Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-10-01 / nr. 807

octombrie — 15 decembrie LEGERILE IN­ trGAHZAJIILE DE PARTID In săptămânile care vor urma, cei peste două milioane de membri ai Partidului Comunist Român vor participa la un moment important în viaţa organizaţiilor noastre de partid. Pe baza prevederilor Statu­tului, Secretariatul Comitetului Cen­tral al P.C.R. a hotărît ca în pe­rioada 1 octombrie — 15 decembrie 1970 sa aibă loc adunări şi con­ferinţe ,pentru dări de seamă şi alegeri începînd de la grupele de partid şi pînă la organizaţiile oră­şeneşti de categoria a ll-a inclusiv. Ilustrînd consecvenţa cu care conducerea partidului veghează la aplicarea riguroasă a prevederilor statutare, la respectarea principiilor şi normelor democratice proprii vieţii interne de partid, organizarea cu regularitate a adunărilor pentru dări de seamă şi alegeri in cadrul termenelor prevăzute de Statutul P.C.R. este menită să creeze cadrul favorabil pentru o mai intensă participare activă a tuturor comu­niştilor la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului, la realizarea sarcinilor ce revin organizaţiei respective. Deosebita însemnătate a adună­rilor şi conferinţelor pentru­ dări de seamă şi alegeri din acest an constă în aceea că, desfăşurîndu-se în ajunul intrării într-un nou cinci­nal, ele sunt menite să determine creşterea continuă a rolului condu­cător al organizaţiilor de partid în înfăptuirea programului de fău­rire a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate adoptat de Con­gresul al X-lea al P.C.R. In ultimă instanţă, rostul adunărilor de ale­geri este să determine deplina va­lorificare a experienţei şi iniţiativei comuniştilor, intensa mobilizare a resurselor fiecărei organizaţii, a fiecărui colectiv de muncă în ve­derea înfăptuirii exemplare a sar­cinilor ce le revin. Rolul adunărilor de alegeri în dinamizarea forţelor organizaţiilor de partid va fi îndeplinit în măsura în care se va înţelege pretutindeni că ele nu constituie un scop în sine, că trebuie integrate şi subor­donate efortului general de per­fecţionare a conducerii întregii vieţi economice şi sociale. In acest sens, criteriul hotărîtor de aprecie­re a modului de pregătire şi des­făşurare a adunărilor pentru ale­geri îl constituie aportul efectiv al acestora la intensificarea eforturi­lor organizaţiei, a colectivului res­pectiv in vederea îmbunătăţirii substanţiale a intregii activităţi. Tocmai de aceea se impune ca , în urma unei temeinice analize a activităţii desfăşurate pentru în­deplinirea hotărîrilor Congresului al X-lea, ale plenarelor C.C. în dome­niul în care activează organizaţiile de partid respective, precum şi a propriilor hotărîri - dezbaterile a­­dunărilor de alegeri să fie orien­tate în funcţie de problemele spe­cifice ale fiecărei organizaţii, de condiţiile concrete în care acestea îşi desfăşoară activitatea. Compe­tenţa şi discernămîntul cu care va şti să definească obiectivele preci­se spre care se cer concentrate eforturile pentru îndeplinirea inte­grală a sarcinilor de plan pe ul­timul trimestru al acestui an, cit şi a celor de perspectivă, căile şi metodele cele mai potrivite spre a le realiza, constituie o expresie grăitoare a maturităţii politice a oricărei organizaţii de partid. (Continuare în pag. a 3-a) OATE FORTEIE PENTRU tem de premiere a mecanizatorilor, ntru accelerarea ritmului rărilor agricole ă în diverse ocazii dus critici justifi­­ca adresa activității mecanizatori, ele eferit la cazuri par- Marea majori- a mecanizatorilor muncesc cu can­­zitate, fac totul rub­le să meargă­­ bine, nu precu­­mici timp, nici e­­pentru a-şi înde­­sarcinile ce le re­informaţi că Mi- Agriculturii şi urii a introdus de­ci reguli de pre­­mecanizatoriilor, timularea lorma- i vederea acce­lerărilor din a agricolă de Pentru a afla e în legătură cu măsură, ne-am tovarăşului Veres ai secţiei meca­­n Direcţia agr­­­eţeană r­ugăm să expu­­curi în ce con­te noi reguli de — Conform instrucţiu­nilor Ministerului Agri­culturii şi Silviculturii, în raport cu realizările zil­nice, mecanizatorii care au obţinut cele mai bu­ne rezultate, pot primi în fiecare seară premii spe­ciale. Şefii secţiilor de După cum rezultă din tabel, premiile sunt