Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)

1969-07-22 / nr. 439

VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN JUDEŢUL ARGEŞ Primirea entuziastă făcută tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In cursul zilei de luni, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarăşi Manea Mănescu şi Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în judeţul Argeş. Vizita a prilejuit mitluri cu oamenii muncii din industrie şi agricultură, cu cadre de conducere din economie, cu activişti de partid şi de stat. Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile argeşene a fost salutată cu căldură şi entuziasm de zeci Şi zeci de mii de cetăţeni, care şi-au manifestat, şi cu acest pri­lej, încrederea şi ataşamentul deplin faţa de politica marxist-leninistă a partidului nostru, hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii argeşeni au reafirmat entuziasmul cu care intim­pină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de sea­mă în viaţa partidului şi statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în faţa celor ce muncesc. Vizita în judeţul Argeş se adaugă şirului de puternice manifestat a unităţii între­gului nostru popor în jurul Partidului Comunist, al Comitetului său Central in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Argeşul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut numai cîteva zile ... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestaţiilor entuziaste cu care cetăţenii judeţelor Cluj, Maramu­reş, Satu Mare, Bihor şi Arad au primit pe conducătorul par­tidului şi statului nostru, tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Sînt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate de emoţie, marea de urale ce-l însoţeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul ge­neral al Comitetului Central al partidului. Şi iată, conducătorii partidului şi statului nostru s-au intîlnit din nou cu cetăţenii într-o vizită intrată în tradiţia vieţii pu­blice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetăţenilor ju­deţului Argeş. Pe apa Argeşului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realitate palpa­bilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare şi s-au înfiripat nemuritoare fap­te de cultură menite să ducă la luminarea celor mulţi. Argeşul zi­lelor noastre continuă să sporeas­că acest tezaur prin munca harni­cilor locuitori ai acestor melea­guri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geo­­grafia economică a acestei zone consemna existența numai a cî­­torva mine rudimentare de căr­buni, a Fabricii „Textila" — Gă­­vana și a cîtorva ateliere, astăzi chiar și o sumară prezentare a noilor unităţi ale industriei noas­tre socialiste ar ocupa un spaţiu impresionant. Materializare­a politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate industriale con­struite sau în curs de construcţie au dat o nouă înfăţişare oraşelor şi satelor argeşene. Politica par­tidului de industrializare socialis­tă îşi găseşte aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfo­zat radical viaţa acestor melea­guri minunate, punînd în valoare avuţiile şi energia nesecată a oa­menilor săi. în Argeş a răsărit o impresio­nantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a ţării Aici s-a înălţat una din cele mai mari şi mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte şase uzine formează o puternică bază energe­tică a ţării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul auto­turism românesc şi tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, produc­ţia chimică a crescut de­ aproape trei ori faţă de anul 1965, cea de energie electrică o dată şi jumăta­te, iar industria constructoare de maşini cu 76 la sută. în 1968, între­prinderile industriale din judeţ au realizat o producţie globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decît aceea a anului 1950. Aici, în judeţul Argeş se află in­dustria de autoturisme româneşti. Tot aici se realizează 87 la sută din producţia de