Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-01 / nr. 500

ANUL II, nr. 500 Eficienţa maximă a activităţii - obiectiv de seamă al muncii de partid Congresul al X-lea al partidului a subliniat cu deosebită putere necesi­tatea îmbunătăţirii con­tinue a activităţii orga­nelor şi organizaţiilor de partid, la înălţimea o­­biectivelor ce se pun în acest moment şi în eta­pele următoare în dome­niul economic, politic i­­deologic şi social-cultu­ral. Munca de partid, prin însăşi esenţa ei, nu are un scop în sine, ci ur­măreşte obiective concre­te; în acest context efi­cienţa ei capătă o deose­bită însemnătate, activi­tatea organelor şi organi­zaţiilor de partid trebuind să se desfăşoare în aşa fel încît să aducă roade cît mai bogate în­­ dome­niul respectiv al vieţii sociale. Cea mai bună oglin­dă a muncii de partid es­te practica socială — ju­decătorul suprem al ori­cărei activităţi — aşa cum subliniază Raportul prezentat la Congres d­e către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Rezultatele obţinute de către întreprinderea fo­restieră din Miercurea- Ciuc sunt pe măsura hăr­niciei colectivului său, pe măsura activităţii po­­litico-organizatorice des­făşurată de,către organi­zaţia de partid de aici. La majoritatea capitole­­­lor producţiei, realizările depăşesc cifrele planifi­cate. Aceste succese ob­ţinute lună de lună, tri­mestru de trimestru, îşi au izvorul în strădania comuniştilor în activita­tea plină de răspundere şi iniţiativă a organelor şi organizaţiilor de par­tid. Comitetul de partid pe întreprindere, comite­tele pe sectoare, organi­zaţiile de partid şi-au sta­bilit ca obiectiv de sea­mă a întregii lor activi­tăţi atingerea unei efici­enţe maxime a muncii po­­litico-organizatorice. A­­tingerea acestui scop ca­racterizează întocmirea planurilor de muncă, şe­dinţele de comitet, şedin­ţele birourilor organiza­ţiilor de bază, adunările generale ale organizaţii­lor de partid. Urmărind problemele cele mai importante ale activităţii economice a întreprinderii ca: îndepli­nirea ritmică şi la toţi indicatorii a planului de producţie, folosirea la în­treaga capacitate a uti­lajelor, utilizarea maxi­mă a timpului de lucru, precum şi aspectele vie­ţii interne de partid, ca întărirea organizaţiilor,e­­ducarea politică a mem­brilor de partid şi alte­le, planurile vizează îm­bunătăţirea continuă a ac­­tivităţii. Organele şi or­ganizaţiile de partid au urmărit consecvent înde­plinirea sarcinilor de producţie la fiecare sec­tor şi gură de exploata­re, folosirea la capacita­te a maşinilor şi agre­gatelor, îmbunătăţirea in­dicelui de folosire a fon­dului de timp şi alte a­­semenea probleme, para­lel cu rezolvarea sarcini­lor vieţii interne de or­ganizaţie.. Atingerea unei efici­enţe maxime se realizea­ză şi prin pregătirea a­­dunărilor generale ale or­ganizaţiilor de bază, prin alegerea şi punerea în discuţie a acestora, pre­cum şi pe ordinea de zi a şedinţelor de comitet, a acelor probleme ca­re necesită intervenţia promptă a comuniştilor. VIAŢA DE PARTID Spre exemplu organi­zaţia de partid de la U.I.L. Sîndominic a ana­lizat cu cîtva timp în urmă cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă. în­scrierea pe ordinea de zi a acestei probleme s-a făcut în urma constată­rii că la această unitate posibilităţile existente sunt mult mai mari decît rezultatele obţinute. A­­naliza profundă a dus la descoperirea rezervelor existente şi, pe baza a­­cestora, s-au elaborat mă­suri care, aplicate au a­­vut ca efect punerea în valoare a posibilităţilor existente şi, pe această cale, reducerea substan­ţială a cheltuielilor cu 