Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-06-10 / nr. 1021
Pag. 2 Realizarea sarcinilor şcolare - punct de convergenţă a tuturor factorilor educativi Sfîrşitul fiecărui an de învăţămînt constituie pentru fiecare şcoală, cadru didactic, elev, prilejul unui bilanţ al activităţii celor trei trimestre. Vorbind despre procesul instructiv-educativ desfăşurat în şcoala noastră, vreau să mă refer în primul rînd la sarcinile majore care ne-au stat în faţă, iar apoi la cîteva rezultate obţinute. Un obiectiv principal a fost realizarea şi în cadrul şcolii noastre a Invăţămîntului de 10 ani. Împreună cu tot colectivul profesoral ne-ar fi străduit să cuprindem în procesul de învăţămînt pe toţi copiii de vîrstă şcolară, să îmbunătăţim metodele de predare, accentuînd latura formativă a diferitelor obiecte, să asigurăm condiţii favorabile desfăşurării susţinute din partea întregului colectiv de elevi şi profesori pentru lărgirea bazei materiale a şcolii. Rezultatele muncii noastre nu s-au lăsat prea mult aşteptate, fiind concretizate în înfiinţarea unui laborator spaţios, bine înzestrat, amenajarea unei baze sportive şi alte lucrări de largă utilitate pentru şcoala noastră. Conform instrucţiunilor primite, o importanţă specială am acordat educaţiei tehnico-productive şi modalităţilor ei de realizare. Acum, la sfîrşitul anului şcolar, avem cu ce ne mîndri. In cadrul cercurilor de elevi orientate spre o activitate productivă, elevele din clasa a V-a execută broderii şi diverse cusături cu motive populare, cele din clasa a VI-a confecţionează plapume, iar elevele din clasele mari se ocupă cu ţesutul covoarelor persane. Băieţii fac practică în diferite ateliere auto, sau ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi chiar pe ogoarele cooperativelor agricole de producţie. Vreau să menţionez în continuare că la îndeplinirea sarcinilor instructiv-educative au contribuit din plin şi alţi factori. Aş aminti în primul rînd comitetele de părinţi, toţi părinţii de fapt, care ne-au ajutat în mod deosebit la crearea unei baze materiale necesare procesului instructiv. Astfel, prin participarea şi contribuţia lor s-au executat lucrări în valoare de 20 mii lei. De asemenea, colaborarea cu organizaţiile de tineret au dus la iniţierea multor acţiuni frumoase. Atît uteciştii cit şi pionierii noştri au muncit cu multă rîvnă în special la amenajarea bazei sportive şi a curţii şcolii, efectuînd peste 25 mii ore de muncă patriotică. ■ Pentru că primordiala sarcină a şcolii este aceea de a transmite cunoştinţe şi a asigura însuşirea lor în condiţii cit mai bune, am căutat să îndeplinim prevederile programelor şcolare la toate disciplinele şi la toate clasele, împreună cu cadrele didactice, am întocmit planificările pentru recapitulările de sfîrşit de an. în altă ordine de idei, sperăm ca procentajul de promovare să fie destul de ridicat (97 la sută) ca şi în primele două trimestre, în privinţa orientării şcolare şi profesionale putem da următoarele cifre estimative: din 63 absolvenţi ai claselor a VIII-a, 13 vor da examene de admitere la licee teoretice, 15 la licee de specialitate, 26 la şcoli profesionale, iar o parte vor urma clasa a IX-a a şcolii generale. Avînd în vedere faptul că mai sunt doar cîteva zile pînă la vacanţa de vară, am întocmit din timp, la indicaţia forurilor noastre superioare, un bogat program de activităţi. Un număr de 133 elevi vor pleca în tabere centrale şi excursii interjudeţene. Vom organiza şi tabere proprii la diferite staţiuni balneare, iar alţi elevi vor pleca în drumeţii locale, tabere locale, excursii cu bicicletele. Dar, nici în perioada vacanţei nu se va renunţa la munca fizică, care, după un an de învăţătură înseamnă tot destindere, tot recreare. Elevii vor forma brigăzi de muncă patriotică, în vederea amenajării unui teren de volei, vor participa la muncile agricole, la acţiunile de înfrumuseţare permanentă a oraşului nostru. VERESS FRANCISC, directorul Şcolii generale nr. 1 Cristuru Secuiesc De vorbă Eugen Hirişcău — Topliţa Foarte îndreptăţită sesizarea dumneavoastră în legătură cu poluarea apelor Mureşului, în urma intervenţiei ziarului, Oficiul de gospodărire a apelor ne asigură că problema a fost