Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-05-08 / nr. 993

E­ XPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ! 1 Volumul comerţului exterior urmează să crească in perioada 1971 — 1975 cu peste 70 la sută faţă de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creşterea eficienţei economice a ex­porturilor, îmbunătăţirea structurii acestora, re­ducerea cheltuielilor de producţie ale mărfurilor exportate, valorificarea, acestora la preţuri avan­tajoase pe piaţa­­externă. Se impune, de aseme­nea, reducerea importurilor prin folosirea in mă­sură sporită a posibilităţilor interne de aprovi­zionare cu materii prime, maşini-unelte şi insta­laţii. In acelaşi timp vor trebui extinse acţiunile de cooperare industrială cu alte ţări — formă su­perioară a relaţiilor economice care stimulează schimburile şi sporeşte eficienţa lor. România va dezvolta în continuare largi rapor­turi economice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, participînd activ la perfecţionarea formelor de cooperare din­tre ele. Avînd în vedere că această organi­zaţie cuprinde numai o parte a ţărilor socia­liste, considerăm necesar ca formele de cooperare să fie astfel organizate încît să facă posibilă lăr­girea C.A.E.R.-ului, participarea în cadrul său şi a altor ţări, atît socialiste cît şi nesocialiste. Vom extinde în continuare colaborarea noastră cu ţări­le membre ale C.A.E.R., precum şi cu toate cele­lalte ţări socialiste, în spiritul deplinei egalităţi, întrajutorării tovărăşeşti şi avantajului reciproc, conştienţi că această colaborare înlesneşte valori­ficarea tot mai eficientă a resurselor materiale şi umane ale fiecărei ţări, progresul fiecărei econo­mii naţionale, înflorirea multilaterală a tuturor naţiunilor socialiste. (Aplauze puternice). Vom acţiona pentru intensificarea raporturilor de colaborare economică şi teh­nico-ştiinţifică cu ţările în curs de dezvoltare, cu tinerele state inde­pendente — raporturi a căror semnificaţie depă­şeşte sfera strictă a intereselor economice recipro­ce, avînd şi o pregnantă însemnătate politică. Tot­odată, ţinînd seama de adîncirea diviziunii inter­naţionale a muncii, extindem relaţiile pe baza res­pectului şi avantajului reciproc cu ţările capita­liste dezvoltate. România consideră că dezvolta­rea sa economică — ca de altfel a oricărui stat — este astăzi strîns legată de participarea largă la colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică inter­naţională, la circuitul mondial de valori. (Aplauze puternice). Actualul plan cincinal prevede realizarea în continuare a unei rate înalte a acumulării — sur­sa principală a progresului economic şi social ; ponderea fondului de acumulare în venitul naţio­nal va reprezenta 31—32 la sută. Investiţiile în economia naţională din fondurie centralizate ale statului se vor ridica, pe întreaga perioadă, la circa 470 miliarde lei; din această sumă, peste 52 de miliarde lei se vor folosi pentru construcţii de locuinţe, spitale, şcoli, spaţii comerciale, cantine, şosele, drumuri şi alte obiective social-culturale care se răsfrîng în mod nemijlocit asupra creşterii nivelului de trai al poporului. (Aplauze prelun­gite). în vederea utilizării cu eficienţă maximă a acestui uriaş efort de investiţii va trebui asi­gurată intensificarea ritmului de executare a obiectivelor stabilite, intrarea lor în funcţiune la timp, realizarea de la început a tuturor para­metrilor tehnico-economici calitativi şi cantita­tivi proiectaţi. Şi în acest cincinal vom urmări repartizarea raţională a forţelor de producţie pe teritoriu, dez­voltarea susţinută a judeţelor mai puţin industria­lizate , prevăzîndu-se, pentru acestea, sporuri