Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-04-01 / nr. 653

Pag. 2 REALIZĂRI IN DOMENIUL RADIOLOGIEI ÎN ORAŞUL MIERCUREA-CIUC Datorită perfecţionări­lor şi îmbunătăţirilor per­manente aduse aparate­lor de roentgen, la ora actuală nu se mai con­cepe un diagnostic co­­rect fără aportul nepre­cupeţit al radiologiei , care este în stare să des­copere cele mai mici mo­dificări și să diagnosti­cheze boala încă de la începuturile ei. Dacă vom tine seama că prin efec­tuarea de radiografii se poate urmări în timp e­­volutia bolii, ne putem da seama de marele aju­tor adus omenirii de a­­ceastă ramură a medici­­nei. în urmă cu citi­va ani — pînă în 194? — în o­­raşul Miercurea-Ciuc, a­­tît la spital Cit şi la po­liclinică, au existat doar două aparate de roent­gen de mică capacitate, dintre care numai la a­­paratul din spital se pu­teau efectua radiografii. Nici acestea nu erau de calitate, iar examinările speciale erau îndrumate la Tg. Mureş sau Braşov. O dată cu noua or­ganizare teritorială a ţă­rii, spitalului din Mier­­-----------------------------------­curea-Ciuc i-a revenit sarcina de for metodolo­gic judeţean în domeniul medical , pentru aceas­ta însă era nevoie de o serie de îmbunătăţiri în ceea ce priveşte apara­tura de diagnostic. La ora actuală spitalul şi policlinica din Mier­­curea-Ciuc sunt dotate cu cite un aparat de roentgen de mare capa­citate. De asemenea este montat şi funcţionează un aparat M.R.F. fix şi în prezent sunt instalate în­că două aparate roentgen la spitalul de copii şi dispensarul T.B.C. Amenajările efectuate la vechile localuri au permis ca astăzi să dis­punem de elegante ser­vicii de radiologie, bine utilate şi bine dotate din toate punctele de vedere,­­ putîndu-se executa orice fel de examinări. Astfel s-a putut ajunge ca şi la Miercurea-Ciuc să se poată executa în cele mai bune condiţii : seriografii gastrice, uro­­grafii şi colecistografii, tomografii, precum şi ori­ce fel de alte radiogra­fii sau examinări care, prin tehnicitatea lor, sunt de un real folos oame­nilor muncii, ei puţind beneficia pe loc de rea­lizările şi cuceririle ac­tuale ale ştiinţei, fără a mai fi nevoiţi să piardă timp şi bani în peregri­nările pe la alte centre medicale. O altă aplicare impor­tantă a razelor d­in me­dicină e şi în tratamen­tul anumitor forme de manifestare a canceru­lui. La Miercurea-Ciuc funcţionează cu foar­te bune rezultate un serviciu de roentgen­­terapie, , dotat cu două aparate.­ în acest ser­viciu şi-au găsit ali­narea suferinţelor şi vin­decarea foarte mulţi bol­navi atît din Miercurea- Ciuc cit şi din alte loca­lităţi ale judeţului. Aceste realizări au fost, obţinute prin munca ne­obosită a medicilor şi a cadrelor medii sanitare care se străduiesc să-şi ridice necontenit nivelul lor profesional şi p­rin aportul lor, să ridice ca­litatea acestor examinări. Dacă în urmă cu cîţiva ani la Miercurea-Ciuc e­rau doar doi medici spe­cialişti radiologi, astăzi numărul lor, ca şi al ca­drelor medii, s-a dublat. Acest colectiv este pă­truns de marea importan­ţă ce-i revine, străduin­­du-se ca, prin munca lui, să redea cu un ceas mai devreme în cîmpul mun­cii pe cei suferinzi şi, prin aceasta să lupte pentru îndeplinirea hotă­­rîrilor partidului privind grija permanentă fată de omul bolnav. Dr. D. BLIDARU­, medic primar Zile de primăvară la Miercurea-Ciuc. I­I­I­I­I­I­I . zu I vii MIERCURI, 1 APRILIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidia­nă. 13.22 Cîntă Mireille şi Constantin Drăghici. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 Jocuri fecioreşti. 15.00 Radio şcoală. 15.30 Compozitorul săptăminii — Edvard Grieg. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Zece minute în compania violo­nistului Victor Predescu. 16.30 Consultaţie juridi­că. 16.40 Pagini alese din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. So­lişti : Ileana Grigoriu Marin Iordache şi Ion Lă­­ceanu. 18.03 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară, de Ion Dodu­ Bălan. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Arghe/­iana. Giuvaere. 20.25 Zece melodii prefe­rate. 21.20 Orchestra de muzică ușoară a Casei de discuri „Electrecord". 21.30 Moment poetic. Pasteluri de primăvară. 21.35 Solistul serii -- Udo Jürgens. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Pen­tru magnetofonul dumneavoastră. Fragmente din opera „Cavaleria rusticană!” de Mascagni cu Elena Suliotis și Franco Corelli. 23.00 Concert de muzică uşoară. PROGRAMUL II 13.30 Unda veselă 14.03 Geneza şi evoluţia mu­zicii populare româneşti. 14.30 Cîntece de ieri, interpreţi de azi. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Pagini din pastorala Acis şi Galateea de Haendel. 15.30 Melodii de Ion Cristinoiu. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Actualitatea muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Muzică ușoară din R.P. Ungară. 17.35 Lecturi paralele. 18.00 Cinci stele în recital : Ion Voicu, Zara Doluhanova, Edwin Fischer, Jean Pierre Rampai, Kim Borg. 19.30 Meridiane lirice: Uuno Kailas. Emisiune de A. E. Baconsky. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Lieduri de compozitori români pe versuri de Tu­dor Arghezi. 21.02 Cîntăreți de operă interpretînd muzică uşoară. 22.00 Muzică de cameră de Con­stantin Dimitrescu. 22.30 Firicel de floare albastră. — muzică uşoară românească. 23.05 Discuri rare. Maeştri italieni ai orgii. 24.00 Ciclul vocal „Jurna­lul unui dispărut" de Leos Janacek. JOI, 2 APRILIE PROGRAMUL I 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.30 Din melodiile Festi­valului şi concursului de muzică uşoară Braşov — România 1970. 11.05 Solişti de muzică uşoară — clarinetistul Alexandru Tim­e. 11.15 Din ţările so­cialiste. 25 de ani de la eliberarea Ungariei de sub jugul fascist. 11.30 Din veacul lui Stradiva­rius. 11.45 Sfatul medicului. Gimnastica medicală în timpul sarcinii. 12.00 Recital de operă Maria Goia. 12.15 Din repertoriul lui Nat King-Cole. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Întîlnire cu melodia popu­lară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal. 7.10 Program muzical de dimi­neaţă. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreţi — Pablo Casals. Concertul în si minor pentru violoncel şi orchestră de Dvo­rak. 9.02 Cîntă Gheorghe Roşoga. 9.30 Piese corale de Mircea Homic. 9.45 Opera comică „Turnul în Italia" de Rossini. 10.15 Radioexpediţie pionie­rească. 11.15 Cîntece şi jocuri. 11.40 Muzică ușoa­ră de EUy Roman. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Mic concert de prînz. 