Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-06-10 / nr. 1021

Pag. 2 Realizarea sarcinilor şcolare - punct de convergenţă a tuturor factorilor educativi Sfîrşitul fiecărui an de învăţămînt constituie pentru fiecare şcoală, cadru didactic, elev, pri­lejul unui bilanţ al ac­tivităţii celor trei tri­mestre. Vorbind despre procesul instructiv-edu­­cativ desfăşurat în şcoa­la noastră, vreau să mă refer în primul rînd la sarcinile majore care ne-au stat în faţă, iar apoi la cîteva rezultate obţinute. Un obiectiv principal a fost realizarea şi în cadrul şcolii noastre a Invăţămîntului de 10 ani. Împreună cu tot colectivul profesoral ne-ar fi străduit să cu­prindem în procesul de învăţămînt pe toţi co­piii de vîrstă şcolară, să îmbunătăţim meto­dele de predare, accen­­tuînd latura formativă a diferitelor obiecte, să asigurăm condiţii favo­rabile desfăşurării sus­ţinute din partea între­gului colectiv de elevi şi profesori pentru lăr­girea bazei materiale a şcolii. Rezultatele mun­cii noastre nu s-au lă­sat prea mult aşteptate, fiind concretizate în în­fiinţarea unui laborator spaţios, bine înzestrat, amenajarea unei baze sportive şi alte lucrări de largă utilitate pentru şcoala noastră. Conform instrucţiuni­lor primite, o importan­ţă specială am acordat educaţiei tehnico-pro­­ductive şi modalităţilor ei de realizare. Acum, la sfîrşitul anului şco­lar, avem cu ce ne mîn­­dri. In cadrul cercurilor de elevi orientate spre o activitate productivă, e­­levele din clasa a V-a execută broderii şi di­verse cusături cu moti­ve populare, cele din clasa a VI-a confecţio­nează plapume, iar ele­vele din clasele mari se ocupă cu ţesutul covoa­­relor persane. Băieţii fac practică în diferite ateliere auto, sau ale cooperaţiei meşteşugă­reşti şi chiar pe ogoare­le cooperativelor agrico­le de producţie. Vreau să menţionez în continuare că la în­deplinirea sarcinilor in­­structiv-educative au contribuit din plin şi alţi factori. Aş aminti în primul rînd comite­tele de părinţi, toţi pă­rinţii de fapt, care ne-au ajutat în mod deosebit la crearea unei baze materiale necesare procesului instructiv. Astfel, prin participarea ş­i contribuţia lor s-au executat lucrări în va­loare de 20 mii lei. De asemenea,­­ colaborarea cu organizaţiile de ti­neret au dus la iniţierea multor acţiuni frumoa­se. Atît uteciştii cit şi pionierii noştri au mun­cit cu multă rîvnă în special la amenajarea bazei sportive şi a curţii şcolii, efectuînd peste 25 mii ore de muncă patriotică. ■ Pentru că primordiala sarcină a şcolii este aceea de a transmite cunoştinţe şi a asigura însuşirea lor în condi­ţii cit mai bune, am căutat să îndeplinim prevederile programelor şcolare la toate discipli­nele şi la toate clasele, împreună cu cadrele didactice, am întocmit planificările pentru re­capitulările de sfîrşit de an. în altă ordine de idei, sperăm ca procen­tajul de promovare să fie destul de ridicat (97 la sută) ca şi în prime­le două trimestre, în privinţa orientării şco­lare şi profesionale pu­tem da următoarele ci­fre estimative: din 63 absolvenţi ai claselor a VIII-a, 13 vor da exa­mene de admitere la licee teoretice, 15 la licee de specialitate, 26 la şcoli profesionale, iar o parte vor urma clasa a IX-a a şcolii generale. Avînd în vedere fap­tul că mai sunt doar cî­teva zile pînă la vacan­ţa de vară, am întocmit din timp, la indicaţia forurilor noastre supe­rioare, un bogat pro­gram de activităţi. Un număr de 133 elevi vor pleca în tabere centrale şi excursii interjudeţe­­ne. Vom organiza şi ta­bere proprii la diferite staţiuni balneare, iar alţi elevi vor pleca în drumeţii locale, tabere locale, excursii