Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-10-01 / nr. 807
octombrie — 15 decembrie LEGERILE IN trGAHZAJIILE DE PARTID In săptămânile care vor urma, cei peste două milioane de membri ai Partidului Comunist Român vor participa la un moment important în viaţa organizaţiilor noastre de partid. Pe baza prevederilor Statutului, Secretariatul Comitetului Central al P.C.R. a hotărît ca în perioada 1 octombrie — 15 decembrie 1970 sa aibă loc adunări şi conferinţe ,pentru dări de seamă şi alegeri începînd de la grupele de partid şi pînă la organizaţiile orăşeneşti de categoria a ll-a inclusiv. Ilustrînd consecvenţa cu care conducerea partidului veghează la aplicarea riguroasă a prevederilor statutare, la respectarea principiilor şi normelor democratice proprii vieţii interne de partid, organizarea cu regularitate a adunărilor pentru dări de seamă şi alegeri in cadrul termenelor prevăzute de Statutul P.C.R. este menită să creeze cadrul favorabil pentru o mai intensă participare activă a tuturor comuniştilor la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului, la realizarea sarcinilor ce revin organizaţiei respective. Deosebita însemnătate a adunărilor şi conferinţelor pentru dări de seamă şi alegeri din acest an constă în aceea că, desfăşurîndu-se în ajunul intrării într-un nou cincinal, ele sunt menite să determine creşterea continuă a rolului conducător al organizaţiilor de partid în înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R. In ultimă instanţă, rostul adunărilor de alegeri este să determine deplina valorificare a experienţei şi iniţiativei comuniştilor, intensa mobilizare a resurselor fiecărei organizaţii, a fiecărui colectiv de muncă în vederea înfăptuirii exemplare a sarcinilor ce le revin. Rolul adunărilor de alegeri în dinamizarea forţelor organizaţiilor de partid va fi îndeplinit în măsura în care se va înţelege pretutindeni că ele nu constituie un scop în sine, că trebuie integrate şi subordonate efortului general de perfecţionare a conducerii întregii vieţi economice şi sociale. In acest sens, criteriul hotărîtor de apreciere a modului de pregătire şi desfăşurare a adunărilor pentru alegeri îl constituie aportul efectiv al acestora la intensificarea eforturilor organizaţiei, a colectivului respectiv in vederea îmbunătăţirii substanţiale a intregii activităţi. Tocmai de aceea se impune ca , în urma unei temeinice analize a activităţii desfăşurate pentru îndeplinirea hotărîrilor Congresului al X-lea, ale plenarelor C.C. în domeniul în care activează organizaţiile de partid respective, precum şi a propriilor hotărîri - dezbaterile adunărilor de alegeri să fie orientate în funcţie de problemele specifice ale fiecărei organizaţii, de condiţiile concrete în care acestea îşi desfăşoară activitatea. Competenţa şi discernămîntul cu care va şti să definească obiectivele precise spre care se cer concentrate eforturile pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe ultimul trimestru al acestui an, cit şi a celor de perspectivă, căile şi metodele cele mai potrivite spre a le realiza, constituie o expresie grăitoare a maturităţii politice a oricărei organizaţii de partid. (Continuare în pag. a 3-a) OATE FORTEIE PENTRU tem de premiere a mecanizatorilor, ntru accelerarea ritmului rărilor agricole ă în diverse ocazii dus critici justifica adresa activității mecanizatori, ele eferit la cazuri par- Marea majori- a mecanizatorilor muncesc cu canzitate, fac totul ruble să meargă bine, nu precumici timp, nici epentru a-şi îndesarcinile ce le reinformaţi că Mi- Agriculturii şi urii a introdus deci reguli de premecanizatoriilor, timularea lorma- i vederea accelerărilor din a agricolă de Pentru a afla e în legătură cu măsură, ne-am tovarăşului Veres ai secţiei mecan Direcţia agreţeană rugăm să expucuri în ce conte noi