tananţi, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum şi peste o cincime din pro­ducţia de plăci fibrolemnoase. Este de ajuns să amintim Rafină­ria din Piteşti,­­Fabrica de motoa­re electrice, fabrica de stofe „Ar­­geşeana", o fabrică de bere, una de preparate din carne, şi înţele­gem amploarea procesului de in­dustrializare socialistă pe plaiuri­le argeşene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator şi atunci cînd ne re­ferim la agricultura judeţului Argeş. Aici îşi desfăşoară activi­tatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprinderi de mecani­zare a agriculturii şi 123 de co­operative agricole de producţie, în clipa de faţă, pe ogoarele ar­geşene lucrează aproape 2.000 de tractoare, aproape 900 de combi­ne şi peste 1.100 de semănători mecanice. Avuţia obştească a co­operativelor­ a crescut, faţă de 1965, cu 30 la sută. Si­­tele de şcoli noi, un institut de învăţămînt superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puter­nică a vieţii spirituale în plină efervescenţă pe meleagurile Ar­geşului, realităţi ale acestui pro­ces de intensă evoluţie pe toate planurile, cu care cetăţenii judeţu­lui se mîndresc pe bună dreptate, într-o astfel de atmosfera de bilanţ al muncii creatoare, prile­juită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Congres al parti­dului şi pentru a XXV-a aniver­sare a eliberării patriei, i-au în­­tîmpinat argeşenii pe conducăto­rii partidului şi statului nostru, c­are au vizitat ieri judelul. Ceauşescu“, scandează cei de­­ faţă, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi. In ochii tuturor luceşte emoţia, toate privirile se îndreap­tă spre oaspeţi. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popescu sunt în­­tîmpinaţi de Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului ju­deţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de conducători ai organelor locale de partid şi de stat. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid dă glas „sen­timentelor de aleasă preţuire, dra­goste şi stimă cu care locuitorii judeţului Argeş­­întîmpină astăzi pe oaspeţii lor". El se referă apoi la realizările obţinute în însufle­ţită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei d­in industrie şi agricultură, în dezvoltarea social­­culturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oamenii muncii din judeţ un prilej de a strînge şi mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-şi exprima hotărîrea lor nestră­mutată de a contribui cu şi mai mult succes la înfăptuirea politi­cii interne şi internaţionale a par­tidului, în aplauzele şi uralele entu­ziaste ale celor prezenţi tovară­şul Nicolae Ceauşescu adresează tuturor locuitorilor judeţului un card salut în numele C.C. al P.C.R., al guvernului şi al Consiliului de Stat şi le urează noi succese în munca de ridicare a acestui judeţ pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze şi ovaţii. Răsună urale pentru partid, pen­tru Comitetul­ Central, pentru con­ducătorul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In văzduhul limpede al dimineţii se aud vocile celor care intonează un imn de slavă partidului. Sunt corurile re­unite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de maşini, însoţită de douăsprez­e autoturisme „Dacia", recent ieşite de pe banda de montaj, se îndreaptă apoi spre Topoloveni — unul din cele mai tinere oraşe ale judeţului. Loca­litatea îşi întîmpină oaspetele în haine sărbătoreşti. Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei şi priceperii oamenilor de pe aceste locuri. Locuitorii săi, adunaţi în centrul oraşului, fac oaspeţilor o entuziastă primire. Apropierea co­loanei oficiale declanşează un torent de urale. Se aud ovaţii, urări, „Bine aţi venit la noi, to­varăşi“. Se scandează : „P.C.R. — Ceauşescu“. Se face un scurt popas. Primarul oraşului, Ion Radu, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete mari de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în cîteva cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urale salută prezenţa oaspeţilor iubiţi. Condu­cătorii de partid şi de stat răspund aclamaţiilor. Se vizitează o expoziţie înfăţi­­şînd simbolic preocupările locui­torilor acestui tînăr oraş. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lînă, obiecte din ceramică, produse tra­diţionale de artizanat lucrate şi azi ca măiestrie moştenită din străbuni de harnicii lucrători ai cooperativei din localitate, care valorifică şi perpetuează nease­muitele tradiţii ale artei populare, adăugîndu-i noi creaţii care între­gesc şi se încadrează organic şi (Continuare în pag. a 3-a) Soare pe plaiuri — soare în priviri încă de la primire s-au vădit din plin atmosfera sărbătorească, entuziasmul, însufleţirea cu care populaţia judeţului a întîmpi­­nat vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi condu­cători de partid şi de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimine­ţii în satul Glimbocata, al comu­nei Leordeni, punctul de intrare in judeţ. Pe chipurile tuturor se citeşte bucuria de a primi vizita conducătorilor partidului şi statu­lui. Se aud urări de­ bun venit, st­ai lamă în cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înţelepte. „P.C.R. — P C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN P. C. R. OAMENII MUNCII DIN JUDEŢ ÎNTÎMPINĂ CU ENTUZIASM CONGRESUL PARTIDULUI M mm intuim a Tim Inti Ini re p schele Szentes Blaziu îşi dis­tribuie atenţia în două părţi. Priveşte spre dis­pozitivele de comandă ale macaralei, apoi, spre gheara acesteia, care spintecă văzduhul în rit­muri verticale. Gestul se repetă pînă cînd cele peste două tone de ma­teriale sînt „captate" de oamenii lui Elekes. Gheara, eliberată, fîlfîie ca o aripă în zbor, le­gănată de mersul agre­gatului pe calea ferată, special construită pentru mobilitatea macaralei. Neobositul utilaj înlocu­iește munca a zeci de braţe, se mută de la ult loc la altul, ducînd pe schele, la discreţie, Ter­beton, mortar şi alte materiale. Sus oamenii din echi­pa zidarului Elekes Io­r constructorului sif înalţă din mistrie blo­cul, transformînd ener­gia şi materia în uriaşe corpuri geometrice. In a­­propiere oamenii lui Gegö Augustin lucrea­ză tăcuţi, urmărind pe furiş gesturile accelerate ale „adversarilor" în în­trecerea socialistă Şi u­­nii şi alţii au spor la muncă, dar Gegö se te­me de ceva, simte el că ritmul oamenilor lui Ele­kes e mai accelerat. Nu fac nimic în plus şi to­tuşi.. De ceea ce s-a temut nu a scăpat. La sfîrşitul lunii iunie, echi­pa lui Elekes înregistra­se o depăşire de 40 la sută a planului, mai mult cu 23 la sută decît oa­menii lui Gegö. într-o zi, după termi­narea lucrului, Gegö a spus oamenilor : ,Veniţi mîine cu ceva mai de­vreme". Oamenii l-au ascultat Şeful le-a vorbit scurt: „Este ora 6 fără 20 de minute. Pregătiţi toate materialele de ca­re aveţi nevoie" Oame­nii s-au intîlnit pe sche­le şi la ora începerii lu­crului pe şantier, au por­nit din plin. Se pare că acesta ar fi unul din „secretele" oamenilor lui Elekes, căci în ultima perioadă lucrurile s-au schimbat Echipa lui Ge­ge e în frunte. Stau de vorbă cu șeful lotului care îmi dă amă­nunte în legătură cu lo­cul de muncă al celor două echipe : un bloc de CORNELIU BUDA (Continuare în pag. a 4-a) Sărbătorirea Zilei con­structorului, a căpătat în acest an, noi valenţe, fi­ind marcată de eveni­mentele de mare impor­tanţă ce vor avea loc în curînd în viaţa ţării noastre. Pentru lucrătorii şantierelor judeţului nos­tru această zi a fost un prilej de întîlniri, satis­facţii şi bucurii. Astfel, în oraşul Bălan harnicii constructori au asistat la un frumos spectacol artis­tic prezentat în cinstea lor, iar seara şi-au dat în­tinire pe portativul muzicii şi al veseliei în cadrul unei petreceri or­ganizate cu acest prilej. Asemenea manifestări au avut loc şi în alte loca­lităţi ale judeţului Colectivul de salariaţi ai Staţiei C.F.R Giceu­­unitate fruntaşă în cadrul Direcţiei Regionale C.F.R. Braşov , întîmpină cele două mari eve­nimente ale lunii august cu noi succese în ac­tivitate. Colectivul de la Revizia de vagoane C.F.R. Ciceu, a depus eforturi in