cu bi­cicletele. Dar, nici în perioada vacanţei nu se va renunţa la munca fi­zică, care, după un an de învăţătură înseamnă tot destindere, tot re­creare. Elevii vor forma brigăzi de muncă pa­triotică, în vederea ame­najării unui teren de volei, vor participa la muncile agricole, la ac­ţiunile de înfrumuseţare permanentă a oraşului nostru. VERESS FRANCISC, directorul Şcolii generale nr. 1 Cristuru Secuiesc De vorbă Eugen Hirişcău — To­­pliţa Foarte îndreptăţită se­sizarea dumneavoastră în legătură cu poluarea apelor Mureşului, în urma intervenţiei ziaru­lui, Oficiul de gospodă­rire a apelor ne asigu­ră că problema a fost rezolvată. Ca „martor ocular“, vă rugăm să ne scrieţi în ce măsură a fost ea pusă la punct. Costache Munteanu — Bălan Despre scandalagii în general şi despre cei din Bălan, în special, am mai scris şi conti­nuă să stea în atenţia noastră (măcar dac-am sta şi noi în atenţia lor!), dar de această d­a­­tă credem că ar fi mai indicat să vă adresaţi Consiliului popular oră­şenesc. Ilie Mărcuş — Bălan Comitetul sindicatului din întreprindere este obligat să intervină pentru reglementarea relaţiilor dumneavoas­tră cu adjunctul şefu­lui de sect­e, şi în ge­neral în problemele pri­vind cl­matul locului de muncă.­ ­■ cu cititorii In legătură cu felul în care încheiaţi rîndu­­rile adresate nouă: ,,...pe viitor nu voi mai avea curajul să vă deranjez“, nu suntem­ de acord şi vă invităm: „deranjaţi­­ne“ în continuare. Ion Vaideanu — Bor­sec Ne facem o plăcută datorie faţă de mai mulţi cititori care ne-au scris, transmiţînd per­sonalului medical din cadrul staţiunii Borsec mulţumiri călduroase pentru grija manifesta­tă, pentru solicitudinea şi competenţa tratamen­tului aplicat. Die Marin­a Tulgheş Nu ştim dacă sînteţi la curent cu faptul că noi nu acordăm „puţină critică în care cuvintele să se înşire“ aşa cum se înşiră, fără noimă, pe opt pagini, „o adevărată plîngere“, cum îi spu­neţi dumneavoastră (de fapt e o plîngere a lip­sei de ocupaţie — şi nu c. prima). Singurul sfat pe care vi-l putem da, este să vă folosiţi tim­pul mai cu folos. Miercurea-Ciuc, sunt re­produse imagini din filmele: „Printre coline­le verzi", „Serata“, „Facerea lumii", „Hai­ducii lui Şaptecai", „Zestrea domniţei Ralu". Un foarte bun prilej de intîlnire cu producţia cinematografică a stu­dioului „Bucureşti", i-a oferit expoziţia „Noi filme româneşti“ deschi­să in holul cinematogra­fului „Transilvania“ din (Urmare din pag. 1) lor din 4 februarie, au­ fost aduse numeroase şi întemeiate critici la a­­dresa conducerii. La şe­dinţa respectivă a luat parte şi tovarăşul Tu­­lith Zoltán, directorul Direcţiei judeţene de gospodărie comunală, care, în cuvîntul său, a fost de acord cu criticile făcute, în e­­senţă, ele sunt sino­nime cu sesizările tri­mise ziarului. Dar de ce această atitudine de to­leranţă a direcţiei? Mai mult, direcţia critica faptul, că trei autobuze noi-nouţe stăteau din toamnă (19 septembrie, 24 septembrie, respec­tiv 20 noiembrie 1970), fără să aducă nici un venit, dar nu aminteşte că acest lucru n-a fost posibil tocmai din vina direcţiei, care nu a a­­probat statele de func­ţiuni pentru posturile de şoferi de pe autobu­zele respective. Un sim­plu calcul estimativ a­­rată că în această pe­rioadă autobuzele ar fi adus un venit de peste 300.000 lei, din care cir­ca 85.000 lei beneficiu net (nu mai­ adăugăm serviciile pe care le-ar fi avut populaţia), în legătură cu şedin­ţa din 4 februarie, încă un aspect edificator. La I.G.M. există un sin­gur „adevăr“, acela al directorului. A doua zi, după şedinţă, cel care a întocmit procesul-ver­­bal este chemat pentru