1.000 lei la producţie mar­fă. Comitetul de partid de la sectorul din Lunca de Jos a luat în discuţie, în cadrul unei şedinţe uti­lizarea timpului de lu­­cru­. Se constatase că unii salariaţi, chiar şi mem­bri de partid, părăseau u­­neori locul de producţie, lipseau nemotivat, se a­­cordau multe şi nejusti­­ficate învoiri. Comitetul de partid a analizat a­­cest aspect şi a stabilit măsuri operative şi con­crete, ceea ce a făcut să se întărească răspunde­rea fiecărui comunist fa­ţă de folosirea timpului de lucru, întărirea exi­genţei conducerii secto­rului în acordarea învoi­rilor şi sancţionarea ce­lor ce se fac vinovaţi de abateri repetate de la dis­ciplină. Rezultatul a fost că indicele de folosire a timpului de lucru s-a îm­bunătăţit în ultima vre­me, ceea ce se reflectă în rezultatele producţiei sectorului, înscriindu-şi pe ordinea de zi a plenarelor şi a şedinţelor de birou pro­bleme importante ca : folosirea capacităţii uti­lajelor, realizarea sarci­nilor de plan, întărirea organizaţiilor cu noi membri, intensificarea activităţii cultural-educa­tive şi altele, munca co­mitetului de partid pe în­treprindere a avut şi ea eficienţă sporită. Analiza folosirii capacităţii utila­jelor, spre exemplu, şi-a dovedit roadele în mai buna folosire a gaterelor, circularelor şi a altor uti­laje, ceea ce a dus în final, la o mai producti­vă utilizare a acestora, într-o plenară a comite­tului de partid s-a pus în discuţie munca organi­zaţiilor de partid depu­să în scopul primirii de noi membri. Analiza a concluzionat că activita­tea desfăşurată în prima parte a anului nu a fost corespunzătoare, de a­­ceea, plenara a trasat sar­cina îmbunătăţirii mun­cii în acest domeniu. Ca urmare a aplicării hotă­­rîrilor adoptate, numărul celor primiţi în partid a crescut mult în lunile iu­lie, august, faţă de pri­mele 6 luni, paralel cu sporirea exigentei faţă de cei ce solicită intra­rea în partid. Rezultate­ bogate a avut şi analiza activităţii cultural-educa­tive care constau în spo­rirea numărului de expu­neri şi conferinţe, intro­ducerea citirii presei în colectiv, mai ales, la gu­rile de exploatare, îmbu­nătăţirea muncii cu car­tea. Deşi activitatea orga­nelor şi organizaţiilor de partid de la I.F. Miercu­rea-Ciuc se caracterizea­ză prin eficienţă, acest lucru nu s-a realizat în­să în toate domeniile. A­­naliza de către comitetul de partid pe întreprinde­re, a folosirii timpului de lucru nu a dat rezultatele aşteptate, deoarece indi­cele timpului folosit este, după 8 luni, de numai 96,8 la sută, ceea c­e e destul de puţin. De ase­menea, trebuie organizate analize mai eficiente, ur­mate de măsuri mai con­crete şi mai hotărîte pri­vind îmbunătăţirea condi­ţiilor de locuit ale mun­citorilor din pădure, tre­buie, intensificată îndru­marea comitetului sindi­catului şi a comitetului U.T.C, în scopul ridicării nivelului muncii cultural­­educative mai ales în ex­ploatările forestiere. Rezultatele obţinute pi­na acum trebuie să con­stituie o experienţă dem­nă de amplificat şi să în­demne la creşterea efici­enţei muncii de partid. Fi­indcă numai, în acest fel activitatea organelor şi organizaţiilor de partid va avea finalitatea dorită, va permite acestora să se manifeste în continuare ca forţe motrice ale întregii activităţi a întreprinderii. T. BONDOR BIBI!