Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 344-420)

1969-05-16 / nr. 382

Mai multă atenţie obiectivelor socialculturale în construcţie Printre obiectivele ce vor îmbogăţi în viitorul apropiat patrimoniul e­­dificiilor cu caracter so­cial-cultural din judeţul Harghita se află şi cele trei hoteluri turistice de la Băile Tuşnad (aflat în construcţie), Miercurea- Ciuc şi Odorheiu Secu­iesc (a căror construcţie va începe în curînd). Numai în acest an, a fost alocată, pentru o­­biectivele amintite, su­ma de 7.500.000 lei, din care 6.000.000 lei pentru lucrări de construcţii­­montaj. Pornind de la faptul că în primul trimestru al acestui an s-au executat lucrări în valoare de nu­mai 200.000 lei Şi nici planul operativ pe luna aprilie n-a fost realizat în întregime, ne-am adre­sat tovarăşilor Biro Er­nest, economist la Banca de investiţii, sucursala judeţeană Harghita, şi Czegö Mihail, directorul Agenţiei judeţene O.N.T., pentru a ne edifica asu­pra sit­uaţiei. Iată, un re­zumat, ce ni s-a relatat: în cea mai avansată fază se află hotelul din Băile Tuşnad, unde lu­crările de d­istincţie au început la sfîrşitul anului trecut şi urmează, să se execute în acest an lu­crări în valoare de trei milioane de lei. Este, de fapt, singurul obiectiv unde s-au executat lu­crări în acest an. Din pă­cate, lucrurile nu merg prea bine nici aici. Fi­nanţarea s-a deschis abia la sfîrşitul anului trecut, în aşa fel incit primele lucrări de săpături la fundaţii au fost făcute în luna decembrie. în rest, numai lucrări de organi­zare a şantierului. în a­­ceste condiţii, nici vorbă nu putea fi despre asi­gurarea frontului de lucru pentru peri­oada de iarnă şi, astfel, în primul trimes­tru al acestui an, nu s-au putut planifica decât lu­crări în valoare de 400.000 lei. Dar nici aces­te prevederi n-au fost realizate decit în propor­ţie de aproape 50 la su­tă. A fost de vină şi timp Investiţiile pe 1969 — integral şi la timp realizate­­pul. Dar şi constructorul — întreprinderea jude­ţeană de construcţii-mon­­taj Harghita — care nu asigură întreaga forţă de muncă necesară (cînd e­­xista front de lucru pen­tru 60—65 muncitori, lu­crau numai cîte 30—35, iar acum nu stat sufi­cienţi fierari-betonişti şi zidari). Mijloacele auto sînt şi ele insuficiente în stadiul actual al lu­crărilor, cînd trebuie să se transporte mari can­tităţi de pămînt, produ­­se balastiere şi alte ma­teriale (şeful şantierului, maistrul principal Szán­tasz Géza ne spune că in dese cazuri în loc de 5—6 maşini necesare, u­­neori chiar mai multe, a avut la dispoziţie doar 1—2 maşini şi nici acu­ma numărul lor nu este suficient). Toate acestea au făcut ca în trimestrul al doilea, planul de 600.000 lei al constructo­rului să se majoreze, din cauza restanţelor, la peste 800.000 lei. Rămîne de văzut în ce măsură va reuşi să realizeze a­­cest plan, mai ales dacă n-o să ia măsuri hotărî­­te şi imediate pentru ca neajunsurile de pînă a­­cum să nu se mai repete şi să se obţină un ritm mult mai rapid de exe­cuţie a lucrărilor. La al doilea obiectiv — hotelul turistic din Mier­­curea-Ciuc — urmează să se execute în acest an lucrări în valoare de 2.500.000 lei. Beneficia­rul, cu sprijinul organe­lor de partid, a obţinut promisiunea proiectantu­lui — C.S.A.P.G. Braşov — de a executa proiec­tele cu cîteva luni mai devreme, la aşa fel ca finanţarea să se poată deschide spre sfîrşitul lu­nii mai sau cel mai tîr­ C. ŞTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) DE PE­L PATRIEI 1) Noi cantităţi de produse petrolifere au fost livrate recent peste hotare prin intermediul