12.40 Săptămina cul­turii ungare. iHDRUm­ăTOR PENTRU ADIMIITEREA i ŞCOLILE PROFESIONALE Ministerul Învăţămîn­­tului a predat tiparului „îndrumătorul pentru ad­miterea în şcolile profe­sionale în anul şcolar 1970—1971". Acesta pune la îndemîna celor intere­saţi condiţiile de admite­re, obiectele de examen, data ţinerii concursului, reţeaua şi profilul aces­tor şcoli, ministerele, or­ganele centrale şi loca­le care le au în subordi­ne. Noul îndrumător face cunoscute schimbările in­tervenite în datele exa­menului de admitere, în­scrierile se fac, de pildă, în perioada 1-5 iulie, examinările se desfăşoa­ră în intervalul 6—14 iu­lie, candidaţii susţinînd lucrările scrise în zilele de 7—8 iulie, probele o­­rate între 9—14 iulie. Ca mijloc sigur de pro­pagare a modei aluilui 1970, Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşu­găreşti şi Ministerul Co­merţului Interior au or­ganizat o paradă a ce­lor mai reuşite colecţii de modele din articole de confecţii, tricotaje, în­călţăminte, pentru sezo­nul cald. Din nou crea­torii de modele şi-au eta­lat concepţia artistică, ingeniozitatea, gustul pen­tru frumos, apreciate de cei prezenţi. Printre par­ticipanţi au fost şi repre­zentanţii judeţului nostru. Ca să oferim cititorilor citeva jaloane ale mode­­­­lelor de îmbrăcăminte, prezentate de Centrul de creaţie­­ al UCECOM am solicitat părerea to­varăşului Biro Andrei, preşedintele U.J.C.M., ca­­re ne-a relatat despre cele văzute la recenta prezentare a modei. — Ce ne puteţi spune despre moda anului în curs ? — Personal, sunt entu­ziasmat. Ni s-a oferit po­sibilitatea atât nouă, cit şi maiştrilor, croitorilor, prezenţi de la fiecare cooperativă meşteşugă­rească, să luăm contact direct cu noutăţile modei anului 1970. Linia carac­teristică este menţinerea modei anului trecut, Îm­bunătăţită substanţial cu diferite elemente noi, de natură să stârnească in­teresul fiecăruia, nu ce constau ele ? Pe lingă fap­­tul că se menţine, deo­camdată cu succes, trasă­­tura moderată a „miniu­­lui“ creatorii de modele au adoptat şi o linie complet nouă, aşa-zisă moda „maxi" cu rochie lungă pînă la glezne, cu particularităţi deosebite. Cele 760 de modele au avut darul să ne pună la curent cu intenţiile modelatorilor, care, prin cele expuse s-au bucurat de succes. — Ca participant la parada modei, sînteţi cel mai în măsură să ne fur­nizaţi amănunte legate de noutăţile anului 1970. S-au făcut salturi mari ? — Deşi e pentru pri­ma dată cind asist la o asemenea paradă, vă mărturisesc că am fost profund impresionat de modelele ce s-au perin­dat prin fata noastră. E­­xecutarea costumelor pre­zentate, cu mult rafina­ment artistic, uniformi­zarea culorilor, atît la confecţii femei cit şi la cele bărbăteşti, au fost ■ trăsăturile dominante ale acestei parade. Ceea ce urmăreşte moda noului sezon este evidenţierea siluetei corpului, contu­rarea taliei şi a şolduri­lor. Totodată s-au pre­zentat modele în care se înmănunchiau două lun­gimi în acelaşi complet — mantoul lung şi rochia scurtă, chiar pînă deasu­pra genunchiului. Desigur că şi în continuare, în moda feminină este pre­zent pantalonul. Nici moda masculină nu a rămas mai prejos. I Se menţine stilul tine­resc, duminind stilul en­glezesc neoclasic, cu dis­pariţia stilului romantic şi militar. Sacoul va fi cu decol­teu îngust, clape drepte, cu 2—3 nasturi, şi cu de­colteu lung şi scobit, cla­­pele uşor bombate, pre­lungite spre umeri. Pan­talonii vor fi In conti­nuare fără manşetă mani­ testîndu-se apariţia lor la hainele tip sport. — Ne vorbeaţi de pre­zenţa costumelor inspi­rate din tradiţiile popu­lare. Care a fost reacţia participanţilor ? — Drept să vă spun selectarea multora din motivele populare şi