rezolvată. Ca „martor ocular“, vă rugăm să ne scrieţi în ce măsură a fost ea pusă la punct. Costache Munteanu — Bălan Despre scandalagii în general şi despre cei din Bălan, în special, am mai scris şi continuă să stea în atenţia noastră (măcar dac-am sta şi noi în atenţia lor!), dar de această dată credem că ar fi mai indicat să vă adresaţi Consiliului popular orăşenesc. Ilie Mărcuş — Bălan Comitetul sindicatului din întreprindere este obligat să intervină pentru reglementarea relaţiilor dumneavoastră cu adjunctul şefului de secte, şi în general în problemele privind clmatul locului de muncă. ■ cu cititorii In legătură cu felul în care încheiaţi rîndurile adresate nouă: ,,...pe viitor nu voi mai avea curajul să vă deranjez“, nu suntem de acord şi vă invităm: „deranjaţine“ în continuare. Ion Vaideanu — Borsec Ne facem o plăcută datorie faţă de mai mulţi cititori care ne-au scris, transmiţînd personalului medical din cadrul staţiunii Borsec mulţumiri călduroase pentru grija manifestată, pentru solicitudinea şi competenţa tratamentului aplicat. Die Marina Tulgheş Nu ştim dacă sînteţi la curent cu faptul că noi nu acordăm „puţină critică în care cuvintele să se înşire“ aşa cum se înşiră, fără noimă, pe opt pagini, „o adevărată plîngere“, cum îi spuneţi dumneavoastră (de fapt e o plîngere a lipsei de ocupaţie — şi nu c. prima). Singurul sfat pe care vi-l putem da, este să vă folosiţi timpul mai cu folos. Miercurea-Ciuc, sunt reproduse imagini din filmele: „Printre colinele verzi", „Serata“, „Facerea lumii", „Haiducii lui Şaptecai", „Zestrea domniţei Ralu". Un foarte bun prilej de intîlnire cu producţia cinematografică a studioului „Bucureşti", i-a oferit expoziţia „Noi filme româneşti“ deschisă in holul cinematografului „Transilvania“ din (Urmare din pag. 1) lor din 4 februarie, au fost aduse numeroase şi întemeiate critici la adresa conducerii. La şedinţa respectivă a luat parte şi tovarăşul Tulith Zoltán, directorul Direcţiei judeţene de gospodărie comunală, care, în cuvîntul său, a fost de acord cu criticile făcute, în esenţă, ele sunt sinonime cu sesizările trimise ziarului. Dar de ce această atitudine de toleranţă a direcţiei? Mai mult, direcţia critica faptul, că trei autobuze noi-nouţe stăteau din toamnă (19 septembrie, 24 septembrie, respectiv 20 noiembrie 1970), fără să aducă nici un venit, dar nu aminteşte că acest lucru n-a fost posibil tocmai din vina direcţiei, care nu a aprobat statele de funcţiuni pentru posturile de şoferi de pe autobuzele respective. Un simplu calcul estimativ arată că în această perioadă autobuzele ar fi adus un venit de peste 300.000 lei, din care circa 85.000 lei beneficiu net (nu mai adăugăm serviciile pe care le-ar fi avut populaţia), în legătură cu şedinţa din 4 februarie, încă un aspect edificator. La I.G.M. există un singur „adevăr“, acela al directorului. A doua zi, după şedinţă, cel care a întocmit procesul-verbal este chemat pentru verificarea respectivului proces. (Nu ştim încă ce atribuţii speciale i-au permis tovarăşului Vincze să „controleze“ procesul-verbal al adunării salariaţilor). Cu această ocazie aflăm că adevărul poate fi „nuanţat“. Ne referim la faptul că luarea de cuvînt a tovarăşului Tulith a fost puţin „ameliorată“, lipsită de termenii categorici în care a fost trecută în procesul-verbal. Intervenţia ni se pare inutilă, pentru că adevărul transpare cu uşurinţă şi după „îmbunătăţiri“, dar atestă teamă faţă de urmările unei astfel de poziţii. De altfel, team- nealui este foarte îndreptăţită, dat fiind stilul de muncă, foarte „expeditiv“ al tovarăşului Vincze. Cele patru variante sună cam aşa: 1. „Cheamă-l puţin pe tovarăşul Hosszú“, 2. „De aceea eşti pus acolo să rezolvi“, 3. „Vrei ca eu să lucrez în locul dumitale?“ şi în fine, a 4-a „rezolvare“: „Vrei să mă tragi pe mine la răspundere ??