Întreprinderii de comerţ exterior ,,Petrolexport". Pe adresa unor firme din Grecia şi Suedia au fost­ expediate 40.000 to­ne motorină, iar în Pa­kistan vor fi trimise 12.000 de tone uleiuri. Din import au fost con­tractate peste 50.000 to­ne de titei ce urmează a fi primite de firme din Iran şi Liban. f1) Poiana Braşov se pregăteşte pentru sezo­nul turistic de vară. Zi­lele acestea s-a deschis un nou complex de ali­mentaţie publică, unde se vor servi numai, pre­parate vînătoreşti. Cele două vile, date nu de mult in folosinţă, sin­t gata să-şi primească noi locatari. Au fost, de asemenea, terminate lu­crările de pregătire a teraselor ele la „Şura Da­cilor" si „Coliba haidu­cului" Se află in con­strucţie un nou hotel cu o capacitate de 400 lo­curi si un tereferic. Pregătirile pentru se­zonul de vară au fost terminate şi la celelalte unităţi ale trustului Car- Dati­a din Predeal, Dim­­bul Morii, Cioplea, Rîş­­,Zov şi Braşov. Prin formarea întreprin­derilor agricole şi a fer­melor s-a produs un re­viriment accentuat în a­­cest important sector al agriculturii noastre so­cialiste, s-a fixat baza ui­nei noi forme, de gospo­dărire, de organizare şti­inţifică a producţiei şi a muncii la un nivel supe­rior. Rezultatele obţinu­te de către unităţile a­­gricole de stat în noua lor formă stat de bun augur, tot mai multe sunt fermele care-şi reduc pierderile planificate şi păşesc pe calea rentabi­lizării. Printre acestea se numără şi ferma nr. 1 din I.A.S. Miercurea- Ciuc, care, în anul 1968, printr-o bună organizare a activităţii, şi-a redus pierderile prevăzute cu 283.000 lei. Această rea­lizare a fost condiţionată in special prin depăşirea producţiilor planificate la unele culturi. Astfel, la griul de toamnă faţă de 2.600 kg/ha prevăzut în plan a realizat o produc­ţie de 4.501 kg/ha la cartofi timpurii 23.144 kg/ha în loc de 1 14.000 kg/ha cit prevedea planul, iar la car­tofi de toamnă 25.097 kg/ha faţă de 18.000 kg/ha prevăzut. Datorită succeselor ob­ţinute­­în anul trecut şi ţinîndu-se cont de posi­bilităţile existente, din planul de producţie pe anul 1969 au fost ex­cluse pierderile planifi­cate. Lucrătorii din ferma nr. 1, în frunte cu şeful de fermă, in­ginerul Horvath Andrei, sînt hotărîţi să depună toate eforturile pentru realizarea şi depăşirea in­dicilor de producţie, pre­văzuţi­ pentru anul în curs. In acest scop, încă din toamnă, după înche­ierea cu succes a însă­­mînţărilor s-a trecut h­o­­tărît la pregătirea cam­paniei de primăvară. Ast­fel, concomitent cu exe­cutarea arăturilor de toam­nă, lucrare ce s-a efec­tuat pe toată suprafaţa (nu numai la ferma nr. 1 A. CADAR (Continuare în pag. a 3-a) Creşterea rentabilităţii in I.A.S. - preocupare a fiecărui lucrător hotel pentru cei care îşi vor petrece acest an concediul la Mamaia. Foto: IOAN POPOVICI I­ I.Interviul nostru liji ■ I PREGĂTIRI LA Contextul actual al dezvoltării societăţii con­temporane, evoluţia ştiinţei si tehnicii, ascensiu­nea uimitoare a României pe scara valorilor mon­diale, ce se datorează ritmului rapid in care se des­­făşoară măreaţa operă de desâvirşire a construc­ţiei socialismului, înscriu pe prim plan necesita­tea formării unor contingente de specialişti cu o temeinică pregătire profesională, cu o orientare de amplitudine asupra întregii texturi a vieţii contemporane. In tara noastră, aceasta se realizează in condi­ţiile modernizării şi perfecţionării invătămintului, pentru care partidul şi statul manifestă, in per­manentă, o deosebită grijă. Din ansamblul de mă­suri iunie cu acest scop face parte şi înfăptuirea obligativităţii invătămintului