verificarea respectivu­lui proces. (Nu ştim în­că ce atribuţii speciale i-au permis tovarăşului Vincze să „controleze“ procesul-verbal al adu­nării salariaţilor). Cu a­­ceastă ocazie aflăm că adevărul poate fi „nu­anţat“. Ne referim la faptul că luarea de cu­­vînt a tovarăşului Tu­­lith a fost puţin „ame­liorată“, lipsită de ter­menii categorici în care a fost trecută în proce­sul-verbal. Intervenţia ni se pare inutilă, pen­tru că adevărul transpa­re cu uşurinţă şi după „îmbunătăţiri“, dar ates­tă teamă faţă de urmă­rile unei astfel de pozi­ţii. De altfel, team-­ nealui este foarte în­dreptăţită, dat fiind sti­lul de muncă, foarte „expeditiv“ al tovarăşu­lui Vincze. Cele patru variante sună cam aşa: 1. „Cheamă-l puţin pe tovarăşul Hosszú“, 2. „De aceea eşti pus acolo să rezolvi“, 3. „Vrei ca eu să lucrez în locul dumitale?“ şi în fine, a 4-a „rezolvare“: „Vrei să mă tragi pe mine la răspundere ??“ Dintre cei care con­firmă cu prisosinţă a­­ceastă manieră de a a­­borda problemele din întreprindere şi au a­­vut curajul să-şi lase numele publicat în acest fel, putem enumera pe Sándor Attila, şeful ser­viciului contabilitate, Sebestein Mihai, diri­ginte de şantier. Restul celor chestionaţi au pre­ferat anonimatul for­tuit de atmosfera din unitate. în aceeaşi perioadă, cînd s-au primit autobu­zele, întreprinderii i-a fost repartizat un auto­turism, care trebuia să facă serviciile de taxi (I-HR-1693), dar pînă la darea lui în exploatare, s-au mai pierdut alte importante sume de bani. Cînd a intrat în circulaţie utilitară, avea deja la bord 4.800 km. Rodaj (!) făcut pe la Bucureşti (8 decembrie 1970 — tovarăşul Hosszú) şi prin alte părţi, că ţa­­ra-i frumoasă şi bani pentru vilegiaturi are!... Am prezentat succint doar cîteva din conclu­­zile ce s-au desprins cu ocazia verificării la fa­ţa locului a sesizărilor primite la redacţie. Am consultat şi pe tovarăşii Ubornyi Mihai, prim­­secretar şi Szăvuly Lu­dovic, secretar al Comi­tetului municipal de partid Odorheiu Secu­iesc, care ne-au confir­mat că situaţia creată la I.G.M. a determinat organul Comitetului mu­nicipal de partid să ve­rifice cauzele şi să sta­bilească măsurile ce se impun. A fost constituit un colectiv care, în pre­zent, verifică întreaga activitate de la I.G.M. şi nu ne îndoim că mă­surile ce vor urma, despre care cititorii vor fi informaţi la timpul potrivit, vor statua un climat de muncă sănă­tos, vor redresa o situa­ţie, care, la ora actuală prejudiciază bunul mers al întreprinderii. HARGHITEIANUL IV, nr. 1021 In comuna Simonești s-a construit o nouă școală. La construcția ei, locuitorii comunei și-au adus o impor­tantă contribuție prin muncă patriotică. FEJÉR D (1851-1916) în trecutul ştiinţific şi cultural al judeţului nostru, numele medicu­lui Fejér Dávid ocupă un loc de seamă. Anul acesta se împlinesc 120 de ani de la naşterea sa, precum şi 70 de ani de cînd s-a deschis, sub conducerea eminentului umanist, spitalul din Gheorgheni. Originar de pe plaiurile Covasnei, Fejér Dávid s-a stabilit, după studiile urmate la Viena, pe meleagurile de la izvoarele Mureşu­lui. Mai întîi la Ditrău (1879), apoi la Gheor­gheni (1883) unde va ac­tiva pînă la moarte (1916). Medicul a fost în acelaşi timp un devotat luminător al omului de jos. A depus o muncă susţinută pentru educa­rea sanitară a maselor. El a fost iniţiatorul con­strucţiilor sanitare din fostul judeţ Ciuc, intro­­ducînd la finele veacu­lui metode moderne de tratament în această parte a ţării. Multe con­sultări şi tratamente le-a acordat gratuit sărăcimii satelor româneşti şi se­cuieşti din judeţul Ciuc. Preţuim în Fejér Dávid pe umanistul