“ Dintre cei care confirmă cu prisosinţă această manieră de a aborda problemele din întreprindere şi au avut curajul să-şi lase numele publicat în acest fel, putem enumera pe Sándor Attila, şeful serviciului contabilitate, Sebestein Mihai, diriginte de şantier. Restul celor chestionaţi au preferat anonimatul fortuit de atmosfera din unitate. în aceeaşi perioadă, cînd s-au primit autobuzele, întreprinderii i-a fost repartizat un autoturism, care trebuia să facă serviciile de taxi (I-HR-1693), dar pînă la darea lui în exploatare, s-au mai pierdut alte importante sume de bani. Cînd a intrat în circulaţie utilitară, avea deja la bord 4.800 km. Rodaj (!) făcut pe la Bucureşti (8 decembrie 1970 — tovarăşul Hosszú) şi prin alte părţi, că ţara-i frumoasă şi bani pentru vilegiaturi are!... Am prezentat succint doar cîteva din concluzile ce s-au desprins cu ocazia verificării la faţa locului a sesizărilor primite la redacţie. Am consultat şi pe tovarăşii Ubornyi Mihai, primsecretar şi Szăvuly Ludovic, secretar al Comitetului municipal de partid Odorheiu Secuiesc, care ne-au confirmat că situaţia creată la I.G.M. a determinat organul Comitetului municipal de partid să verifice cauzele şi să stabilească măsurile ce se impun. A fost constituit un colectiv care, în prezent, verifică întreaga activitate de la I.G.M. şi nu ne îndoim că măsurile ce vor urma, despre care cititorii vor fi informaţi la timpul potrivit, vor statua un climat de muncă sănătos, vor redresa o situaţie, care, la ora actuală prejudiciază bunul mers al întreprinderii. HARGHITEIANUL IV, nr. 1021 In comuna Simonești s-a construit o nouă școală. La construcția ei, locuitorii comunei și-au adus o importantă contribuție prin muncă patriotică. FEJÉR D (1851-1916) în trecutul ştiinţific şi cultural al judeţului nostru, numele medicului Fejér Dávid ocupă un loc de seamă. Anul acesta se împlinesc 120 de ani de la naşterea sa, precum şi 70 de ani de cînd s-a deschis, sub conducerea eminentului umanist, spitalul din Gheorgheni. Originar de pe plaiurile Covasnei, Fejér Dávid s-a stabilit, după studiile urmate la Viena, pe meleagurile de la izvoarele Mureşului. Mai întîi la Ditrău (1879), apoi la Gheorgheni (1883) unde va activa pînă la moarte (1916). Medicul a fost în acelaşi timp un devotat luminător al omului de jos. A depus o muncă susţinută pentru educarea sanitară a maselor. El a fost iniţiatorul construcţiilor sanitare din fostul judeţ Ciuc, introducînd la finele veacului metode moderne de tratament în această parte a ţării. Multe consultări şi tratamente le-a acordat gratuit sărăcimii satelor româneşti şi secuieşti din judeţul Ciuc. Preţuim în Fejér Dávid pe umanistul total, care într-o vreme de profund obscurantism a ridicat făclia ştiinţei şi culturii propagînd-o în mase. Spitalul din Gheorgheni se leagă de valoroasa sa contribuţie , proiectele pentru conducta de apă a oraşului s-au bucurat de participarea sa. Vreme de patru decenii a desfăşurat o notabilă activitate publicistică în ziarele şi revistele timpului, în care şi-a făcut cunoscută munca de cercetător, UN REMARCABIL UMANIST observaţiile medicale. Pe lingă medicină, s-a interesat şi de istoria şi etnografia locurilor. Ca animator al Asociaţiei medicilor şi naturaliştilor din judeţul Ciuc, Fejér Dávid, a făcut primii paşi în munca de cercetare ştiinţifică ; în 1889, la Gheorgheni, a organizat prima sesiune ştiinţifică, care a avut ca temă principală, dezbaterea situaţiei sanitare a zonei Gheorgheniului, ca şi studierea Lacului Roşu, viitoarea staţiune, atunci descoperită. La începutul veacului al XX-lea, reputatul medic a părţi- AVID cipat la organizarea „Asociaţiei muzeale şi bibliofile“ din oraş, precum şi la iniţierea conferinţelor de răspîndire a cunoştinţelor culturalştiinţifice la sate. El a creat „Asociaţia pentru sprijinirea elevilor săraci din Gheorgheni“, care în cursul vieţii sale a venit în ajutorul multora. Parcul dendrologic din Gheorgheni a fost întemeiat tot de Fejér Dávid (în colaborare cu dr. Csiky Dénes). Aniversarea a 120 de ani de la naşterea acestei remarcabile personalităţi culturale a judeţului nostru, va fi un prilej de omagiu adus muncii generoase în slujba unor nobile idealuri. Destinul lui Fejér Dávid este o pildă elocventă, constituind o dovadă semnificativă că oriunde şi-ar duce activitatea, chiar în cele mai mici aşezări umane, în discreditata „mică provincie“, un om pasionat se poate realiza cu folos ; pretutindeni munca de creaţie îşi are posibilităţi de materializare. TARISZNYAI marton Expoziţie de artă plastică In sala mică a Casei de cultură din Miercurea- Ciuc s-a