general de H­ ani, a cărei importanţă a fost subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. cu ocazia Conferinţei Naţionale a cadre­lor didactice: „...această măsură reprezintă un adevărat salt in dezvoltarea instrucţiei şi edu­caţiei tineretului, avind efecte deosebit de favo­rabile asupra lărgirii orizontului de cultură al în­tregului popor corespunzător exigenţelor actuale şi de viitor al societăţii noastre". Pentru a afla modul în care se realizează trece­­rea la invăţămîntul general de 3 ani in şcoli­le judeţului nostru, ne-am adresat tovarăşului AUREI­ MORARU, inspector-şef al Inspectoratului şcolar judeţean . PENTRU TRECEREA ŞCOALA DE 19 ANI — Care sunt obiectivele principale ale complexu­lui de măsuri, luate de Inspectoratul şcolar ju­deţean pentru înfăptui­rea şcolii de 10 ani ? — Ne interesează în mod special problemele legate de reţeaua şcola­ră, aplicarea planului de învăţămînt şi populari­zarea în rîndul elevilor şi a părinţilor a obliga­tivităţii celor 10 ani de învăţămînt general. — Unde vor funcţiona şcoli de 10 ani ? — Reţeaua şcolară va integra oraşele, munici­piul şi centrele de co­mună din judeţ, astfel ca la începutul anului şco­lar 1969/1970, să func­ţioneze la judeţ 64 de şcoli generale cu clase­le IX-X, în afară de aceste loca­lităţi, în Satu Mare, Tău­­reni, Cobăţeşti şi Tuşnadu Nou, deşi un stat centre de comună, vor funcţio­na şcoli de 10 ani, deoa­rece numărul mare al e­­levilor de aici permite a­­ceasta. Sunt centre de comună unde vor exista 2 şcoli generale de 10 ani: Cîr­­ţa, Ditrău, Lupeni, Praid, Siculeni şi Suseni. Din­tre cele 64 de şcoli, 8 vor avea ca limbă de predare, limba română, 51, limba maghiară şi 5, ambele limbi. Interesează, în legătu­ră cu reţeaua şcolară, spaţiul de şcolarizare, a cărui rezolvare constitu­ie, în unele cazuri, o di­ficultate, dar mai ales dotarea fiecărei şcoli cu laboratoare înzestrate. Inspectoratul, ţinînd cont de asigurarea cu prioritate, a şcolilor res­pective cu material di­dactic, îl repartizează ju­dicios pe cel contractat în acest an. cu — Cum procedaţi cadrele didactice ? — In majoritatea calităţilor în care funcţiona aceste şcoli există necesarul de ca­dre calificate, iar acolo unde va fi cazul, se vor efectua detaşări. Pentru orientarea şi în­drumarea profesorilor ce vor preda la clasele IX—X, Inspectoratul şco­lar judeţean, cu concur­sul I.P.C.D.-ului Braşov, organizează un curs de 10—­12 zile, în care se vor dezbate noile pro­grame şcolare şi manua­le. — Ce „noutăţi" sînt înscrise în planul de în­văţămînt pentru şcoala de 10 ani ? — Apărut recent în revistele de specialitate, .. . consemnat de V. SIMIONESCU (Continuare în pag . 1­ai lo­vor Proletari din toate tarile, uniti-vă! ANUL II,nr. 382 VINERI 16 mai 1969 4 pag.30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN la panoul eufffem­iatilor în întrecerea socialistă echipa condusă de Tarro Imre, de pe Şantierul de locuinţe „T. Vladimirescu“ Miercurea-Ciuc ÎN NUMĂRUL DE AZI: Pe drumul meşterilor anonimi­­; (pag. a 2-a) La telefon, miliţia! S­PORT­­ (pag. a 3-a) BAHREIN -perle, petrol, baze (pag. a 4-a) Ce e nou in sat la mine? Sînt nespus de mîndru că am fericirea de a inaugura, în coloanele ziarului pe care îl citesc din prima lui zi de apariţie, rubrica „Ce e nou în sat la mine?" Răspunsuri la această singură întrebare se găsesc multe. Gălăuţaşul, aproape necunoscut cu cîţiva ani în urmă, a devenit azi o comună impor­tantă, pe al cărei teritoriu s-a construit şi func­ţionează Combinatul de industrializare a lemnului. Harnicii locuitori ai comunei au terminat în marea