total, care într-o vreme de profund obscurantism a ridicat făclia ştiinţei şi culturii propagînd-o în mase. Spitalul din Gheor­gheni se leagă de valo­roasa sa contribuţie , proiectele pentru con­ducta de apă a oraşului s-au bucurat de partici­parea sa. Vreme de pa­tru decenii a desfăşurat o notabilă activitate pu­blicistică în ziarele şi revistele timpului, în care şi-a făcut cunoscu­tă munca de cercetător, UN REMARCABIL UMANIST observaţiile medicale. Pe lingă medicină, s-a interesat şi de istoria şi etnografia locurilor. Ca animator al Asociaţiei medicilor şi naturalişti­­lor din judeţul Ciuc, Fejér Dávid, a făcut pri­mii paşi în munca de cercetare ştiinţifică ; în 1889, la Gheorgheni, a organizat prima sesiune ştiinţifică, care a avut ca temă principală, dez­baterea situaţiei sanita­re a zonei Gheorghe­­niului, ca şi studierea Lacului Roşu, viitoarea staţiune, atunci desco­perită. La începutul veacului al XX-lea, re­putatul medic a părţi- AVID cipat la organizarea „A­­sociaţiei muzeale şi bibliofile“ din oraş, pre­cum şi la iniţierea con­ferinţelor de răspîndire a cunoştinţelor cultural­­ştiinţifice la sate. El a creat „Asociaţia pentru sprijinirea elevilor să­raci din Gheorgheni“, care în cursul vieţii sa­le a venit în ajutorul multora. Parcul dendro­­logic din Gheorgheni a fost întemeiat tot de Fejér Dávid­ (în colabo­rare cu dr. Csiky Dé­nes). Aniversarea a 120 de ani de la naşterea a­­cestei remarcabile per­sonalităţi culturale a judeţului nostru, va fi un prilej de omagiu a­­dus muncii generoase în slujba unor nobile idea­luri. Destinul lui Fejér Dávid este o pildă e­­locventă, constituind o dovadă semnificativă că oriunde şi-ar duce ac­tivitatea, chiar în cele mai mici aşezări umane, în discreditata „mică provincie“, un om pasio­nat se poate realiza cu folos ; pretutindeni mun­ca de creaţie îşi are po­sibilităţi de materiali­zare. TARISZNYAI marton Expoziţie de artă plastică In sala mică a Casei de cultură din Miercurea- Ciuc s-a deschis, ieri, 9 iunie, expo­ziţia Şcolii gene­rale de artă din localitate. Iubito­rii frumosului plastic sunt invi­taţi să admire lu­crări de: grafică (alb-negru, acua­rele), reliefuri şi mulaje, gingaşe producţii ale mi­cilor artişti har­­ghiteni. Accesul publicu­lui, zilnic intre orele 9—13, ÎS—20. Prevederi de mare importanță (Urmare din pag. 1) comerţ, în unităţile sa­nitare şi în întreprinde­rile balneoclimaterice. Noua lege prevede ex­tinderea sferelor vieţii sociale supuse controlu­lui maselor. In viitor controlul obştesc va a­vea dreptul şi obligaţia să urmărească activita­tea şi altor sectoare cum este: gospodărirea lo­calităţilor, a fondului locativ, precum şi aceea de poştă şi telecomuni­caţii, ceea ce înseamnă de fapt lărgirea conside­rabilă a atribuţiunilor acestuia; sporirea con­tribuţiei maselor la bu­nul mers al acestor sec­toare. Aş vrea să mă opresc puţin şi asupra unei al­te chestiuni şi anume a­­supra controlului ob­ştesc ce urmează a se desfăşura asupra comer­ţului. Lucrez în comerţ de peste 26 de ani şi am constatat că, mai ales în ultima vreme, controlul obştesc desfăşura o acti­vitate nu prea eficientă, deoarece se referea şi viza doar probleme de amănunt sau de supra­faţă ale activităţii co­merciale. Vinovaţi de a­­ceastă ineficienţă erau — evident — şi lucrăto­rii din comerţ, care a­­cordau insuficientă aten­ţie aplicării propuneri­lor făcute cu ocazia con­troalelor. Noul proiect de lege pune ordine în această direcţie, urmă­rind asigurarea unei e­­ficienţe maxime a acti­vităţii­ de controlul ob­ştesc. Conform prevede­rilor lui, conducerile u­­nităţilor controlate sunt obligate — prin lege —, ceea