a­­nuale ale producţiei industriale de 20—26 la sută. Politica de ridicare economică şi socială a tuturor zonelor ţării are o importanţă esenţială pentru creşterea generală a nivelului de trai material şi cultural al poporului, este o condiţie de bază pen­tru făurirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate, pentru crearea premiselor în vederea tre­cerii spre comunism. însemnate sarcini revin în acest cincinal cerce­tării ştiinţifice, care capătă un rol tot mai impor­tant în viaţa economică şi socială. Ea este che­mată să contribuie în mai mare măsură la lărgirea bazei energetice şi de materii prime, la elabora­rea tehnologiilor de utilizare eficientă a resurse­lor naturale ale ţării, la realizarea de noi mate­riale şi înlocuitori, la conceperea şi asimilarea de noi maşini-unelte, utilaje şi instalaţii de înaltă teh­nicitate, la creşterea producţiei agricole vegetale şi animale. Soluţionarea cu succes a acestor sar­cini face necesare dezvoltarea şi îmbunătăţirea utilizării bazei materiale a cercetării, concentra­rea forţelor ştiinţifice în direcţiile hotărîtoare ale progresului tehnic, economic şi social al ţării. Un rol esenţial în realizarea tuturor obiective­lor pe care ni le propunem în actualul cincinal îl au dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a in­strucţiei publice. Se va extinde sfera de cuprin­dere a învăţământului, învăţămîntul superior teh­nic urmînd să fie dezvoltat la dimensiuni sporite faţă de cele înscrise în planul cincinal. Problema centrală a dezvoltării învăţămîntului nostru în condiţiile de astăzi este îmbunătăţirea legăturii sale cu practica. întregul proces de instruire tre­buie să pornească de la cerinţele economiei, ştiin­ţei şi culturii. Vor trebui luate mai rapid mă­surile necesare pentru îmbunătăţirea dotării cu aparatură modernă a laboratoarelor, pentru ame­najarea şi dezvoltarea atelierelor-şcoală şi în­deosebi pentru extinderea practicii elevilor şi studenţilor direct în unităţile productive, orga­nizez participarea lor în tot cursul procesului de învăţămînt la activitatea de producţie. (Aplau­ze). Trebuie să tindem spre reunirea institutelor ştiinţifice şi de proiectare, a întreprinderilor, unită­ţilor şcolare şi facultăţilor, asigurînd pe această cale fuziunea directă a învăţămîntului cu cerce­tarea şi producţia. între marile cuceriri ale orân­duirii noastre socialiste se înscriu la locul cel mai de cinste realizările în domeniul formării ca­drelor de muncitori calificaţi şi tehnicieni, de ingi­neri, economişti şi alţi specialişti, ridicarea a zeci de mii de conducători ai activităţii economice şi sociale. Acestui fapt îi datorăm în primul rînd succesele în făurirea socialismului în patria noastră. (Aplauze puternice). în realizarea hotărâ­rilor Congresului al X-lea o deosebită importan­ţă are aplicarea­ măsurilor privind reciclarea pro­fesională a tuturor salariaţilor, asigurînd atît împrospătarea şi aprofundarea cunoştinţelor le­gate de exercitarea în bune condiţii a profesiei, cît şi însuşirea elementelor ştiinţei organizării şi conducerii societăţii. Este necesar să asigurăm ca în toate domeniile de activitate să lucreze oameni cu un larg orizont de cunoştinţe profesionale, ştiinţifice şi de cultu­ră generală, cu o atitudine înaintată faţă de mun­că, faţă de interesele majore ale societăţii, cu un înalt spirit de răspundere în gospodărirea acelei părţi din avuţia naţională care le-a fost încredin­ţată. Unul din criteriile principale de promovare a cadrelor în munci de răspundere continuă să fie, bineînţeles, devotamentul profund faţă de patrie şi partid, faţă de cauza construcţiei socialismului şi comunismului în România (Aplauze prelungite). Tovarăşi, Ampla dezvoltare a economiei naţionale în acest cincinal se va materializa în ridicarea bunăstării celor ce muncesc. Fondul de consum va spori pe locuitor cu 36 la sută. Salariul minim va crește de la 800 lei cît este în prezent, la 1 000 lei în 1972 și la 1 100 lei la sfârșitul anului 1975. (Vii aplauze). Prin majorarea generală a­­ salariilor, care va începe încă din 1972, se va realiza­­ pînă la sfârșitul cincinalului un salariu mediu pe economie de peste 1 800 lei, adică cu aproape 26 la sută mai mare decît anul trecut; dacă ţinem seama şi de indicele preţurilor, sporul sa­lariului real va fi de 20 la sută. Ca urmare a sporirii salariului mediu şi încadrării unui nu­măr suplimentar de persoane în unităţile so­cialiste de stat, fondul total de salarii se va mări de la 95 miliarde lei în 1970 la circa 145 mi­liarde lei în 1975. (Vii aplauze). Totodată, veniturile ţărănimii provenite din pro­ducţia agricolă vor creşte în cincinal, pe o per­soană activă, cu aproape 30 la sută. Venitul minim garantat pentru cooperatorii care participă cu regularitate la muncă va creşte pînă la sfîrşitul cincinalului de la 300 la 400 lei lunar în produc­ţia de cîmp şi de la 400 la 500 lei lunar în zooteh­nie. O importanţă deosebită în creşterea bună­stării ţărănimii au recentele măsuri adoptate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român privind acordarea de ajutoare pentru copii, ajutoare pentru naştere, asistenţă medicală gratuită în spitale, tratament cu plată redusă în staţiuni balneoclimaterice şi aju­toare în caz de boală, în condiţiile sporirii numărului pensionarilor de asigurări sociale cu aproape 38 la sută, cuantumul pensiilor va creşte, în medie, cu peste 18 la sută. Se va îmbunătăţi alocaţia de stat pentru copii, cu începere din trimestrul IV al acestui an, sta­­bilindu-se sume majorate şi diferenţiate, în funcţie atît de nivelul veniturilor cît şi de numărul copii­lor în familie, vor fi urcate plafoanele de veni­turi în raport de care se fixează alocaţia şi se va extinde acordarea alocaţiei pînă la împlinirea vîr­­stei de 16 ani. (Vii aplauze). Spre exemplu, o familie din mediul urban cu mai mulţi copii, al cărei cap de familie are un salariu de pînă la 1 500 lei, va primi pentru primul copil 150 lei, pentru al doilea 160 lei, iar pentru al treilea şi pen­tru fiecare din următorii cîte 180 lei. (Aplauze). Fondurile destinate alocaţiilor pentru copii se vor mări de la 4,3 miliarde lei în 1970, la 6,7 miliarde lei în 1975, deci cu peste 50 la sută. (Vii aplauze). Va spori volumul desfacerilor de mărfuri prin comerţul socialist cu 46 la sută. Consumul pe lo­cuitor va înregistra creşteri importante atit la produsele agroalimentare cît şi la confecţii, ţesă­turi, încălţăminte, la bunuri de folosinţă înde­lungată. Se vor extinde serviciile ; cincinalul pre­vede creşterea volumului acestora cu circa 61 la sută, dar consider că există posibilităţi pentru a depăşi cu mult această cifră, urmînd să se elabo­reze un program special în acest scop. Ne propunem, pentru perioada 1971—1975, să continuăm în ritm susţinut construcţia de lo­cuinţe. Din fondurile sau cu sprijinul statului, se vor realiza 520 mii apartamente fizice ; se esti­mează, de asemenea, că populaţia îşi va construi în regie proprie circa 270 de mii de locuinţe îndeosebi la sate. Se vor asigura astfel condiţii ca circa 2,5 milioane de oameni să se mute în­­ case noi. în perioada 1971—1975 se vor construi, de asemenea, peste 72 mii locuri în creşe faţă de 29 000 cîte avem astăzi şi circa 60 mii locuri în grădiniţe şi case de copii. La aceasta se adau­gă creşele şi grădiniţele care se vor construi la sate