajele să fie transportate si depozitate în mod gospodăresc. Sunt însă numeroase cooperative unde nu s-a acordat importanta cuvenită asigurării necesarului de furaje. Organele şi organizaţiile de partid din unităţi, organele agricole judeţene, consiliile de conducere şi specialiştii, au datoria ca în acest sezon de stabulaţie, cunoscînd condiţiile în care se găsesc aceste unităţi, să ia toate măsurile posibile în privința folosirii bazei furajere existente în mod gospodăresc. Pentru asigurarea, în viitor, a furajelor fibroase, recoltatul acestora, repartizarea și depozitarea lor, trebuie să constituie o problemă majoră, aplicîndu-se cu stricteţe statutul cooperativelor agricole în sensul ca baza furajeră necesară animalelor proprietate obştească, să fie rezervată cu prioritate. Orientarea greşită a conducătorilor unităţilor s-a manifestat şi in ce priveşte folosirea concentratelor, in anul 1968, din cantitatea totală de 32.625 tone de orz, ovăz, porumb, şi mazăre, producţie proprie, şi 9.086 tone concentrate primite de la stat, unităţi*-păgbătoii, au reţinut pentru furajarea celor numai 7.886 tone, deci, nici măcar cantitatea primită de la stat. Trebuie acordată o atenţie sporită din partea specialiştilor din unităţi, suprafeţelor arabile destinate, prin plan culturilor furajere. Prin amplasarea acestor culturi pe parcele corespunzătoare, aplicarea măsurilor agrozootehnice adecvate şi mai ales fertilizarea şi asigurarea densităţii, recoltarea la timp, producţia acestor suprafeţe trebuie să înregistreze o creştere substanţială creşterea efectivelor de animale în unităţile de producţie, ridică problema asigurării spaţiului de cazare în condiţii optime. In judeţul nostru adăposturile pentru animale sunt asigurate în majoritatea cooperativelor agricole, în unele s-a introdus apa strict necesară, mai ales la fermele de animale de productie( si la îngrăşători), precum si curentul electric, fapt.,,care contribuie la îmbuniTătirea procesului de producţie. Nu în toate cooperativele s-au procurat însă utilajele necesare mecanizării unor lucrări de zootehnie, iar cele existente nu sunt folosite în mod raţional Este necesar ca pentru uşurarea muncilor, în fermele zootehnice, pentru suplimentarea deficitului de brate de muncă să se procure utilajele necesare mecanizării lucrărilor de pregătire a furajelor, de transportarea gunoiului, de răcirea laptelui şi altele, În această privinţă sprijinul organelor centrale ar putea fi mai substanţial. O preocupare de seamă a organelor şi organizaţiilor de partid a constituit-o îndrumarea conducerilor unităţilor, a specialiştilor de a desfăşura o activitate susţinută în sectorul creşterii animalelor, astfel Incit acesta să fie condus cu competenţă, sarcinile de producţie să fie cunoscute de îngrijitori, iar aceştia să fie sprijiniţi în realizarea lor. In unele unităţi, cum ar fi cele din Tuşnad Misentea, Sînpaul, Mugeni, Topliţa, Gheorgheni, s-a încredinţat sectorul zootehnic unor oameni pricepuţi,, cu dragoste faţă de această muncă, ceea ce a făcut ca rezultatele să fie apreciabile. Sunt însă unităţi unde consiliile de conducere, specialiştii, brigadierii nu se ocupă în suficientă măsură de organizarea creşterii animalelor şi mai ales de retribuirea corespunzătoare şi asigurarea condiţiilor de muncă ale îngrijitorilor în unele locuri, îngrijitorii sunt necorespunzători, ei fiind recrutaţi din cei mai slabi gospodari, iar rezultatele obţinute aceştia sunt sub posibiltăţi şi în discordanţă cu condiţiile materiale existente. Pentru a rezolva in mod pozitiv aceştora situaţie consiliile de conducere trebuie să ia măsuri firactîce de antrenare a fcor mai buni gospodariri munca de îngrijire a '."'m-lelor de permeibeJ|l'zaTe - acesto-5i s§ ,e fTee,- condiţii corespunzătoare , muncă. Să se aplice ca consecventă formele de cointeresare în scopul obţinerii unor producţii sporite. In fiecare fermă zootehnică să se asigure îngrijitori de schimb în aşa fel, ca săptămînal, fiecare să beneficieze de o zi liberă. Specialiştii din unităţile agricole de producţie trebuie să se preocupe în permanenţă de ridicarea nivelului profesional al îngrijitorilor în vederea introducerii în practică a celor mai eficiente şi ştiinţifice metode de creştere şi îngrijire a animalelor. Una din principalele condiţii care asigură obţinerea de producţii mari, este păstrarea sănătăţii animalelor. In judeţ nostru, această acţiune desfăşoară prin cele circumscripţii veterina In general, în ace domeniu, deşi activitatea specialiştilor noştri se desfăşoară în mod organizat, totuşi în unele cazuri s-au constatat deficienţe în activitatea circumscripţiilor sanitar veterinare. Pentru ca un viitor să se obţină mai bune rezultate în acest domeniu, este absolut necesar de urmărit realizarea la timp şi în condiţii tehnice corespunzătoare a măsurilor profilactice de prevenire a bolilor infecto-contagioase şi parazitare, precum şi a celor de îngrijire şi tratament. Sarcinile privind creşterea animalelor, posivlităţile ce ne stau la o poziţie, precum şi căile dep realizare, sunt cunoscute. Dacă organele si organizaţiile de partid, conducerile unităţilor, organele agricole, specialiştii, vor munci cu mult spirit de răspundere, antrenînd mai activ pe toţi lucrătorii din sectorul zootehnic, se vor obţine rezultate şi mai bune in această ramură a agriculturii judeţului, atît în ce priveşte sporirea rapidă a efectivului, asigurarea bazei furajere, cît şi în creşterea productivităţii animaliere, în scopul asigurării unor venituri tot mai importante oamenilor muncii din agricultură şi a asigurării populaţiei şi industriei cu cît mai multe produse provenite din sectorul zootehnic. LUCRĂRILE PLEHAREI LĂRGITE A COMITETULUI RAPORT cu privire la sarcinile organelor locale de partid şi de stat, ale unităților socialiste în domeniul creşterii animalelor, sporirii agricole producţiei de lapte și carne.asigurării bazei furajere — Text prescurtat — a-1 -v . / informaţia harghitei ANUL II, nr. 344