a­­doptarea lor creatoare s-a făcut cu mult rafi­nament artistic. Pur şi simplu a stîrnit entuzias­mul celor prezenţi. Ceea ce s-a avut în vedere a fost condensarea In mo­dele reuşite, a tradiţiilor folclorice din diferite zo­ne etnografice ale ţării. Şi, spre bucuria noastră, creatorii de modele au reuşit să contopească In costumele lor nu numai particularitatea unei zone geografice, ci specificul naţional. Reprezentanţii cooperativelor meşteşu­găreşti din R.P. Bulgaria şi R.S. Cehoslovacă, pre­zenţi şi ei cu 60 de mo­dele, originale, interesan­­te, au apreciat foarte mult aceste costume cu specific popular. — în ce constă utilita­tea acestei parade a mo­dei, şi ce vor face, con­cret, cooperativele meş­teşugăreşti din judeţul nostru pentru populariza­rea şi lansarea noii linii a modei 7 — Demonstraţia la ca­re am participat. Împreu­nă cu cooperatori şi maiştri de la cooperati­vele meşteşugăreşti din judeţ ne-au uşurat sar­cina lansării noului în rîndul clientelei. Cele mai reuşite modele, care sperăm să satisfacă pe deplin gusturile cetăţeni­lor, vor fi prezentate în oraşele judeţului nostru. Astfel, cooperativele meş­teşugăreşti din Miercu­rea-Ciuc, Odorheiu Se­cuiesc, Topliţa, Gheor­­gheni, Cristuru Secuiesc se pregătesc cu meticu­lozitate pentru a oferi publicului. In cadrul li­nei parade a modei, cele mai interesante modele, In cursul lunii aprilie, preconizările noastre vor fi transpuse în viată. Interviu consemnat de GH. CHIPER MODA ANULUI 1970 A apărut revista „LUPTA DE CLASĂ“ nr. 3/1970 Numărul pe luna mar­tie a.c. al revistei cu­prinde articolele : Suve­ranitatea — atribut ina­lienabil al statelor in lu­mea contemporană de CONSTANTIN LAZA­­RESCU, DUMITRU MA­­ZILU, Noul sistem de salarizare sub­­ semnul echităţii sociale de DA­NA VOINEA, Colabora­rea economică dintre ţă­rile socialiste de ROMAN MOLDOVAN. în continuare, revista publică intervenţiile fă­cute de MARIN ALE­XANDRU, VIRGIL AN­­GHELESCU, JEAN BEIU, ION BLAGA, FLORIN BURTAN, DAN COS­­MIN, PETRU DESPOT, HARALAMBIE ENE, ION GRADIŞTEANU, CORNEL IUGA, BARBU PETRES­CU, CONSTANTIN PIN­­TILIE, NICOLAE SPέ­NU, IOSIF STEINBACH, GHEORGHE ŞI C.LOVAN, ION VELICAN în cadrul mesei rotunde cu tema „Centralism şi democra­ţie în conducerea eco­nomică". Cu prilejul Centenaru­lui naşterii lui V. I. Le­nin este publicat artico­lul lui RADU PANTAZI despre. Criterii leniniste de interpretare a curen­telor de gîndire contem­porane. Revista mai cuprinde materialele: Alexandru Ioan Cuza şi făurirea Ro­mâniei moderne de DU­MITRU ALMAŞ; Sinteza şi dinamica valorilor în literatura actuală de VA­SILE NICOROVICI, Secu­ritatea statelor şi dezar­marea nucleară de DU­MITRU ŢIBULEAC. La rubrica „Viaţa ştiin­ţifică internaţională" sunt inserate : însemnări des­pre Congresul al XXII-lea al Institutului internaţio­nal de sociologie de ION DRAGAN, LUDOVIC GRÜNBERG şi Metoda comparativă în ştiinţa po­litică de OVIDIU TRĂS­NEA. Acest număr mai cu­prinde rubricile „Docu­mentar" şi „Revista re­vistelor". HARGHITEI Ceramică artistică de la „Arta Harghitei" Studioul Tg. Mureş MIERCURI, 1 APRILIE In limba română 6—6.30 Emisiunea pe teme agrare . Vastul pro­gram pentru înflorirea agriculturii. Muzică popu­lară la cererea ascultătorilor. Din programul zilei. 