reguli de — Conform instrucţiunilor Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, în raport cu realizările zilnice, mecanizatorii care au obţinut cele mai bune rezultate, pot primi în fiecare seară premii speciale. Şefii secţiilor de După cum rezultă din tabel, premiile sunt mari, stimulatoare. Ele revin în fiecare zi acelor mecanizatori care în ziua respectivă şi-au depăşit mecanizare şi mecanicii de întreţinere pot obţine asemenea premii, decadal. Numărul şi mărimea premiilor sunt in raport cu fazele de lucru şi cu realizările. Pentru mai multă claritate să prezentăm un tabel privind premiile ce se pot obţine în cadrul fiecărei secţii de mecanizare: planul, obţinînd cele mai bune rezultate. Interviu consemnat de IMREI SANDOR (Continuare în pag. a 3-a) Denumirea lucrării şi a maşinii cu care se efectuează - Recoltatul cartofilor cu maşini E-649, M.S.C., Suma premiului zilnic Sarcina de plan a secţiei la lucrarea respectivă Numărul premiilor ce se pot acorda — Insăminţări 100-400 ha1 75 lei 400-800 ha 2 100si 75 lei peste 800 ha 3 100, 75 și 50 lei 100-250 ha 1 100 lei C.R.C.-2 peste 250 ha 2 100 și 75 lei moment de intens efort, pe care l-am dori tot mai accelerat și generalizat. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITIVA I nul III, Nr. 807 JOI OCTOMBRIE 1970 AG. 30 BANIHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Interior la Fabrica de ață din Odorheiu Secuiesc. LA C.A.P. FRUMOASA Se cere mai multă răspundere faţă de soarta recoltei Nu numai pentru noi, ci şi pentru oricare alt cetăţean al judeţului, credem că este clară însemnătatea deosebită pe care o are terminarea la timp, în toate unităţile agricole, a lucrărilor din actuala campanie agricolă de toamnă. Se pare însă că acest lucru nu este suficient de limpede pentru consiliul de conducere al Cooperativei agricole de producţie din Frumoasa, pentru că altfel nu ne putem explica pronunţata rămînere în urmă ce se înregistrează, în prezent, la această cooperativă agricolă de producţie. Spre edificare, amintim următoarele cifre: din suprafaţa de 328 de hectare cultivate cu cartofi, pînă în prezent, s-au recoltat abia 10 (zece !) hectare, iar din cele 330 de hectare planificate a fi însămânţate cu griu de toamnă au fost însămînţate abia 40 de hectare. De altfel, din suprafeţele stabilite a fi însămînţate cu grinde (Continuare în pag. a 3-a) Privim la înfăţişarea actuală a localităţilor judeţului nostru, la înfăptuirile obţinute în munca de gospodărire şi înfrumuseţare a acestora, şi vie vin în minte, cuvintele rostite de preşedinţii şi secretarii consiliilor populare, de cetăţenii şi deputaţii adunaţi cu cîteva luni în urmă, la Dîrjiu. Atunci, în freamătul sărbătoresc, se plămădeau noi planuri, noi proiecte de perspectivă care vizau buna gospodărire a localităţilor. Treptat, treptat proiectele au început să prindă viaţă. Realizările sunt mai mult decit meritorii. Acum, cînd s-a intrat în etapa a doua a desfăşurării acţiunilor de întrecere patriotică, rezultatele sintetice sunt de ordinul milioanelor de lei. Din aceste succese dobîndite, se detaşează cele raportate de locuitorii comunei Avrămeşti. Pentru continua prosperitate, a comunei, cu sprijinul deputaţilor, a comitetelor de cetăţeni, consiliul popular a întocmit încă primele luni un plan P'-'Plin de acţiune care viza obiective ce urmau înfăp, tuite prin muncă patriotică, în valoare de 405.100 lei, întreţinerea faţadelor caselor, a curţilor, alinierea de străzi, construirea de trotuare, delimitarea traseelor turistice, întreţinerea parcurilor şi zonelor verzi, repararea de străzi şi trotuare erau înscrise pe agenda cotidiană de lucru a celor din Avrămeşti. Planul a fost prezentat cetăţenilor, în adunarea populară. — Sâ trecem concret la fapte, să chibzuim totul cu mult discernământ ! se auzeau vocile din