de către cooperativele agricole de produc­ţie şi cooperativele de consum, precum şi cele care se vor construi la oraşe de către coopera­tivele meşteşugăreşti. Statul nostru va aloca în continuare fonduri însemnate pentru finanţarea acţiunilor social-cul­turale. Volumul cheltuielilor pentru învăţămînt, cultură şi artă, sănătate, sport, asistenţă şi asigu­rări sociale se ridică pe cincinal la uriaşa cifră de 218 miliarde lei, adică mai mult decît întregul venit naţional al ţării din anul 1970. Pe un locui­tor, cheltuielile social-culturale suportate de stat se măresc de la 1 680 lei în 1970 la 2 265 lei în 1975, ceea ce constituie o sursă importantă de satisfacere a necesităţilor de viaţă ale populaţiei, în perspectiva dezvoltării societăţii noastre, fon­durile sociale de consum capătă un rol tot mai în­semnat în efortul partidului şi statului pentru ridi­carea nivelului de trai al oamenilor muncii. Am schiţat, tovarăşi, în mod sumar, liniile direc­toare de dezvoltare a ţării noastre în noul cinci­nal, înfăptuirea acestui vast program de construc­ţie economică şi socială va ridica România pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie, va marca parcurgerea unei noi şi însemnate etape pe dru­mul apropierii ţării noastre de statele avansate ale lumii. O dată cu dezvoltarea forţelor de pro­ducţie, cu creşterea producţiei de­ bunuri mate­riale şi spirituale, se va ridica şi mai mult nivelul de trai al poporului, se va îmbunătăţi viaţa fie­cărui cetăţean, înfăptuindu-se astfel obiectivul cen­tral al construcţiei socialiste, ţelul suprem al în­tregii politici a partidului nostru comunist — bună­starea şi fericirea omului. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, După cum este cunoscut, Congresul al X-lea al partidului, o dată cu Directivele pentru actualul cincinal, a elaborat orientările de bază ale dez­voltării României pe întreg deceniul 1971—1980, în cursul îmbunătăţirii sarcinilor de plan pe pe­rioada 1971—1975 au fost revăzuţi şi indicatorii creşterii economiei pînă în anul 1980. De aseme­nea, s-au stabilit unele linii orientative cu privire la evoluţia economico-socială a ţării în perioada 1980—1990. Aceste prevederi pornesc de la nece­sitatea asigurării în continuare a unui avînt sus­ţinut al forţelor de producţie, pe baza aplicării largi a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne în întreaga economie. Ne propunem ca pînă în anii 1985—1990 să creăm o industrie puternică la ni­velul tehnicii şi ştiinţei moderne, o agricultură intensivă de mare randament, să obţinem în toate domeniile o creştere substanţială a produc­tivităţii muncii, astfel încît România să ajungă la nivelul statelor dezvoltate atît în ce priveşte producţia şi venitul naţional pe locuitor, cît şi condiţiile de viaţă ale populaţiei. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Asigurînd, şi după actualul cincinal, o rată înaltă a acumulării — de circa 28 la sută — şi un ritm mediu anual de creştere industrială de 8—9 la sută, producţia industriei va putea spori, faţă de 1970, de 2,7 ori în 1980 şi de aproape 6 ori în 1990. Modificări radicale vor avea loc în baza tehnico­­materială a agriculturii. Astfel, în perioada urmă­toare se va asigura mecanizarea complexă a tu­turor lucrărilor agricole. Din 1980, agricultura noastră va dispune de îngrăşăminte chimice la nivelul cerinţelor agrotehnicii moderne. In cadrul programului de îmbunătăţiri funciare, pînă în 1990 va fi irigată practic întreaga suprafaţă care se justifică din punct de vedere economic. Ţinînd seama de influenţele deosebit de favorabile pe care le va avea asupra agriculturii crearea aces­tor condiţii, se poate sconta pe o