­HIBIBIBIBIBiBil IIIiBIBiBIBIBIBiBIBIfllBIBII IIBiaiBII Campionatul judeţean de fotbal Cea de-a treia etapă a campionatului judeţean desfăşurată duminică a cunoscut o uşoară creşte­re a fotbalului practicat, fapt ce dovedeşte că cele zece echipe s-au mai „re­dat" între timp. Dar, fără a mai face consideraţii ge­nerale, să vedem ce rela­tează corespondenţii noş­tri preze^*t cele cinci întîlniri. V B Rezultatul de egali­tate : 3—3 (2—1) în me­ciul dintre Bastionul Lă­zarea şi Minerul Miercu­rea-Ciuc constituie o sur­priză, avînd în vedere vechimea şi valoarea ce­lei de-­a doua formaţii. Gazdele nu s-au lăsat inti­midate de „faima" mineri­lor, au luat jocul „pe cont propriu", reuşind ca în decurs de cinci minute să înscrie două goluri. Ac­ţiunile lor s-au desfăşu­rat în special pe extrema stingă, unde oaspeţii do­vedeau nesiguranţă. Spec­trul unei înfrîngeri ne­scontate i-a mobilizat pe mineri care cu preţul unor mari eforturi au reuşit să egaleze în situaţia de 1—3.­­ După cum ne rela­tează corespondentul nos­tru I. Cristea, partida dintre Apemin Borsec şi Harghita Odorheiu Secu­iesc, a fost cîştigată de gazde cu scorul de 5—2 (2—0). Asigurînd o rapi­dă­­mişcare a balonului prin pătrunderi percutan­te pe extreme, în care a excelat Spaciu, în schim­buri derutante de locuri, Apemin­ul şi-a asigurat, victoria într-o partidă cu faze de autentic fotbal umbrită uneori, din păca­te, de durităţi excesive (mai ales oaspeţii), mij­loc prin care aceştia au căutat să suplinească go­­lurile din apărare Au marcat: Lukács, Spaciu, Puskás II, Molnár şi An­­done pentru gazde, res­pectiv Rinda pentru oas­peţi.­­ Partida dintre Mine­rul Chileni şi Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc a fost cîştigată după cum era şi de aşteptat de gazde, la scorul de 3—1 (1 — 1). A fost o partidă frumoa­să, fără durităţi, scorul fiind deschis de oaspeţi în min. 9. Apoi, situaţia se schimbă, localnicii domi­nînd pînă la sfîrşitul par­tidei, reuşind să mai şi în­scrie de trei ori.­­ In prima repriză a partidei dintre Rapid Ci­­ceu şi Mureşul Topliţa, încheiată la scorul de 0—3, feroviarii au jucat de la egal la egal cu oas­peţii avînd şi unele oca­zii de a înscrie. Topliţenii au contraatacat periculos de cîteva ori, dar porta­rul rapidist a fost cît se poate de inspirat, gazdele reuşind să menţină sco­rul alb pînă la sfîrşitul reprizei. în partea a doua a partidei, oaspeţii domi­nă categoric şi deschid scorul prin Korpos. Ener­vaţi de primirea golului (au acuzat ofsaid), local­nicii încep să se preocu­pe mai mult de picioare­le adversarilor decît de joc. In aceste condiţii a­­t­acanţii adverşi reuşesc să mai marcheze de două ori prin Toth şi Bodi. De remarcat, că la scorul de 2—0, Vidam şi Nedella au părăsit cu totul nejus­­tificat, terenul.­­ Corespondentul nos­tru I. Vinkier ne infor­mează că rezultatul de 0—3 în partida dintre Me­talul Vlăhiţa şi Flamura roşie Sînsimion nu con­stituie o surpriză, ci este rezultatul înţelegerii dife­rite a orei de începere a partidei. In timp ce jucă­torii din Sînsimion, arbi­trii şi observatorul au fost anunţaţi pentru ora 1­0, localnicii au apărut pe stadion cu o oră mai tîrziu. Comisia judeţeană de fotbal are ceva de spus ? P. NAFTALI INFORMAŢIA HARGHITEI Grajdurile de vaci de la I.A.S. Lăzarea (Urmare din pag. I) pentru a obţine o creş­tere a producţiei, e ne­cesară combinarea aces­tuia cu îngrăşăminte chi­mice. în ultimul timp, pe ba­za experienţelor noastre şi a altor specialişti din judeţ, s-a trecut la uti­lizarea mustului de grajd care înlocuieşte cu suc-­­ ces îngrăşămintele chimi­ce în condiţii economice favorabile. Prin organizarea unor păşuni model — curăţi­re, întreţinere, defrişare şi fertilizare — s-a de­monstrat posibilitatea creşterii producţiei de masă verde la 25.000— 30.000 kg. pe hectar, iar procentul de fecundaţie la tineret, în condiţiile unui păşunat corespunză­tor, poate ajunge la 98. Prin organizarea