mari, stimulatoare. Ele revin în fiecare zi acelor me­canizatori care în ziua respectivă şi-au depăşit mecanizare şi mecanicii de întreţinere pot obţine asemenea premii, deca­dal. Numărul şi mărimea premiilor sunt in raport cu fazele de lucru şi cu realizările. Pentru mai multă claritate să prezen­tăm un tabel privind premiile ce se pot obţi­ne în cadrul fiecărei sec­ţii de mecanizare: planul, obţinînd cele mai bune rezultate. Interviu consemnat de IMREI SANDOR (Continuare în pag. a 3-a) Denumirea lu­crării şi a maşinii cu care se efectuează - Recoltatul car­tofilor cu maşini E-649, M.S.C., Suma premiului zilnic Sarcina de plan a secţiei la lucrarea respectivă Numărul premiilor ce se pot acorda — Insăminţări 100-400 ha1 75 lei 400-800 ha 2 100si 75 lei peste 800 ha 3 100, 75 și 50 lei 100-250 ha 1 100 lei C.R.C.-2 peste 250 ha 2 100 și 75 lei moment de intens efort, pe care l-am dori tot mai accelerat și generalizat. ­PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITIVA I nul III, Nr. 807 JOI OCTOMBRIE 1970 AG. 30 BANIHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Interior la Fabrica de aț­ă din Odorheiu Secuiesc. LA C.A.P. FRUMOASA Se cere mai multă răspundere faţă de soarta recoltei Nu numai pentru noi, ci şi pentru oricare alt cetăţean al judeţului, cre­dem că este clară în­semnătatea deosebită pe care o are terminarea la timp, în toate unităţile a­­gricole, a lucrărilor din actuala campanie agrico­lă de toamnă. Se pare însă că acest lucru nu este suficient de limpede pentru consiliul de condu­cere al Cooperativei agri­cole de producţie din Fru­moasa, pentru că altfel nu ne putem explica pro­nunţata rămînere în urmă ce se înregistrează, în prezent, la această coo­perativă agricolă de pro­ducţie. Spre edificare, a­­mintim următoarele ci­fre: din suprafaţa de 328 de hectare cultivate cu cartofi, pînă în prezent, s-au recoltat abia 10 (ze­ce !) hectare, iar din cele 330 de hectare pla­nificate a fi însămânţate cu griu de toamnă au fost însămînţate abia 40 de hectare. De altfel, din suprafeţele stabilite a fi însămînţate cu grin­de (Continuare în pag. a 3-a) Privim la înfăţişarea actuală a localităţilor judeţului nostru, la în­făptuirile obţinute în munca de gospodărire şi înfrumuseţare a acestora, şi vie vin în minte, cu­vintele rostite de pre­şedinţii şi secretarii con­siliilor populare, de ce­tăţenii şi deputaţii adu­naţi cu cîteva luni în urmă, la Dîrjiu. Atunci, în freamătul sărbătoresc, se plămădeau noi pla­nuri, noi proiecte de perspectivă care vizau buna gospodărire a loca­lităţilor. Treptat, treptat proiectele au început să prindă viaţă. Realizările sunt mai mult decit meritorii. Acum, cînd s-a intrat în etapa a doua a desfă­şurării acţiunilor de între­cere patriotică, rezulta­tele sintetice sunt de or­dinul milioanelor de lei. Din aceste succese do­­bîndite, se detaşează ce­le raportate de locuitorii comunei Avrămeşti. Pen­tru continua prosperitate, a comunei, cu sprijinul deputaţilor, a comitetelor de cetăţeni, consiliul popular a întocmit încă primele luni un plan P'-'P­lin de acţiune care viza obiective ce urmau înfăp­, tuite prin muncă patrio­tică, în valoare de 405.100 lei, întreţinerea faţadelor caselor, a curţilor, alinierea de străzi, construirea de trotuare, delimitarea tra­seelor turistice, întreţine­rea parcurilor şi zonelor verzi, repararea de străzi şi trotuare erau înscrise pe agenda cotidiană de lucru a celor din Avră­meşti. Planul a fost pre­zentat cetăţenilor, în a­­dunarea populară. — Sâ trecem concret la fapte, să chibzuim totul cu mult discernământ ! se auzeau vocile din sală. Trebuiau găsite căile cele mai bune, pentru ca totul să decurgă în condiţii optime. În acest sens, mobilizarea cetăţe­nilor, participarea efecti­vă a fiecăruia, respecta­rea riguroasă a planuri­lor de acţiune, constitu­iau temeiuri trainice pen­tru ca desfăşurarea lu­crărilor să decurgă bine. Planul a fost defalcat pe circumscripţii, obiective, stabilindu-se cu exactita­te ceea ce trebuie să e­­fectueze fiecare cetăţean. Gîndurile celor din Avră­meşti se îndreptau acum spre realizarea angaja­mentelor stabilite. Fiecare era conştient că înfăp­tuirea celor preconizate, cerea muncă, efort con­tinuu. Executarea lucrări­lor, a fost