creştere a pro­ducţiei agricole, comparativ cu cincinalul 1966— 1970, de 2 ori în 1976—1980, de 2,5 ori în 1981— 1985 şi de peste 3 ori în 1986—1990. Ca urmare a industrializării accelerate a ţării, la sfîrşitul următoarelor două decenii, circa 80 la sută din populaţia ocupată a ţării va lucra în ramurile neagricole ale economiei. Aceasta va marca o schimbare uriaşă — aş putea spune chiar revoluţionară — în structura socială a României, cu repercusiuni profunde în gradul de producti­vitate a muncii sociale, în condiţiile de viaţă ma­terială şi culturală ale întregului nostru popor. (Aplauze puternice). Pe baza dezvoltării susţinute a economiei, veni­tul naţional va depăşi nivelul anului 1970 de 2,7 ori în 1980 şi de 5,7 ori în 1990. Avînd în vedere că populaţia se estimează să ajungă la 22,4 mi­lioane locuitori în 1980 şi 24 milioane în 1990, se poate aprecia că venitul naţional pe locuitor, în preţuri constante, va fi de circa 25 mii lei în 1980 şi 50 mii lei în 1990, ceea ce înseamnă un nivel comparabil cu cel din ţări dezvoltate din punct de vedere economic. (Aplauze puternice). Sporirea venitului naţional va permite ridica­rea continuă a nivelului de trai material şi spiri­tual al poporului. Vor creşte volumul şi diversi­tatea bunurilor de consum şi ale serviciilor, asi­­gurîndu-se satisfacerea la un nivel superior a ne­voilor întregii populaţii, în următoarele două de­cenii, se va asigura un ritm susţinut de creştere a fondului de locuinţe; spre exemplu, continuînd să construim în Bucureşti în fiecare din viitoarele trei cincinale cîte 120 000—150 000 apartamente, vom asigura locuinţe noi pentru o populaţie egală cu întreaga populaţie de astăzi a Capi­talei ; practic, după 1980 în Capitală problema locuinţelor va fi soluţionată. (Aplauze). în următorii 15—20 de ani se prevede, de ase­menea, desfăşurarea unei vaste activităţi con­ştiente, dirijate, de dezvoltare şi sistematizare a localităţilor rurale, crearea a 250—300 noi centre urbane — dublîndu-se astfel numărul oraşelor existente — şi, în acelaşi timp, ridicarea econo­mică şi socială a tuturor comunelor. Toate aceste măsuri vor duce la profunde transformări în viaţa satului­­românesc, reducând în mod simţitor deo­sebirile dintre oraş şi sat, asigurînd o puternică apropiere a condiţiilor de viaţă din aceste două medii. Vor trebui luate, în cel mai scurt timp, măsuri pentru prevenirea poluării aerului şi apelor, pentru protejarea naturii şi mediului ambiant, pentru a asigura populaţiei condiţii cît mai bune de muncă şi de viaţă. Sînt în curs de elaborare studiile privind cre­­area condiţiilor necesare — îndeosebi prin extin­derea mecanizării şi automatizării producţiei — pentru ca pînă la sfîrşitul acestui cincinal să se treacă, la reducerea săptămânii de lucru. Un puternic avînt vor cunoaşte învăţămîntul, in­strucţia publică generală. Avem în vedere ca du­pă anul 1980 să trecem la generalizarea liceului; o dată cu aceasta se prevede extinderea largă a învăţămîntului superior, numărul studenţilor şi al cursanţilor şcolilor de specializare postliceale. Stimaţi tovarăşi, Modificările rapide care­ au loc în baza tehnico­­materială, în structura şi suprastructura noii o­­rînduiri impun, ca o necesitate obiectivă, perfec­ţionarea continuă a conducerii economiei, a în­tregii activităţi sociale, în vederea asigurării con­cordanţei între dezvoltarea forţelor de producţie şi relaţiile de producţie, între realităţile dina­mice ale vieţii noastre materiale şi spirituale şi formele şi metodele de organizare şi conducere a societăţii. Sunt­­cunoscute măsurile adoptate în ultimii ani de conducerea partidului, în spiritul hotărârilor Conferinţei