păşuna­­tului în etape, în decurs a 150 zile s-a obţinut un spor de greutate de 600 gr pe zi de animal, ceea ce înseamnă, că la o în­cărcătură de 3—4 bovine se poate realiza 300 kg carne într-un singur se­zon. Directivele celui de-al X-lea Congres al parti­dului prevăd că : „Vor fi luate măsuri de îmbu­nătăţire şi ameliorare a efectivelor şi de introdu­cere în producţie a unor animale, cu un potenţial de producţie ridicat". La­boratorului de ovine din Miercurea-Ciuc îi revine sarcina de a lucra la for­marea şi consolidarea ţi­­găii de munte. Prin ex­perimentarea îndelungată a tipului adus pentru a­­climatizare s-au definit principalii indici de pro­ducţie a tipului dorit: o oaie robustă, cu o greu­tate de 45—50 kg., cu o producţie de 3,5 kg. lînă, 30 litri lapte comerciali­zabil şi un miel, înţărcat la 15 kg. Producerea ma­terialului de reproducţie e necesară în vederea ameliorării turmelor de ovine din judeţul nostru. In acest scop s-au livrat 1.300 berbeci de înaltă calitate, precum şi 1.000 oi şi cîrlani. S-au făcut experienţe de folosire, în hrana ovi­nelor, a ierburilor grosie­re din lunca inundabilă a Oltului, care au fost în­­silozate mărindu-li-se ast­fel, digestibilitatea. S-au experimentat metode de îmbunătăţire a condiţii­lor de îngrijire şi hrăni­­re pentru a se obţine o montă timpurie. Creşte­rea dirijată a tineretului şi împrospătarea turmei cu produşi mai buni, a constituit una din princi­palele noastre preocu­pări, dovedindu-se utilita­tea productivă a acesto­ra. S-a ajuns ca la 18 luni, mioarele să realize­ze 40,5 kg, iar miorii li­vraţi pentru reproducţie să ajungă la 50 kg. greu­tate vie. Din anul 1963 s-a înce­put experimentarea creş­terii rasei merinos în condiţiile zonelor monta­ne, precum şi a produ­­şilor rezultaţi din încru­cişarea cu­ ţigăi cu ber­bec merinos. După primii ani de experimentare s-a întrevăzut efectul nega­tiv al mediului montan asupra oilor merinos , şi a produşilor de încruci­şare. In acest fel s-a pu­tut demonstra că în con­diţiile actuale, rasa me­rinos nu poate fi adusă la munte. Comportarea ei s-a caracterizat prin scăderea procentului de fecunditate şi prolifici­tate. Greutatea corpora-­lă a staţionat, iar produc­ţia de lînă de 3,8—4 kg în medie, nu a făcut nici un progres. La condiţiile de climă ale judeţului nostru se recomandă creşterea ţurcanei. De la această considerare fă­­cînd excepţie bazinele Tuşnad şi Cristuru Secu­iesc, unde se poate con­tinua cu creşterea tigăii. Pentru personalul sta­ţiunii o preocupare ma­joră constă în strînge­­rea legăturilor cu unită­ţile agricole direct pro­ductive, comunicarea din timp a rezultatelor la care am ajuns pentru a se evita încercări păgubi­toare din partea aces­tora. în viitor ne propunem să extindem raza legătu­rilor noastre, în vederea unei concretizări fapti­ce a concluziilor ştiinţi­fice la care am ajuns. Asemenea legături sunt foarte necesare. Valoarea producţiei animale din judeţul nostru depinde şi de activitatea ştiinţifică a celor două laboratoare. Numai în acest fel, prin­­tr-un sprijin direct acor­dat cooperativelor agri­cole de producţie, ne vom putea aduce contri­buţia la înfăptuirea pre­vederilor Documentelor e­­laborate de Congresul al X-lea al partidului, ceea ce, de fapt, constituie principala noastră preo­cupare. 