sală. Trebuiau găsite căile cele mai bune, pentru ca totul să decurgă în condiţii optime. În acest sens, mobilizarea cetăţenilor, participarea efectivă a fiecăruia, respectarea riguroasă a planurilor de acţiune, constituiau temeiuri trainice pentru ca desfăşurarea lucrărilor să decurgă bine. Planul a fost defalcat pe circumscripţii, obiective, stabilindu-se cu exactitate ceea ce trebuie să efectueze fiecare cetăţean. Gîndurile celor din Avrămeşti se îndreptau acum spre realizarea angajamentelor stabilite. Fiecare era conştient că înfăptuirea celor preconizate, cerea muncă, efort continuu. Executarea lucrărilor, a fost coordonată de Szöcs Aron, preşedintele Consiliului popular comunal, care şi-a dovedit şi cu această ocazie, perspicacitatea, spiritul de bun gospodar. Un sprijin preţios în bunul mers al lucrărilor, l-au acordat membrii comitetului executiv, care, fiind repartizaţi pe circumscripţii, au luat permanent legătura cu deputaţii, cunoscind astfel îndeaproape desfăşurarea lucrărilor edilitargospodăreşti. Lipsurile semnalate, erau sesizate, şi operativ se luau măsuri de înlăturare. De timpuriu, încă de la sfirşitul anului trecut s-au luat măsuri pregătitoare, procurîndu-se materia primă necesară construcţiilor de străzi şi trotuare. Numai astfel se puteau realiza la construcţii de străzi — 12.000 m, re rări de străzi şi trai re în valoare de 153.000 lei, construcţi drumuri în valoare 18.500 lei, întreţiner parcuri, estimate la lei, plantarea de 115 pomi ornam, construirea a 17 etc. In Goagiu şi nuş, sate ape comunei Avrărenii au pregi fi necesar conşilelor. g Aceste ocreşti la punirr fi totuşi cuim realizarea I dilitar-gospo loare de 6 § faţă de fost amgajc I In spatele, ^ mai mult I s*ă hărnid ta, buna 8 lucrărilor, circumscrii B lor ce tre S antrenare prin ei an ilor, a fi iniţierea E (Contini CIFRE INSEMED HARNICIE, PERSEVERENTI, BUNA organizare Consiliul de Stat a ratificat Tratatul româno-sovietic In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au luat parte tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de miniştri, miniştri, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman şi Ludovic Takács, care şi-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuţie de seamă la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important şi corespunde năzuinţelor şi dorinţei poporului nostru. , Semnarea la Bucureşti a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluţia ascendentă a relaţiilor de colaborare multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, actualized în condiţiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabileşte pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două ţări, în spiritul egalităţii depline în drepturi, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului in treburile interne, întrajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno-sovietis se fundamentează pe îndelungatele tradiţii de prietenie şi solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului şi ridicată pe un plan superior în condiţiile construirii socialismului şi comunismului ; legăturile trainee care ne unesc îşi găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor supreme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea şi amplificarea continuă a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice reciproc avantajoase, a cooperării în producţie şi în alte domenii dintre România şi Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţările noastre in dezvoltarea bazei tehnicomateriale a societăţii, în înflorirea ştiinţei şi culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor, a colaborării şi cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voinţa celor două state de a acţiona în continuare PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII Asigurarea unui front corespunzător pentru perioada de iarnă, preocupare de seamă O condiţie esenţială pentru îndeplinirea integrală şi la timp a planului de investiţii pe anul 1971 — primul an al viitorului cincinal — este asigurarea unui front de lucru corespunzător pentru perioada de iarnă. Aceasta întrucît numai pregătind un număr corespunzător de puncte de lucru închise, încălzite, unde să poată lucra constructori de toate specialităţile, putem asigura, în lunile de iarnă, îndeplinirea planului valoric şi fizic stabilit, executarea de lucrări corespunzătoare calitativ şi ocuparea continuă a personalului întreprinderilor de construcţii. De pe acum se constată că in acest an frontul de lucru pregătit sau în curs de pregătire pentru perioada de iarnă răspunde în mult mai mare măsură cerinţelor decit în anii trecuţi. Dar cum timpul este înaintat şi lucrurile nu sunt încă mulţumitoare, ne-am propus ca în rîndurile următoare, să punem în atenţia constructorilor şi a beneficiarilor cîteva aspecte care necesită o soluţionare grabnică. O condiţie esenţială pentru ca un obiectiv să constituie front de lucru pentru iarnă, să permită executarea unor lucrări de bună calitate cu eficienţă ridicată (productivitate sporită, costuri reduse pe lucrări), eliberate de influenţa negativă a intemperiilor, a zăpezii şi gerurilor, este ca obiectivul respectiv să fie închis înainte de sosirea iernii să aibă drumuri de acces practicabile, şi să se asigure în interior o temperatură corespunzătoare. Se constată însă că destul de multe obiective considerate front de lucru pentru perioada de iarnă sunt departe de a întruni aceste condiţii. De pildă, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj, e numeră printre obiectivele ce vor constitui front de iarnă în perioada 15 octombrie 1970 — 15 martie 1971, staţia de întreţinere auto (beneficiar I.J.E.M.C. Miercurea-Ciuc) şi fabrica de pîine (beneficiar întreprinderea judeţeană de morărit şi panificaţie), ambele din Miercurea-Ciuc. Or, în momentul de faţă, lucrările la staţia de întreţinere auto nici nu sunt încă începute, iar la fabrica de pîine s-au făcut abia unele săpături pentru fundaţii. Astfel stînd lucrurile, se pare că aceste obiective nu vor putea asigura condiţii de continuare a lucrărilor o dată cu sosirea gerului. In aceeaşi situaţie se află şi două blocuri de locuinţe (beneficiar I.G.O. Miercurea-Ciuc) şi un atelier ceramic (beneficiar Cooperativa „Oltul") din Miercurea-Ciuc, un cămin pentru nefamilişti la Gheorgheni, o şcoală la Borsec şi un complex comercial la Gălăuţaş. Rămînere în urmă se constată şi la unele obiective al căror executant este Şantierul Harghita CZITROM ALEXANDRU, activist la Comisia economică a Comitetului judeţean de partid (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) 9 Sporirea reţelei comerciale constituie o preocupare permanentă a Organizaţiei comerciale din municipiul Odorheiu Secuiesc. Astfel, recent a fost deschis un nou chioşc pentru distribuirea plinii, pe strada 23 August, prin renovarea unei vechi unităţi. In următoarele zile se preconizează deschiderea unei alte unităţi cu profil alimentar a cărei construcţie se ridică la o valoare de 40.000 de lei. Noua unitate — aflată in apropierea secţiei U.M.T.F. — va oferi cumpărătorilor produse de panificaţie, lactate, dulciuri etc. Anotimpul rece îşi face simţită prezenţa şi în rafturile magazinelor. Zilele acestea, la magazinul „Textil" din Miercurea-Ciuc, au sosit mărfuri destinate sezonului de toamnă-iar-nă a căror valoare se ridică la circa o jumătate de milion de lei, reprezentind stofă pen-tru raglane bărbăteştii şi de femei, pentru pardesie şi paltoane, de o mare varietate de culori şi nuanţe (peste 30). Tot acum au sosit stofe pentru costume de iarnă, precum şi pături groase lină, într-o gamă de largă. La zi