ce e foarte impor­tant, să stabilească şi măsurile luate pentru îndreptarea lipsurilor constatate. In acelaşi timp, proiectul de lege obligă pe conducătorii unităţilor şi organizaţii­lor controlate să con­semneze măsurile luate în registrele de control şi să stabilească terme­ne şi responsabilităţi precise pentru traduce­rea lor în viaţă. In acest fel se va realiza o efici­enţă maximă a controa­lelor efectuate, sporirea responsabilităţii în apli­carea măsurilor preco­nizate. Totodată e foarte preţioasă prevederea conform căreia echipele de control obştesc vor prezenta dări de seamă asupra activităţii lor în faţa adunărilor generale ale salariaţilor, în faţa adunărilor cetăţeneşti din cartiere şi sate. Me­toda aceasta va fi ex­trem de rodnică, deoa­rece informează masa largă a oamenilor mun­cii asupra activităţii desfăşurate, realizîndu­­se astfel o eficienţă ridi­cată a muncii de con­trol ! Aceste prevederi ale proiectului de lege, precum şi toate celelal­te vor asigura activităţii de control obştesc — a­­ceastă formă foarte im­portantă de participare a maselor la viaţa so­cială — o desfăşurare corespunzătoare cerin­ţelor etapei actuale, în concordanţă cu marile obiective şi sarcini ale sectoarelor puse la dis­poziţia oamenilor mun­cii. MEMENTO □13□LülKJ JOI, 10 IUNIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cintecul d­e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii. Robert Schu­mann. 14.47 Muzică populară. 15.00 Bule­tin de știri. 15.05 Tribuna radio. Confran­­da socială.15.25 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Cintece de Laurenţiu Profeta. 16.30 Muzică populară. 16.50 Pu­blicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cavalcada ritmurilor. 18.IX­ Orele se­rii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece me­­loodii preferate. 20.40 Noi înregistrări cu Maria Ciobanu. 20.55 Ştiinţa la zi.­­21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Sport. 22.30 Pentru mag­netofonul dumneavoastră. 22.55 Moment poe­tic. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.0« Radiojurnal. 13.15 Concert de prin*. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Melodii popu­lare. 14.30 Ateneu. 15.00­­ Autografe muzi­cale : Andrei Proşteanu şi Robert Flavian. 15.18 Muzică populară coreeană. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Piese clasice în ritmuri moderne. 16.35 Cronica lirică de Teodora Albescu. 16.55 Sfatul me­dicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Din co­moara folclorului nostru. 17.30 Teatru serial Zodia Cancerului de Mihail Sadoveanu. Se­ria a IV-a Divan de judecată. 17.50 Recital Timi Yuro. 18.00 Publicitate radio. 18.4­5 Cu cintecul şi jocul de-a lungul Oltului. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de es­tradă. 19.30 Cadran. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Recviemul german de Johannes Brahms. 21.17 Cronica literară de Adrian Marino : ,,De la T. Maiorescu la G. Că­­linescu“. 21.32 Recital Anca Agemolu. 21.45 Selecţiuni din opereta Rose Marie de Primi. 22.00 Virtuozi ai jazz-ului : Jean Luc Ponty. 22.30 Momente din istoria civilizaţiei. Epoca umanismului (secolul XVI). 22.50 Album coral. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Un eveniment artistic : opera „Oedip’“ de George Enescu la Saarbrücken — dirijata de Constantin Bugeanu. 23.45 Piese de es­tradă. 23.39 Concert Benjamin Britten­. 0.50 —1.00 Buletin de ştiri. VINERI, 11 IUNIE rfT'ty PROGRAMUL I­­­6.00—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Me­moria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Dunăre, Dunăre — muzică populară. 