deschis, ieri, 9 iunie, expoziţia Şcolii generale de artă din localitate. Iubitorii frumosului plastic sunt invitaţi să admire lucrări de: grafică (alb-negru, acuarele), reliefuri şi mulaje, gingaşe producţii ale micilor artişti harghiteni. Accesul publicului, zilnic intre orele 9—13, ÎS—20. Prevederi de mare importanță (Urmare din pag. 1) comerţ, în unităţile sanitare şi în întreprinderile balneoclimaterice. Noua lege prevede extinderea sferelor vieţii sociale supuse controlului maselor. In viitor controlul obştesc va avea dreptul şi obligaţia să urmărească activitatea şi altor sectoare cum este: gospodărirea localităţilor, a fondului locativ, precum şi aceea de poştă şi telecomunicaţii, ceea ce înseamnă de fapt lărgirea considerabilă a atribuţiunilor acestuia; sporirea contribuţiei maselor la bunul mers al acestor sectoare. Aş vrea să mă opresc puţin şi asupra unei alte chestiuni şi anume asupra controlului obştesc ce urmează a se desfăşura asupra comerţului. Lucrez în comerţ de peste 26 de ani şi am constatat că, mai ales în ultima vreme, controlul obştesc desfăşura o activitate nu prea eficientă, deoarece se referea şi viza doar probleme de amănunt sau de suprafaţă ale activităţii comerciale. Vinovaţi de această ineficienţă erau — evident — şi lucrătorii din comerţ, care acordau insuficientă atenţie aplicării propunerilor făcute cu ocazia controalelor. Noul proiect de lege pune ordine în această direcţie, urmărind asigurarea unei eficienţe maxime a activităţii de controlul obştesc. Conform prevederilor lui, conducerile unităţilor controlate sunt obligate — prin lege —, ceea ce e foarte important, să stabilească şi măsurile luate pentru îndreptarea lipsurilor constatate. In acelaşi timp, proiectul de lege obligă pe conducătorii unităţilor şi organizaţiilor controlate să consemneze măsurile luate în registrele de control şi să stabilească termene şi responsabilităţi precise pentru traducerea lor în viaţă. In acest fel se va realiza o eficienţă maximă a controalelor efectuate, sporirea responsabilităţii în aplicarea măsurilor preconizate. Totodată e foarte preţioasă prevederea conform căreia echipele de control obştesc vor prezenta dări de seamă asupra activităţii lor în faţa adunărilor generale ale salariaţilor, în faţa adunărilor cetăţeneşti din cartiere şi sate. Metoda aceasta va fi extrem de rodnică, deoarece informează masa largă a oamenilor muncii asupra activităţii desfăşurate, realizînduse astfel o eficienţă ridicată a muncii de control ! Aceste prevederi ale proiectului de lege, precum şi toate celelalte vor asigura activităţii de control obştesc — această formă foarte importantă de participare a maselor la viaţa socială — o desfăşurare corespunzătoare cerinţelor etapei actuale, în concordanţă cu marile obiective şi sarcini ale sectoarelor puse la dispoziţia oamenilor muncii. MEMENTO □13□LülKJ JOI, 10 IUNIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cintecul de pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii. Robert Schumann. 14.47 Muzică populară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. Confranda socială.15.25 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Cintece de Laurenţiu Profeta. 16.30 Muzică populară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cavalcada ritmurilor. 18.IX Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece meloodii preferate. 20.40 Noi înregistrări cu Maria Ciobanu. 20.55 Ştiinţa la zi.21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.0« Radiojurnal. 13.15 Concert de prin*. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Melodii populare. 14.30 Ateneu. 15.00 Autografe muzicale : Andrei Proşteanu şi Robert Flavian. 15.18 Muzică populară coreeană. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Piese clasice în ritmuri moderne. 16.35 Cronica lirică de Teodora Albescu. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Din comoara folclorului nostru. 17.30 Teatru serial Zodia Cancerului de Mihail Sadoveanu. Seria a IV-a Divan de judecată. 17.50 Recital Timi Yuro. 18.00 Publicitate radio. 18.45 Cu cintecul şi jocul de-a lungul Oltului. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cadran. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Recviemul german de Johannes Brahms. 