18—19.30 Cronica actualităţii. Solişti instrumentişti din Tg. Mureş. Orizont economic . Noile organis­me economice în faţa problemelor de producţie ce le revin pe 1970. Selecţiuni din opereta „O noapte la Veneţia" de J. Strauss. Prin lăcaşurile de cultură . Aspecte, opinii de la reuniunile corale de la Zagon şi Sîngeorgiu de Pădure. Noi înre­gistrări de jocuri populare. În limba maghiară 6.30—7 Jurnal de dimineaţă. Muzică populară şi uşoară. Din programul zilei. 16.30—18 Cronica actualităţii. Cronica de concert. Viaţa literară. Rubrica „Figyelő" din cotidianul tîrgumureşean Vörös Zászló ; fragmente din pagina literar-artis­­tică a ziarului. Poşta muzicală. Trei reporteri în trei județe. ANUL III, nr. 653 LA CRITICA FĂCUTĂ DE ZIAR Uzina de fier Vlăhiţa propune... ziarul salută propunerea . Din răspunsul primit de la Uzina de fier din­­ Vlăhita, în urma apariţiei articolului: „Vagoanele­­ staţionează, locaţiile cresc, măsurile întîrzie“, des­­­prindem faptul că întreprinderea este „obligată"­­ să suporte consecinţele unei slabe organizări a­­ graficului de încărcări-descărcări a vagoanelor,­­ cauzate de nerespectarea obligaţiilor asumate de­­ către acei care concură la acest lucru. Conduce-­ rea uzinei ne face cunoscut. In preambulul răs­­­punsului, că a luat o serie de măsuri menite să­­ asigure buna desfăşurare a activităţii de pe ram-I­pa C.F.R. din staţia Miercurea-Ciuc. Dar, cu toate­­ acestea nu se înregistrează progrese Reţinem ci­li­­eva din măsurile luate. Echipele de încărcători­- descărcători au fost întărite cu muncitori sezo­­­nieri. S-a luat legătura cu I.R.T.A. Odorheiu Şe­n­­cuiesc tcărăuşu) pentru organizarea transportului­­ auto, de la gara Miercurea-Ciuc la uzină in trei­­ schimburi. De asemenea, s-a mecanizat procesul­­ de încărcare-descărcare (bandă transportoare,­­ auto-incărcător). Pentru a răspunde sarcinilor pla-­ nului de transport, acesta a fost defalcat pe zile,­­ asigurîndu-se astfel, zilnic mijloace de transport,­­ evitîndu-se in acest fel şi aglomerarea rampei .­ C.F.R Totuşi, s-au înregistrat perturbaţii In acti­­­vitatea de încărcări-descărcări. Motivele invocate­­ de conducerea uzinei ar fi în afara lor Astfel, ,­­.R.T.A. Odorheiu Secuiesc nu şi-a respectat obli­­­gaţiile de a pune la dispoziţie mijloace de trans­­­port, conform necesităţilor. Pe de altă parte, va­­­goanele nu sunt Întotdeauna eşalonate (de stafia­­ C.F.R.) In fonetie de necesităţile de încărcare şi­­ descărcare.­­ Pentru evitarea acestui neajunsuri factorii de­­ răspundere ai uzinei propun (cităm): „Să fie orga­­­nizată o întîlnire la masa rotundă la care să par­t­­icipe delegaţii uzinei, ai I.R.T.A Odorheiu Se­­­cuiesc şi ai staţiei C.F.R. Miercurea-Ciuc". Ziarul­­ răspunde afirmativ­ propunerii făcute, urmând ca : ~In luna aprilie a.c., la o dată care se va stabili,­­ să fie convocaţi toţi cei care sunt răspunzători de­­ buna desfăşurare a activităţii de încărcări-descăr­­­cări.­ ­ G. MINODOR 99Veveriţa66 s-a pus pe fugă... Spre sfîrşitul anului trecut, întreprinderea ju­deţeană de construcţii­­montaj a început, la Băile Tuşnad, lucrările de con­strucţie a unui complex comercial, peste drum de cantina nr. 1, la o apre­ciabilă diferenţă de nivel sub noua şi cocheta co­fetărie „ Veveriţa". Conform proiectului întocmit de C.S.A.P.C. Mureş, constructorii au început să sape dealul şi să degajeze cîteva mii de metri cubi de pămînt, pentru a face loc con­strucţiei. O dată cu pă­­mîntul, a fost îndepărtat şi vechiul zid de sprijin care susţinea dealul ce oferea adăpost „Veveri­ţei". Treaba n-a mers în­să prea repede, şi a