vederea pregătirii trenurilor din punct de vedere tehnic, frumoase rezultate obţin­înd feroviarii Bucur Pavel, Antal Iosif, Turcaş Nicolaie şi Ferencz Alexandru. De asemenea, harnicii feroviari au colectat în tim­pul lor liber fier vechi în valoare de 12.573 lei şi au recondiţionat piese în valoare de 2500 lei faţă de 2.000 lei, cit au stabilit în angajament. KEDVES LADISLAU corespondent Sărbătorirea zilei PUTEM SPORI PRODUCŢIA DE LAPTE? ^ Exemplul Cooperativei agricole de producţie din MUGENI e edifica- H tor în această privinţă. Roadele unor eforturi susţinute, ale unei munci en­­tuziaste, la care au participat toţi lucrătorii sectorului zootehnic, se con­­­ cretizează printr-o producţie de 1024 litri lapte pe vacă furajată. In urma Si acestui rezultat cooperatorii din Mugeni deţin locul întii pe judeţ la pro- I ducţia de lapte. Cinste lor ! In cele ce urmează dăm cuvîntul preşedintelui cooperativei pentru a v­orbi de experienţa in sporirea producţiei de lapte pe vaca furajată. Pentru cooperatorii din Mugeni, anul 1969 a în­semnat şi anul unor fru­moase succese în activi­tatea de întărire econo­­mico-organizatorică a co­operativei. Muncind per­severent, cu dorinţa fier­binte de a întîmpină Congresul partidului şi aniversarea eliberării pa­triei noastre cu succese cit mai mari, membrii cooperativei n­oastre au obţinut rezultate bune. Prin activitatea de zi cu zi, dovedind o înaltă res­ponsabilitate faţă de munca pe care o depun spre folosul lor şi, impli­cit, cel obştesc, au reu­şit, în primul semestru al acestui an, să se situe­ Zootehnia judeţului - la cota posibilită­ţilor şi cerinţelor actuale ROMANIA XXV Cronică în imagini Combinatul de ingrămantime cu atol am Piatra-Neamt Foto: GH. VINTILA Activitatea susţinuta: secretul succeselor noastre de pe locul întii pe judeţ, la producţia de lapte pe vacă furajată. Din experienţa noas­tră, am ajuns la con­cluzia că, în atingerea scopului pe care ţi l-ai propus, trebuie să folo­seşti cu pricepere toate posibilităţile interne, să te preocupi îndeaproape de găsirea unor noi mij­loace de impulsionare a activităţii. La baza aces­tora stă munca şi în spe­cial, menţinerea în tot timpul a unui ritm intens.­­Sălăuzindu-ne după a­­ceastă experienţă, atît consiliul de conducere cît şi specialiştii, briga­dierii şi cooperatorii din unitatea noastră, au reu­şit să facă faţă sarcinilor din acest an. Dacă ani în şir, ne-am menţinut la un nivel mediocru în ceea ce priveşte produc-BALASI ALBERT, preşedintele C.A.P. Mugeni (•Continuare în pag. a 4-a) A TREIA PRAŞILA în prezent, majori­tatea cooperativelor a­­gricole de producţie din zonele Homorodu­­lui, Tîrnavei şi, par­ţial, a Ciucului au fost antrenate în executa­rea praşilei a treia La nivel de judeţ situaţia se prezintă astfel : la porumb, lucrarea e executată pe 62 la sută din suprafaţa la cartofi pe 67 la sută şi la sfeclă de zahăr pe 70 la sută. Rezulta­te bune au obţinut, în special, unităţile agri­cole din Sînpaul Mu­­geni, Cristuru Secu­iesc, Avrămeşti, Şoi­­muşu-Mare, Eliseni şi Secuieni. PRIMII PAŞI PE LUNĂ HOUSTON (Ager,pres). — 20 iulie 1969, stăpînul Terrei, Omul, cucereşte o nouă planetă. Luni dimineaţă la ora 4:56 (ora Bucureştiului), Neil Armstrong pune pi­ciorul pe Lună. Totul a început cu cî­teva ore mai înainte de­cît era stabilit. Arm­strong anunţă lumii că va ieşi din modul cu cinci ore mai devreme decît se prevăzuse. în­cepe filmul istoric al coborîrii, primii paşi pe Lună. — Ora 1,51. N.A.S.A. anunţă că aceste preg­ă­­tiri vor dura două ore. Armstrong nu va ieşi deci înainte de ora 4. — Ora ?. Cei doi as­­tronauţi anunţă că veri­ficările minuţioase impun o întîrziere. — Ora 3,54. In sfîrşit sunt gata. — Ora 3,55 — începe depresurizarea modulu­lui şi simultan presuri­zarea costumelor spaţia­le. — Ora 4. Modulul lu­nar este total depresuri­­zat. — Ora 4,15. Cei doi astronauţi au terminat presurizarea costumelor spaţiale. — Ora 4,40 Armstrong deschide ușa modulului (Continuare în pag. a 4-a) /* In pagina a 4-a: amănunte în legătură cu aselenizarea

Next