21.17 Cronica literară de Adrian Marino : ,,De la T. Maiorescu la G. Călinescu“. 21.32 Recital Anca Agemolu. 21.45 Selecţiuni din opereta Rose Marie de Primi. 22.00 Virtuozi ai jazz-ului : Jean Luc Ponty. 22.30 Momente din istoria civilizaţiei. Epoca umanismului (secolul XVI). 22.50 Album coral. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Un eveniment artistic : opera „Oedip’“ de George Enescu la Saarbrücken — dirijata de Constantin Bugeanu. 23.45 Piese de estradă. 23.39 Concert Benjamin Britten. 0.50 —1.00 Buletin de ştiri. VINERI, 11 IUNIE rfT'ty PROGRAMUL I6.00—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Dunăre, Dunăre — muzică populară. 10.30 Fonoteca pentru copii. ..Păcală în satul lui", de Ioan Slavici. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Din cîntecele popoarelor. 11.15 Consultaţie juridică. 11.25 Corul Radioteleviziunii dirijat de D. D. Botez. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii interpretate de Luciana Turina. 12.10 Un interpret şi rolurile sale. Ion Dacian. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II 6.00—8.10 Program muzical de dimineaţă. 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreţi : Pablo Casals. 9.00 Cintecul săptămînii. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Buletin de Ştiri. 9.35 Muzică populară. 10.00 Matineu teatral. 11.17 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Caruselul succeselor — muzica uşoară. 12.40 Opereta „Cîntec gitan" de Maurice Yvain (fragmente). Studioul Tg. Mureş JOI, 10 IUNIE 6.30—7.00 Emisiunea pe teme agrare Dezvoltarea activităţii industriale şi prestările de serviciu la cooperativele agricole de producţie. Muzică populară la cerere. 16.30—18.00 Cronica actualităţii — Muzică corală. Orizont economic : întreţinerea şi repararea utilajelor. Cîntecele mării — voce : Doina Badea, Francois Deguelt şi Margareta Pîslaru. Lecturi literare : Paul Goma : „Logodnicii vin şi pleacă“. Muzica de cameră. JOI, 10 IUNIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp şi anotimp în agricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de icri. 19.30 Telejurnalul de seara. Sport. 20.10 15 minute despre sănătate. Copilul în primii ani de viaţă. 20.25 Aveţi cuvîntul ! Dezbatere lunară organizată de Redacţia pentru tineret. „Locul şi rolul tineretului în procesul societăţii contemporane". 21.10 Antologia umorului. In cadrul acestei emisiuni, vă prezentăm două schiţe din literatura clasică românească. 21.40 Cadran internaţional. 22.25 Interpretul săptămînii : Gică Petrescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. JOI, 10 IUNIE 1853 S-a născut Ioan Pop-Reteganul, scriitor şi folclorist român. (m. 1905). 1870 A murit Palaghia Roşia, eroină a revoluţiei de la 1848 din Transilvania, (n. 1800). 1910 Şi-a luat zborul cel dintîi aeroplan românesc, construit de Aurel Vlaicu. 1942 Distrugerea localităţii Lidice (Cehoslovacia) de către trupele de ocupație hitleriste. MBEH23 JOI, 10 IUNIE MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „ Transilvania“ : Zestrea domniţei Ralu, film românesc. Cinematograful „Harghita“ : Răzbunarea Sfintului, film englez. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod“ : Omul cu ordin de repartiţie, film polonez. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Circ fără frontieră, film francoromân. Cinematograful ,,Forestierul“: Adelheid, film cehoslovac. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Haiducii lui Şaptecai, film românesc. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ : Viţelul de aur, seriile I—II, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec" . Jurnalul unei cameriste, film francez. Cinematograful „Izvorul“ : Doar un telefon, film maghiar. BĂILE TUNAD — Cinematograful „Oltul" : Mihai Viteazul, seriile I—II, film românesc. BĂLAN — Cinematograful „Minerul“ : Ultima șansă, film german (R.D.G.). VLAHITA — Cinematograful „Fierarul" : Întoarcerea dr. Mabusse, film german (R.F.G.). PRAID — Cinematograful „Praid“ : Orașul magic, film grec. CICFTI — Cinematograful „Feroviarul“ : Păsările, film american. DITRĂU — Cinematograful „Sătesc" Vara de altădată, film ungaro-suedez. 8 i MEMENTO