10.30 Fonoteca pentru copii. ..Pă­cală în satul lui", de Ioan Slavici. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Din cîntecele popoa­relor. 11.15 Consultaţie juridică. 11.25 Co­rul Radioteleviziunii dirijat de D. D. Bo­tez. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Me­lodii interpretate de Luciana Turina. 12.10 Un interpret şi rolurile sale. Ion Dacian. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat. PROGRAMUL II 6.00—8.10 Program muzical de dimineaţă. 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreţi : Pa­blo Casals. 9.00 Cintecul săptămînii. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Buletin de Ştiri. 9.35 Muzică populară. 10.00 Matineu teatral. 11.17 Solişti şi orchestre de mu­zică uşoară. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Bule­tin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Caruselul succeselor — muzica uşoară. 12.40 Opereta „Cîntec gitan" de Maurice Yvain (fragmente). Studioul Tg. Mureş JOI, 10 IUNIE 6.30—7.00 Emisiunea pe teme agrare­­ Dezvoltarea activităţii industriale şi pres­tările de serviciu la cooperativele agricole de producţie. Muzică populară la cerere. 16.30—18.00 Cronica actualităţii — Muzică corală. Orizont economic : întreţinerea şi repararea utilajelor. Cîntecele mării — vo­ce : Doina Badea, Francois Deguelt şi Mar­gareta Pîslaru. Lecturi literare : Paul Go­ma : „Logodnicii vin şi pleacă“. Muzica de cameră. JOI, 10 IUNIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp şi a­­notimp în agricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de icri. 19.30 Telejurnalul de seara. Sport. 20.10 15 minute despre sănă­tate. Copilul în primii ani de viaţă. 20.25 Aveţi cuvîntul ! Dezbatere lunară organi­zată de Redacţia pentru tineret. „Locul şi rolul tineretului în procesul societăţii con­temporane". 21.10 Antologia umorului. In cadrul acestei emisiuni, vă prezentăm două schiţe din literatura clasică românească. 21.40 Cadran internaţional. 22.25 Interpre­tul săptămînii : Gică Petrescu. 22.45 Tele­jurnalul de noapte. 23.00 închiderea emi­siunii. JOI, 10 IUNIE 1853 S-a născut Ioan Pop-Reteganul, scrii­tor şi folclorist român. (m. 1905).­ 1870 A murit Palaghia Roşia, eroină a re­voluţiei de la 1848 din Transilvania, (n. 1800). 1910 Şi-a­ luat zborul cel dintîi aeroplan românesc, construit de Aurel Vlaicu. 1942 Distrugerea localităţii Lidice (Ceho­slovacia) de către trupele de ocupație hitleriste. MBEH23 JOI, 10 IUNIE MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „ T­ransilvania“ : Zestrea domniţei Ralu, film românesc. Cinematograful „Harghita“ : Răzbunarea Sfintului, film englez. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod“ : Omul cu ordin de repartiţie, film polonez. GHEORGHENI — Cinematograful „Mio­riţa"­ : Circ fără frontieră, film franco­­român. Cinematograful ,,Forestierul“: Adelheid, film cehoslovac. TO­PL­IŢ­A — Cinematograful „Căliman“ : Haiducii lui Şaptecai, film românesc. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ : Viţelul de aur, seriile I—II, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec" . Jurnalul unei cameriste, film francez. Cinematograful „Izvorul“ : Doar un te­lefon, film maghiar. BĂILE TU­­NAD — Cinematograful „Ol­tul" : Mihai Viteazul, seriile I—II, film românesc. BĂLAN — Cinematograful „Minerul“ : Ultima șansă, film german (R.D.G.). VLAHITA — Cinematograful „Fierarul" : Întoarcerea dr. Mabusse, film german (R.F.G.). PRAID — Cinematograful „Praid“ : Ora­șul magic, film grec. CICFTI — Cinematograful „Feroviarul“ : Păsările, film american. DITRĂU — Cinematograful „Sătesc"­­ Vara de altădată, film ungaro-suedez. 8 i MEMENTO

Next