1. STAŢIUNILE DE EXPERIMENTARE AAA^AAAA/s/VsA/vVVV\i^A^VVy^A^VNAAAA^v,v'\^^ C. A. P. Atid Se munceşte din * cu spor plinsi * Am fost martorul ocular al unei adevărate zile de toamnă pe ogoarele Cooperativei agricole de producţie din Atid. încă înainte de a fi răsărit soarele, cele cinci trac­toare­­ erau plecate pe tarlale. Mecanizatorii îşi făceau din plin datoria. Pe uliţele satului se pu­tea vedea, la ora prîn­­zului, o forfotă de care, în timp ce pe ogoare peste 300 de cooperatori HBIBIBIBIBIBIBIBIBIB­­ îşi aduceau o contribuţie activă la recoltatul car­tofilor şi astfel, la ter­minarea lucrărilor agri­cole de toamnă. De altfel, la Atid, această zi ne-a vorbit despre hărnicia cooperatorilor de aici, despre activitatea susţi­nută a consiliului de con­ducere, ca şi despre fap­tul că acolo unde se mun­ceşte cu simţ de răspun­dere roadele muncii nu întîrzie să se arate, iar participarea cooperatori­lor este deplină. La treierat, ceea ce a mai rămas de făcut se va termina într-o singură zi. Eliberarea terenurilor se desfășoară din plin cu participarea în întregime a atelajelor de care dis­pun. Transportul furaje­lor de pe cele 200 hec­tare cu o tavă se apropie de sfîrşit, în următoarele zile se va trece la recol­tatul trifoiului din lotul semincer. Unitatea agricolă din A­­i­u­d trebuie să însămînţeze 420 hectare cu grîu şi orz. Actualul stadiu al lu­crărilor agricole ne e­­difică asupra posibilităţii de terminare la timp a însămînţărilor. Prin fo­losirea la maximum a celor cinci tractoare s-a terminat, pînă în prezent, aratul a 200 hectare şi, totodată, au pregătit 140 hectare şi însămînţat 80. La această unitate se poate remarca o preocu­pare activă de asigurare calitativă a patului ger­minativ. Din cauza tere­nului argilos s-a efectuat şi o a doua discuiie. Pe întreaga suprafaţă desti­nată însămînţărilor se ad­ministrează îngrăşăminte chimice. Pînă în prezent au administrat superfos­­fat pe circa 170 hectare, iar azotat de amoniu pe 100 hectare suprafaţă destinată culturii soiului de grîu Bezostaia. In aceste zile, membrii consiliului de conducere, în frunte cu preşedintele Szöcs Arcadiu urmăresc îndeaproape calitatea lu­crărilor efectuate şi iau la timp măsurile ce se impun pentru a asigura o bogată producţie ce­realieră în anul viitor. „O preocupare perma­nentă a noastră constă în intensificarea ritmului la toate lucrările agrico­le de sezon “ ne asigură inginerul agronom Marcu Eugen, în ziua de 7 oc­tombrie vom începe re­coltatul porumbului şi al sfeclei de zahăr. Faptul trebuie reţinut deoarece, din acea zi, o dată cu eli­berarea unor întinse su­prafeţe, trebuie intensi­ficat ritmul însămînţări­­lor şi, ca urmare, avem nevoie de încă trei trac­toare. „Sperăm că I.M.A. Odorheiu Secuiesc va re­zolva această cerinţă le­gitimă a cooperatorilor din Au­d. T. PÎRLEA CINE VA SUPORTA­ ­Urmare din pag. II nului direct superior ? A­­veţi posibilitatea stabilirii timpului probabil pentru zilele următoare ? Biro Attila : Da. Pentru o perioadă de 24 ore pu­tem comunica timpul pro­babil. Datele pe care le avem sunt anunţate zilnic la Direcţia agricolă jude­ţeană. Uneori se întîmplă să fim întrebaţi prin tele­fon, pentru a face unele precizări. Red.: Ce pronostic daţi zilelor următoare ? R. A.: Se prevede o menţinere a stării timpu­lui. Zilele vor fi călduroa­se, cu vînt slab, în timp ce seara şi dimineaţa, în depresiunile Ciuc şi Gheorgheni, va continua să persiste ceaţa, iar tem­peratura se va menţine sub zero grade. în acest caz, culturile sensibile la frig nu pot rămîne pe cîmip. Din dialogul avut m­ai sus rezultă că zilnic Di­recţia agricolă judeţeană se află în posesia date­lor cu privire la starea probabilă a timpului. Nu­mai că situaţiile se îndo­­sariază cu grijă, apoi sunt depuse în dulapuri, spre păstrare. în acest caz se explică de ce cooperati­vele agricole de producţie nu au fost anunţate asu­pra pericolului de îngheţ. Nu era