lor majoritate, toate lucrările agricole de primăvară. Uteciştii au organizat o acţiune colectivă, de curăţire a păşunii comunale, efectuînd un număr de peste 500 ore­ muncă. Pionierii şi şcolarii au susţinut duminică, pe scena căminului cultural, un reuşit Festival al cîntecului şi jocului. De un deosebit succes s-au bucurat dramatizarea baladei populare „Mioriţa", dansurile populare locale şi sceneta „Totul e să ai idei". Şi-au adus aportul în prezentarea acestui program: Elena Duşa, Doczy Sofia, Ianosi Ana Maria şi Tobar Valeria. La staţia C.F.R. Gălăuţaş au început lucrările de modernizare a peronului, iar în comună, con­strucţia unui bloc de locuinţe pentru muncitorii de la G.I.L. gălăuţaş, prof. NICOLAE NATEA C.A.P. Maggny Lucrările de întreţinere se desfăşoară din plin Pe primul plan al campaniei agricole de primăvară, au trecut în aceste zile lucrările de întreţinerii păşunilor şi tinetelor, trebuie să li se­ acorde o mai mare importanţă în aceste zile de după terminarea lu­crărilor agricole de se­zon. Dar, din păcate, la Cooperativa agricolă din Cetăţuia (comuna Sînsi­­mion), această acţiune nu se bucură de atenţia cuvenită. Aici, volumul lucrărilor de întreţine­re şi refacere a substan­ţelor nutritive din sol, întreţinere a culturilor. La Cooperativa agricolă de producţie din Mugeni, pe cele 50 hectare cui­ planificate pentru o su­prafaţă de 1.039 hecta­re păşuni­­ şi fineţe, nu s-au executat decît în­­tr-un procent foarte mic. Pe o suprafaţă de 105 hectare — destul de pu­ţin în comparaţie cu ce­rinţele actuale — s-a planificat administrarea T. PIRLEA tivate cu sfeclă de za­hăr, prima praşilă se a­­propie de sfîrşit, în ob­ţinerea acestor succese im rol deosebit s-au a­­vut atît modul de or­ganizare a muncii cit şi repartizarea la timp a terenurilor cultivate, pe echipe şi familii. Ingi­nerul agronom Santha Iosif, ne spunea: „în a­­cest caz se poate aplica corect principiul retribu­irii suplimentare pentru produsele agricole obţi­nute peste cifra planifi­cată, în anul trecut, de exemplu, foarte mulţi co­operatori au obţinut, ca retribuţie suplimentară, sume variind între 500 —-1000 lei". Cu toate că T. BISTRIŢEANU De ce neguilează cooperatorii din Cetăţuia păşunile şi fînețele? Cooperatorii din Mugeni execută prima praşilă la sfecla de zahăr. PRIMA RADIOGRAFIE ŢINTITĂ Harnicul colectiv al secţiei radiologie din ca­drul Policlinicii din Miercurea-Ciuc, condus de medicul Molnar Emeric, desfăşoară o rodnică ac­tivitate in slujba celor care apelează la serviciile lui. Zilnic, la modernele aparate ale secţiei, se fac zeci şi uneori chiar peste o sută de radiogram şi radioscopii, medicul Molnár E­­meric, sora Kiss Margareta şi tehniciană Antal Tereza dovedind multă conştiinciozitate in activi­tatea lor. De curind colectivul doctorului Molnár a e­­fectuat prima radiografie­­intită din judelul nos­tru. Prin acest nou sistem de radiografie se reu­şeşte o diagnosticare mai precisă şi mai com­petentă a diferitelor afecţiuni şi totodată se evită trimiterea bolnavilor la policlinicile din alte ju­deţe. E un rezultat frumos pentru care colectivul secţiei merită felicitări. G­rupă de cercetare In cadrul întreprin­derii de mecanizare a transporturilor fores­tiere din Miercurea- Ciuc, a fost înfiinţată o grupă de cercetare şi proiectare. Formată din specialişti cu înal­tă calificare, această grupă se va ocupa cu studierea­­ şi aplica­rea celor mai moderne metode de efectuare a transporturilor­­ în domeniul forestier. Ea este cea de-a treia grupă din țară, înfiin­țată în unitățile Minis­terului Economiei Fo­restiere.

Next