ve­nit iarna, cu zăpadă, cu umezeală. Apoi, zăpada s-a topit, umezeala a crescut şi, nemaiexistînd zidul de susţinere, malul a început, să se surpe. Numai că pămîntul n-a vrut să plece singur la vale, ci aduce după sine şi cofetăria „Veveriţa" şi, dacă încercările dispera­te ale constructorilor de a stăvili prăbuşirea ma­lului nu vor fi încununa­te de succes, va aduce om la vale şi o vilă de toată frumuseţea. Bineînţeles că vila a fost­ evacuată, iar „Veve­riţa" pusă în captivitate „din­ motive de forţă ma­joră", cum ne anunţă un bilet agăţat pe uşă, du­pă ce abia în vara anu­lui trecut s-au cheltuit zeci de mii de lei pen­tru amenajarea ei (ca să nu mai vorbim de pagu­bele de alte zeci de mii de lei aduse organizaţiei comerciale prin închide­rea fortuită a cofetăriei!). A prevăzut proiectul lucrării măsurile de si­guranţă impuse de starea terenului ? A respectat constructorul soluţiile din proiect ? De ce construc­torii n-au tras semnalul de alarmă de îndată ce s-a ivit pericolul şi au aşteptat intervenţia Co­mitetului judeţean de partid? Cine sunt vino­vaţii pentru cele petrecu­te ? Cine va suporta pa­gubele produse prin dete­riorarea clădirilor amin­tite, prin închiderea co­fetăriei şi prin scumpirea lucrărilor de construcţie a complexului ? Toate a­­cestea­­ poate şi altele — sunt întrebări la care va trebuie găsit răspuns, atît pentru recuperarea pagubelor cit și, mai fi­res, pentru ca asemenea mostre de lipsă de­ răs­pundere şi de prevedere să nu se mai repete. C. ŞTEFAN MIERCURI, 1 APRILIE 18.00 Deschiderea e­­misiunii. Ex-Terra '70. E­­misiune-concurs pentru şcolari. 18.25 Actualitatea muzicală. • Opinii . Cronica muzicală. 18.50 Desene animate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Acţiunea ,,L" — Legumicultura. Este tim­pul lucrului în solarii. Ce se face în bazinele legu­micole Ilfov, Constanţa şi Timiş. 19.30 Reportaj­­anchetă. Oraşul nu doar­me niciodată. 20.00 Şarje de 1 aprilie. 20.15 Tele­­cinemateca. Vin ploile. 21.50 Anunţuri — publi­citate. 21.55 Un zîmbet de fetiţă. 22.10 Telejur­nalul de noapte. 22.20 Salonul literar al tele­viziunii. ..._______________­ MIERCUREA-CIUC - Ci­nematograful „Harghi­ta" : Cavalerii aerului film cehoslovac cine­mascop. ODORHEIU SECUIESC Cinematograful „Homo­rod" : Nu vor fi divor­ţuri, film polonez. GHEORGHENE — Cinematograful „Mioriţa" : O­­mul cu ordin de repartiţie, film polonez, in culori. GHEORGHENÎ — Cinematograful „Forestierul" : Familia noastră trăznită, film cehoslovac, cine­mascop. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Mai pe­riculoase decit bărbaţii, film englez. în, culori cinemascop. GÂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul" : înainte de război, film iugoslav. BALAN — Cinematograful „Minerul" : Logodni­cele văduve, film maghiar. CRISTURU SECUIESC Cinematograful Progre­sul" : Căliţi în foc, film polonez, cinemascop. CILIMANI Cinematograful „Cultural" : Soarel vagabonzilor, film franco-italian în culori cine­mnascop. IBORSEC Cinematograful „Izvorul" : Comisarul X și „Panterele albastre", film german în cu­lori cinemascop. ilORSEC — Cinematograful „Borsec" : Străin in casă, film englez în culori. BĂILE TUȘNAD •— Cinematograful „Oltul" : Tai­na leului, film maghiar. PRAID — Cinematograful „Sătesc" : Fata din pan film iugoslav în culori. DITRAU — Cinematograful „Mureșul" : Moarta unui birocrat, film cubanez. II ----------------------------------^

Next