decît o formalita­te, dar, de această dată, foarte utilă. Datoria ur­măririi schimbării timpu­lui o aveau şi consiliile de conducere ale coope­rativelor agricole de pro­ducţie. De mai multe ori pe zi posturile de radio şi TV anunţă starea timpu­lui. In această situaţie punem doar o singură în­trebare : „Cine va supor­ta contravaloarea cartofi­lor îngheţaţi pe cîm­p?" La „Combustibilul“ Miercurea-Ciuc (Urmare din pag. I) şi a cărbunilor. Din spu­sele unor cumpărători am aflat că acestea au fost de calitate bună. în ce priveşte cărbunii, a­­ceştia au fost în prealabil ciuruiţi şi apoi încărcaţi cu ajutorul furcilor. Nici un cumpărător nu a fost pus în situaţia de a duce praf de cărbuni. Acesta este înmagazinat separat şi pregătit pentru a lua drumul către unele între­prinderi în care îşi va găsi întrebuinţarea. Interesîndu-ne îndea­proape de modul în care au fost transportate can­tităţile de combustibil la domiiciliu am aflat că în­treprinderea dispune de un autocamion şi de 10 cărăuşi. Şeful depozitului Aved Beta i­e-a destăinuit şi un secret, legat de fe­lul în care cărăuşii îşi fac datoria faţă de cum­părători. Cu toate că s-a stabilit clar şi pe înţe­lesul tuturor, ca trans­portul pentru 1000 kg de lemne să coste 30 lei, cărăuşii nu prea ţin cont de acest lucru şi înşeală pe unii cetăţeni cerîndu­­le 40—50 lei. E un lucru, cît se poate de ruşinos, de care Direcţia judeţea­nă comercială­­ se vede că încă nu a aflat. Şeful acestui depozit cere din nou ajutorul­­ direcţiei, în vederea respectării preţului de către cei 10 cărăuşi, a sancţionării acelora care nu respe­c­tă legile statului nostru. Cu toate că întreprinde­rea dispune de un auto­camion, el nu poate că satisfacă cerinţele acelor cumpărători care­ locu­iesc în cartiere mai în­depărtate. O fi un motiv pentru care cei 10 cără­uşi să profite, şi să ceară mai mult decît s-a pre­văzut iniţial ?! Şi un alt aspect întîlnit la „Combustibil" M. Ciuc Prin adresa cu nr. 396/19.IX.1969, Direcţia judeţeană comercială 3- ce a cunoscut întreprinde­rilor forestiere d­in To­pliţa­­ şi Miercurea-Ciuc că sînt­ restantiere la li­vrarea lemnelor de foc, să facă tot posibilul să se achite de­ această „da­torie" deoarece se apro­pie iarna. Pînă în pre­zent răspunsul practic se lasă așteptat. întreprin­derea forestieră din Toplita este restantieră cu 3754 tone de lemn de foc, iar cea din Mîei­curea-Ciuc c­u 492 tone. O telegramă so­sită din partea M.C.I. cu nr. 8284/11.IX. 1969 atrage atenția întreprinderii Combustibilul din Miercu­rea-Ciuc, să livreze cu prioritate pînă în luna noiembrie cantitatea de lemne destinată tichete­­lor. E de dorit ca răspun­sul celor două întreprin­deri forestiere la adresa Direcţiei judeţene co­merciale să sosească în cu­rînd şi „încărcat", în vagoane. Iarna soseşte cu paşi grăbiţi. Cu circulare şi promisuni nu ne în­călzim. Pag. 3 Minuta 300 (Urmare din pag. I) mai există o serioasă ca­renţă. Dăm şi aici cîte­va exemple bazate pe de­claraţiile cîtorva condu­cători auto. Silvaş Iosif de pe autocamionul 31- HR-1069 ne-a spus : „Stau de o oră la descărcare şi încă nu mi-a venit rîn­­dul. Asta se întîmplă destul de des aici. De e­­xemplu, în ziua de 17 sep­tembrie, fiecare transport efectuat a necesitat două ore. Tovarășii de pe șan­tier nu se gîndesc că a­­vem și noi un plan de transport pe care dorim să-l îndeplinim ?