Naţionale, pentru îmbunătăţirea or­ganizării, conducerii şi planificării economiei, în perfecţionarea vieţii economice, partidul nostru porneşte de la necesitatea îmbinării conducerii pe bază de plan unic, cu dezvoltarea autonomiei co­lectivelor de muncă, cu lărgirea atribuţiilor între­prinderilor. Punem accentul pe o mai bună folo­sire conştientă a factorilor economici, a acţiunii legilor economice obiective, inclusiv a legii va­lorii, pe studierea cerinţelor pieţei, pe dezvolta­rea largă a iniţiativei de jos. în acelaşi timp, con­siderăm necesar să folosim tot mai bine posibili­tăţile economiei socialiste de a asigura organi­zarea pe baza unei concepţii unitare a întregii producţii sociale. O importanţă deosebită în desfăşurarea vieţii economice şi sociale au relaţiile de repartiţie. După cum se ştie, o dată cu lichidarea exploatării omului de către om a fost abolit şi principiul ca­pitalist de repartiţie a venitului, generator de pro­funde inegalităţi sociale, şi a fost introdus prin­cipiul de repartiţie socialist. Noi pornim însă de la faptul că şi în socialism se mai manifestă fe­nomene de inegalitate economică, precum şi ten­dinţe parazitare; de aceea, partidul nostru acţio­nează pentru asigurarea unor raporturi echitabile între veniturile diferitelor categorii sociale, fi­nind cont, în primul rînd, de aportul fiecăruia la producţia şi viaţa socială, dar, totodată, şi de posibilităţile economice ale ţării, de tendinţa o­­biectivă a apropierii nevoilor membrilor societă­raportat la 10.000 de locuitori, urmînd să se mă­rească de la 90 în 1970, la pesta 110 în 1980 şi circa 150 în 1990, în vederea întocmirii studiilor de perspectivă mai îndelungată cu privire la evoluţia economico­­socială a ţării, Plenara Comitetului Central a hotărît să se înfiinţeze o comisie centrală de par­tid şi de stat care va elabora prognozele dezvol­tării României în perioada 1976—1990, iar pentru unele sectoare pînă în anul 2000. La elaborarea prognozelor şi direcţiilor principale de dezvolta­re în perspectivă a patriei trebuie pornit de la legile obiective ale dezvoltării sociale, de la rea­lităţile concrete ale ţării noastre, precum şi de la tendinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice pe plan mondial. Pe această bază se va elabora programul dez­voltării în următorii 15—20 ani a României socia­liste. în fapt, acesta va fi însuşi programul parti­dului, în centrul lui aflîndu-se, ca obiectiv funda­mental pentru etapa respectivă, realizarea socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate. (Aplauze puternice). în această perioadă, forţele de pro­ducţie vor cunoaşte o impetuoasă creştere şi di­versificare, ducînd la o radicală transformare a structurii economice şi sociale a ţării. Se va rea­liza o puternică apropiere între munca fizică şi intelectuală, între muncitori, ţărani şi inte­lectuali, se va produce o profundă omogenizare a naţiunii noastre socialiste. Totodată, se va realiza o tot mai mare abundenţă de bunuri de consum şi, pe această bază, îmbună­tăţirea substanţială a condiţiilor de viaţă ale în­tregului popor. Munca va deveni tot mai mult o onoare şi o necesitate vitală pentru toţi mem­brii societăţii. în toată această perioadă va ac­ţiona în continuare principiul de repartiţie socia­list, valabil pentru prima fază a comunismului — „de la fiecare după capacitate, fiecăruia după muncă". Totodată, vor spori în mod deosebit chel­tuielile sociale, contribuind la satisfacerea într-o măsură tot mai însemnată a cerinţelor materiale şi spirituale ale oamenilor muncii, în procesul acestor transformări, cu adevărat revoluţionare, în dezvoltarea forţelor de produc­ţie, în perfecţionarea relaţiilor din societate, sub influenţa aplicării în viaţă a celor mai noi cu­ceriri ale ştiinţei şi tehnicii, se vor crea condiţii pentru elaborarea programului de trecere trepta­tă la făurirea societăţii comuniste în România. (Aplauze puternice, prelungite).