coordonată de Szöcs Aron, preşedintele Consiliului popular comu­nal, care şi-a dovedit şi cu această ocazie, per­spicacitatea, spiritul de bun gospodar. Un sprijin preţios în bunul mers al lucrărilor, l-au acordat membrii comitetului exe­cutiv, care, fiind reparti­zaţi pe circumscripţii, au luat permanent legătura cu deputaţii, cunoscind astfel îndeaproape desfă­şurarea lucrărilor ed­ilitar­­gospodăreşt­i. Lipsurile semnalate, erau sesizate, şi operativ se luau măsuri de înlăturare. De timpu­riu, încă de la sfirşitul anului trecut s-au luat măsuri pregătitoare, pro­­curîndu-se materia primă necesară construcţiilor de străzi şi trotuare. Nu­mai astfel se puteau rea­liza la construcţii de străzi — 12.000 m, re rări de străzi şi trai re în valoare de­­ 153.000 lei, construcţi drumuri în valoare 18.500 lei, întreţiner parcuri, estimate la lei, plantarea de 115 pomi ornam, construirea a 17­­ etc. In Goagiu şi nuş, sate ap­e comunei Avrăr­­enii au pregi fi necesar conşi­lelor. g Aceste oc­­reşti la punirr fi totuşi cuim realizarea­­ I dilitar-gospo loare de 6 § faţă de fost amgajc I In spatele, ^ mai mult I s*ă hărnid ta, buna 8 lucrărilor, circumscrii B lor ce tre S antrenare prin ei a­n ilor, a fi iniţierea E (Contini CIFRE INSEMED HARNICIE, PERSEVERENTI, BUNA organizare Consiliul de Stat a ratificat Tratatul româno-sovietic In ziua de 30 septem­brie 1970 a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat prezi­dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Con­siliului de Stat, la şedin­ţă au luat parte tovară­şul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de miniştri, miniştri, pre­şedinţi ai unor comisii permanente ale Marii A­­dunări Naţionale, repre­zentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de de­cret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, co­laborare şi asistenţă mu­tuală între Republica So­cialistă România şi Uniu­nea Republicilor Sovieti­ce Socialiste. Din însărcinarea Consi­liului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de a­­părare şi juridică ale Ma­rii Adunări Naţionale ca­re l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman şi Ludovic Takács, care şi-au exprimat deplinul a­­cord în legătură cu rati­ficarea Tratatului, apre­­ciindu-l ca o contribuţie de seamă la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii şi co­laborării internaţionale. Consiliul de Stat a a­­doptat apoi în unanimita­te Decretul pentru ratifi­carea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală în­cheiat recent între Republica Socia­listă România şi Uniunea Republici­lor Sovietice Socialiste de către Con­siliul de Stat, reprezintă un moment important şi corespunde năzuinţelor şi dorinţei poporului nostru. , Semnarea la Bucureşti a acestui Tratat constituie un eveniment de sea­mă în evoluţia ascendentă a relaţiilor de colaborare multilaterală dintre Ro­mânia şi Uniunea Sovietică, în întă­rirea prieteniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism-leninismu­­lui şi internaţionalismului proletar, ac­tualized în condiţiunile de astăzi pre­vederile vechiului tratat — care a con­stituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniunea Sovietică — ac­tualul Tratat stabileşte pe o lungă pe­rioadă de timp, 20 de ani, cadrul co­laborării multilaterale dintre cele două ţări, în spiritul egalităţii depline în drepturi, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului in treburile interne, întrajutorării fră­ţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno-sovietis se fundamentează pe îndelungatele tra­diţii de prietenie şi solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimen­tată prin lupta comună împotriva fas­cismului şi ridicată pe un plan supe­rior în condiţiile construirii socialismu­lui şi comunismului ; legăturile trainee care ne unesc îşi găsesc puternice re­surse în comunitatea orînduirii sociale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor supreme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea şi ampli­ficarea continuă a colaborării econo­mice şi tehnico-ştiinţifice reciproc a­­vantajoase, a cooperării în producţie şi în alte domenii dintre România şi Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţările noastre in dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a societăţii, în înflorirea ştiinţei şi culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor, a cola­borării şi cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voinţa celor două state de a acţiona în continuare PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII Asigurarea unui front corespunzător pentru perioada de iarnă, preocu­pare de seamă O condiţie esenţială pentru îndeplinirea inte­grală şi la timp a planului de investiţii pe anul 1971 — primul an al viitorului cincinal — este asigurarea unui front de lucru cores­punzător pentru perioada de iarnă. Aceasta întrucît numai pregătind un număr corespunzător de puncte de lucru închise, încălzite, unde să poată lucra constructori de toate spe­cialităţile, putem asigura, în lunile de iarnă, îndepli­nirea planului valoric şi fizic stabilit, executarea de lucrări corespunzătoare calitativ şi ocuparea conti­nuă a personalului între­prinderilor de construcţii. De pe acum se consta­tă că in acest an frontul de lucru pregătit sau în curs de pregătire pentru perioada de iarnă răspun­de în mult mai mare mă­sură cerinţelor decit în anii trecuţi. Dar cum timpul este înaintat şi lucrurile nu sunt încă mulţumitoare, ne-am propus ca în rîn­­durile următoare, să pu­nem în atenţia constructo­rilor şi a beneficiarilor cîteva aspecte care ne­cesită o soluţionare grab­nică. O condiţie esenţială pentru ca un obiectiv să constituie front de lucru pentru iarnă, să permită executarea unor lucrări de bună calitate cu eficienţă ridicată (productivitate sporită, costuri reduse pe lucrări), eliberate de in­fluenţa negativă a intem­periilor, a zăpezii şi ge­rurilor, este ca obiectivul respectiv să fie închis înainte de sosirea iernii să aibă drumuri de acces practicabile, şi să se asi­gure în interior o tempe­ratură corespunzătoare. Se constată însă că destul de multe obiective considera­te front de lucru pentru perioada de iarnă sunt departe de a întruni aces­te condiţii. De pildă, în­treprinderea judeţeană de construcţii-montaj, e­ nume­­ră printre obiectivele ce vor constitui front de iarnă în perioada 15 oc­tombrie 1970 — 15 martie 1971, staţia de întreţinere auto (beneficiar I.J.E.M.C. Miercurea-Ciuc) şi fabrica de pîine (beneficiar în­treprinderea judeţeană de morărit şi panificaţie), am­bele din Miercurea-Ciuc. Or, în momentul de faţă, lucrările la staţia de în­treţinere auto nici nu sunt încă începute, iar la fa­brica de pîine s-au făcut abia unele săpături pen­tru fundaţii. Astfel stînd lucrurile, se pare că a­­ceste obiective nu vor pu­tea asigura condiţii de continuare a lucrărilor o dată cu sosirea gerului. In aceeaşi situaţie se află şi două blocuri de locuin­ţe (beneficiar I.G.O. Mier­curea-Ciuc) şi un atelier ceramic (beneficiar Co­operativa „Oltul") din Miercurea-Ciuc, un cămin pentru nefamilişti la Gheorgheni, o şcoală la Borsec şi un complex co­mercial la Gălăuţaş. Rămînere în urmă se constată şi la unele obiec­tive al căror executant este Şantierul Harghita CZITROM ALEXANDRU, activist la Comisia econo­mică a Comitetului jude­ţean de partid (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) 9 Sporirea reţelei comerciale constituie o preocupare permanen­tă a Organizaţiei co­merciale din munici­­piul Odorheiu Secu­iesc. Astfel, recent a fost deschis un nou chioşc pentru distri­buirea plinii, pe strada 23 August, prin renova­rea unei vechi unităţi. In următoarele zile se preconizează deschi­derea unei alte unităţi cu profil alimentar a cărei construcţie se ri­dică la o valoare de 40.000 de lei. Noua u­­nitate — aflată in apro­pierea secţiei U.M.T.F. — va oferi cumpărăto­rilor produse de pani­ficaţie, lactate, dul­ciuri etc.­­ Anotimpul rece îşi face simţită prezenţa şi în rafturile magazi­nelor. Zilele acestea, la ma­gazinul „Textil" din Miercurea-Ciuc, au so­sit mărfuri destinate se­zonului de toamnă-iar-­­­nă a căror valoare se­ ridică la circa o jumă­tate de milion de lei,­ reprezentind stofă pen-­­tru raglane bărbăteştii şi de femei, pentru pardesie şi paltoane,­ de o mare varietate de culori şi nuanţe (pes­te 30). Tot acum au so­sit stofe pentru cost­u­me de iarnă, precum şi pături groase lină, într-o gamă de largă. La zi

Next