“. Con­ducătorul auto-vagonului 21-HR-191, György Andrei a confirmat faptul că la încărcare-descărcare se pierde timp preţios. „Stau de două ore şi abia acum s-a terminat descărcarea". Se cere revizuită şi con­trolată mai substanţial ac­tivitatea echipelor de în­cărcare-descărcare, pen­tru a se reduce timpul de staţionare a mijloacelor de transport­, timp pentru care I.J.C.M. plăteşte im­portante sume de bani şi care influenţează negativ ritmul lucrărilor. Dar, dacă o mare par­te a muncitorilor de pe acest şantier se preocupă de manipularea corectă a cărămizilor, pentru a nu se sparge, macaragiul Szentes Andrei, face mai puţin cam din aceasta. Ri­dică platforma încărcată cu cărămidă la ultimul nivel al construcţiei şi o descarcă, fără atenţie la marginea ei, făcînd ca o parte din cărămidă să ca­dă pe sol, fărîmiţîndu-se. în afară de această pagu­bă, metoda de lucru a macaragistului pune în pericol şi muncitorii de pe şantier, întrebat de ce nu execută comanda ma­caralei de la postul su­perior, ne-a răspuns: „Mi-e frică să mă urc, deoarece calea de rulare a macaralei este denive­lată. Şefii, cărora le-am adus la cunoştinţă acest lucru, nu au luat nici o măsură". Intr-adevăr, este sufi­cient să treci peste tra­verse, pentru a vedea cum acestea se mişcă. Ne miră faptul că cei plătiţi pentru a veghea asupra respectării N.T.S. nu au luat nici o măsură, tole­­rînd chiar­­ încălcarea nor­melor de, tehnica secu­rităţii muncii. Aspectele inserate de noi cu prilejul acestui raid, constituie un sem­nal, căruia conducerea şantierului — şef de şan­tier Demeter Ştefan — şi cea a I.J.C.M. — director Lajos Zoltán — trebuie să-i acorde atenţia cuve­nită. iLa Itim, mil­lia! ! ! Exces de viteză ! Conducătorul auto Magyar Alexandru, posesorul ■ ■ autoturismului I-HR-1092, marca Renault, se în- E drepta, împreună cu soţia şi cu familia Balia, în I ziua de 18 septembrie a.c. spre Băile Jigodin, cu I gîndul de a petrece împreună o după-amiază plă- _ cută. Un autoturism bun, cu un şofer bun. Şi apoi, I g mînă frate , ce contează ploaia ! Probabil aşa s-a I " gîndit Magyar Alexandru, dar s-a înşelat amarnic.­­ I La ieşirea din­­oraşul Miercurea-Ciuc a zărit o autobasculantă, care circula în sens invers. A ac­ţionat brusc sistemul de frînare în scopul redu­cerii vitezei. Pe şoseaua umedă, autoturismul îşi­­ pierde direcţia, descriind nişte zig-zaguri, apoi se răstoarnă la marginea şosetei. Urmarea excesu­lui de viteză: cîţiva răniţi, iar Balta Reghina este a­­runcată pe geam în urma răsturnării autoturis­­■ mului şi accidentată mortal. ! Şoferul „furios“ 99' Se zice că majoritatea conducătorilor auto se înfurie numai la vederea unei „Capre", dar furia lor întrece orice măsură atunci cînd sunt nevoiţi să acorde prioritate unei motorete mici. Un ase­menea conducător furios este şi Tamás Wilhelm, care în ziua de 19 septembrie a.c. conducea auto­buzul 31-HR-667. In raza comunei Suseni, la inter­secţia drumului judeţean nr. 122 (Gheorgheni— Odorheiu Secuiesc) cu drumul judeţean nr. 123 (Ciumani—Voşlobeni) nu acordă prioritate moto­retei I-HR-213 condusă de Szász Andrei, acciden­­tîndu-1 grav. Victima, în stare de comă, a fost transportată de urgență la spitalul din orașul Gheorgheni. Vinovatul, Tamás Vilhelm va avea de acum înainte suficient timp să se gîndească la regulile de conducere. Hoţul de motocicletei Lui Iluţ Nicolae îi plac motocicletele. Mai ales noaptea cînd e întuneric. Această mare pasiune, care o are de ani de zile, l-a făcut să fure în noaptea de 19 august a.c. motocicleta lui Roşea Alexandru din comuna Gălăuţaş şi motocicleta lui Nagy Albert din satul Toloşeni. Iluţ, Nicolae, deşi nu are nici o­­calificare, nici loc de muncă, a în­văţat de la sine putere să „conducă" motocicle­tele. După ce mai fusese condamnat de două ori pentru „conducere fără permis" acum va fi şi a treia oară. I. KISS L­I

Next