­ţii noastre. Se mai întîlnesc şi la noi unii oameni care ar dori să primească cît mai mult de la so­cietate şi, dacă se poate, să dea cît mai puţin sau nimic, societăţii. Ceea ce se cere este ca fiecare cetăţean să înţeleagă că de munca, de efortul său depind progresul societăţii, ridicarea nivelului de trai al tuturor. Fiecare trebuie să vadă nu numai interesele înguste, personale, ci să aibă perma­nent în vedere interesele generale ale societăţii căreia este necesar să-i consacre energia şi forţa creatoare. (Vii aplauze). în acelaşi timp, por­nind de la deosebirile ce se menţin între diferite forme ale muncii concrete, partidul nostru se pro­nunţă cu hotărâre împotriva oricăror tendinţe de egalitarism mic burghez. Unii ar dori să fie re­tribuiţi ca şi cînd am fi ajuns în comunism, în sensul de a primi de la societate după nevoi, dînd în schimb după capacitate — sau chiar mai puţin.­­ Concepţiile egalitariste despre retribuţie — care practic, cred că nici în comunism nu vor putea fi aplicate — nu au nimic comun cu principiile du­pă care se ghidează azi societatea noastră. Noi trebuie să ţinem seama pe de o parte, de aportul fiecăruia la munca generală, iar pe de altă parte, de existenţa deosebirilor în necesităţile oameni­lor care, fără îndoială, vor mai dăinui. Diferen­ţierea stimulativă a veniturilor, pe de o parte, menţinerea acestora în limite raţionale, social­mente justificate, pe de alta, realizarea unei co­relaţii judicioase între retribuirea directă şi fon­durile sociale de consum, sunt preocupări per­manente ale partidului şi statului în efortul pen­tru înfăptuirea principiilor echităţii socialiste în patria noastră. Acordăm, după cum se ştie, o atenţie esenţială îmbunătăţirii activităţii statului socialist, al că­rui rol creşte tot mai mult, pe măsura progresu­lui societăţii, a amplificării şi diversificării vieţii economice şi sociale. Nu este nici o contradic­ţie în această afirmaţie; dimpotrivă, ea exprimă înţelegerea dialectică a rolului şi esenţei statu­lui socialist. Creşterea atribuţiilor statului nu înseamnă dezvoltarea laturilor administrative sau represive ale activităţii sale, ci, dimpotri­vă, diminuarea acestora în avantajul amplificării muncii de organizare şi conducere a întregii vieţi economice şi sociale. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate impune forma superioare de conducere conştientă, unitară, a tuturor domeniilor şi proceselor economico-so­­ciale, de organizare a participării maselor largi populare la viaţa obştească. Noi sîntem însă împotriva acelor teorii sau tendinţe după care a® trebui să lăsăm reglementarea vieţii economice şi sociale la voia întîmplării, la discreţia pieţei, a legii cererii şi ofertei. Considerăm aceste con­cepţii dăunătoare pentru societatea noastră. Du­pă cum se ştie, corespunzător cerinţelor vieţii în etapa actuală a dezvoltării societăţii, s-au adoptat în ultimii ani o serie de măsuri care au dus la ridicarea nivelului activităţii organelor de stat, de sus şi pînă jos, care au sporit rolul Marii Adunări Naţionale şi al Consiliului de Stat, au lărgit atribuţiile şi iniţiativa organelor locale ale puterii. In spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea tre­buie să acţionăm în continuare pentru perfecţio­narea activităţii statului nostru socialist. Avem în vedere, în primul rînd, lărgirea activităţii le­gislative a Marii Adunări Naţionale, astfel ca toate normele esenţiale care guvernează viaţa societăţii să nu mai fie reglementate prin Hotă­­rîri ale Consiliului de Miniştri sau decizii ale al­tor organe executive, ci să fie emanaţia forului suprem al ţării. în vederea îmbunătăţirii acestei activităţi se va crea Consiliul legislativ, organ de specialitate chemat să ajute la coordonarea sistemului nostru de legi, precum şi la avizarea proiectelor de lege şi a altor acte normative, în scopul intensificării activităţii Marii Adunări Na­ţionale va trebui, de asemenea, studiată posibi­litatea ca unele probleme să fie examinate nu în cadrul şedinţelor plenare, ci în secţiuni speciali­zate ale Marii Adunări Naţionale care să aibă împuternicirea de a lua unele hotărîri atît în materie de elaborare a legilor cît şi în exercita­rea controlului activităţii organelor executive. Se impune a fi dezvoltată experienţa căpătată pînă acum — şi care s-a dovedit utilă­­ în organiza­rea controlului de către Consiliul de Stat şi comi­siile permanente ale Marii Adunări Naţionale a­­supra bunei desfăşurări a activităţii aparatului de stat, asupra diferitelor sectoare ale activităţii eco­­nomico-sociale. Trebuie să spunem, cu acest prilej, că în ultimul timp s-a obţinut o îmbunătăţire simţitoare în activitatea guvernului ţării noastre, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate de Conferinţa Naţională. Totodată, avem în vedere noi măsuri — din care unele sunt în curs de aplicare — pentru perfecţionarea în continuare a activităţii guvernului spre a asigura rezolva­rea cît mai operativă a tuturor problemelor pe care le ridică progresul economiei naţionale, bu­na funcţionare a administraţiei de stat. Este necesar să acţionăm în continuare pentru lichidarea fenomenelor de centralism excesiv, a manifestărilor de birocratism, pentru simplifica­rea activităţii aparatului administrativ, pentru în­tărirea legăturilor tuturor organelor de stat cu masele largi de oameni ai muncii. Paralel cu activitatea de organizare a vieţii e­­conomice, sociale şi culturale, statului nostru îi revine, ca o îndatorire fundamentală — în con­diţiile cînd în lume există imperialism, forţe re­acţionare ostile socialismului — luarea tuturor măsurilor necesare pentru apărarea ţării, pentru salvgardarea vieţii şi muncii paşnice, creatoare, a poporului român. Partidul şi guvernul acordă toată atenţia întăririi capacităţii defensive a ţă­rii, perfecţionării organizării şi întăririi forţelor noastre armate, chemate să apere cuceririle so­cialiste ale poporului, independenţa şi suverani­tatea României. (Aplauze puternice). Ţinînd seama că în condiţiile de azi un război antiim­­perialist, de apărare, poate fi numai un război popular, partidul şi guvernul se preocupă de în­tărirea forţei de luptă a întregului popor, în acest scop este asigurată instruirea şi do­tarea corespunzătoare a gărzilor patriotice —,for­maţiuni înarmate ale clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, cu vechi şi glorioase tradiţii în ţara noastră. De asemenea, partidul se îngri­jeşte de pregătirea militară a tineretului nostru, devotat fără margini patriei şi poporului, gata oricînd să apere cu supremul sacrificiu glia stră­bună, orînduirea nouă, socialistă, înălţată pe pă­­mîntul României. (Aplauze puternice). Totodată, ţara noastră dezvoltă cooperarea mi­litară cu ţările membre ale Tratatului de la Var­şovia — creat în urma înfiinţării N.A.T.O., pen­tru timpul cît va exista acesta, ca instrument de apărare a statelor membre împotriva unui atac (Continuare in pag. a 4-a) Un obiectiv esenţial al etapei actuale — perfecţionarea continuă a organizării societăţii In timpul adunării solemna. Pag. 3

Next