Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-04-20 / nr. 977
Anul IV, nr. 977 MARŢI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITEVA! 20 aprilie 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ÎN ÎNTÎMPINAREA SEMICENTENARULUI PARTIDULUI Prezenţe la Harghita în expoziţia „Judeţul anii 1966 -1970“ INDUSTRIA LEMNULUI Pădurile reprezintă tina din marile bogăţii ale judeţului nostru, iar ocupaţiile legate de exploatarea şi prelucrarea lemnului au o veche tradiţie, în anii de dupăeliberarea patriei, şi îndeosebi în ultimii ani, industria exploatării şi prelucrării lemnului a cunoscut o puternică dezvoltare, avînd ponderea principală în industria judeţului şi ocupînd un număr însemnat de salariaţi. Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Miercurea-Ciuc, cu unităţile sale răspîndite pe întregul teritoriu al judeţului, este unul din cele mai mari combinate de acest fel din ţară. Standul din expoziţie rezervat industriei exploatării şi prelucrării lemnului prezintă Vizitatorilor o gamă largă de produse, de la cherestea, diferite sortimente de placaje, plăci din particule aglomerate din lemn și pînă la modernele tipuri de mobilă. Dar ceea ce ni se pare cel mai important este oglindirea — prin cifre grăitoare înscrise pe mai multe panouri — modului cum contribuie lucrătorii forestieri din judeţul nostru la înfăptuirea sarcinii trasate de partid, de a spori continuu valoarea producţiei industriei de exploatare şi prelucrare a lemnului, în condiţiile reducerii volumului de masă lemnoasă exploatată. Astfel, dacă în cincinalul 1966—1970 volumul „producţiei marfă a sporit cu 15 la sută, în aceeaşi perioadă — spre a da numai un exemplu — volumul producţiei de mobilă a crescut cu 156 la sută şi, ca urmare firească, beneficiile realizate în anul 1970 au fost cu 32 la sută mai mari decît cele obţinute în 1965. Şi mai mult se va accentua această tendinţă în anii actualului plan cincinal. Prin realizarea investiţiilor planificate şi punerea în funcţiune a unor importante obiective — cum este, de pildă, Fabrica de mobilă din Gheorgheni, ale cărei lucrări de construcţie se află într-o fază avansată — în anul 1975 volumul producţiei marfă va fi cu 37 la sută mai mare faţă de 1965, în schimb producţia de plăci aglomerate din lemn va creşte de 5,4 ori, cea de butoaie de aproape 9 ori, producţia de mobilă de 8,4 ori, iar beneficiile de peste două ori. Datorită, în principal, creşterii înzestrării tehnice a unităţilor, în această perioadă se va realiza un spor de productivitate a muncii de 67 la sută. Deşi unele dintre cifrele amintite reprezintă doar planuri de viitor, le primim cu deplina certitudine a înfăptuirii lor integrale şi chiar a depăşirii substanţiale, pentru că aceasta a fost şi este realitatea de fiecare zi a vieţii şi muncii harnicilor muncitori forestieri de pe meleagurile harghitene. Chezăşia înfăptuirii acestor planuri este politica clarvăzătoare a partidului nostru, hotărîrea şi munca plină de abligaţie cu care oamenii muncii, în frunte cu comuniştii, luptă pentru transpunerea în viaţă a acestei politici. Certitudinea ne este întărită de talentul şi hărnicia muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor combinatului, de care ne-am putut convinge an de an, lună de lună, înregistrînd substanţiala lor contribuţie la dezvoltarea economică a judeţului, la realizarea sarcinilor de plan ale industriei harghitene, dovedită, recent, şi de cucerirea, de către colectivul de muncă al Unităţii de exploatare şi industrializare a lemnului din Miercurea-Ciuc, a Steagului şi Diplomei de unitate fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară, pe anul 1970. C. ŞTEFAN Manifestări . In cadrul manifestărilor organizate în cinstea gloriosului semicentenar al partidului nostru, activul de partid şi numeroşi intelectuali din Miercurea-Ciuc au audiat expunerea tovarăşului Ştefan Lache, doctor în ştiinţe istorice, lector al C.C. al P.C.R., despre: „Unele aspecte ale istoriei Partidului Comunist Român in primii ani ai revoluţiei populare“. „ Duminică, tinerii din comuna Şimoneşti au participat un număr mare la încă o acţiune organizată în cinstea semicentenarului partidului nostru. Ei s-au întîlnit cu tovarăşul Ioan Oprea, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., care le-a vorbit despre lupta partidului şi sarcinile actuale ale tineretului. Formaţia de dansuri şi cîntece (româneşti şi maghiare) a Casei de cultură din oraşul Gheorgheni, întreprinde, în aceste zile un turneu în cîteva comune din judeţele Harghita şi Mureş. Programul spectacolului, intitulat „La umbra brazilor", este alcătuit din cele mai cunoscute piese folclorice muzical-coregrafice de pe plaiurile Mureşului. Colectivul de artişti amatori se pregăteşte, în acest fel, pentru participarea la manifestările cultural-artistice consacrate semicentenarului partidului, pentru festivalul folcloric „Primăvara harghiteană“ care va avea loc în reşedinţa judeţului (la Băile Jigodin), în cinstea măreţului eveniment. BIOGRAFII CONTEMPORANE Scăpat prin furnicarul de maşini, oameni şi materiale, pe un şantier totul ţi se pare de dimensiuni uriaşe. Imense pachiderme cu picioarele înfipte în stînca potrivnică, macaralele îşi vestesc cu cite un muget scurt mişcările metodice şi greoaie. Sus, la nivelul turlelor se lucrează încet, dar cu spor, iar pe măsură ce pieptul răsărit din stîncă se apropie de pămîntul din care s-a născut, mişcările sînt rapide, mai sigure, mai variate, iar jos apare un adevărat furnicar. Veleităţile acestea anterie ale şantierului nedesprins de stînca-mamă sînt uşor sesizabile de la nivelul Vil al spitalului, mai precis de deasupra lui, unde constructorii au amenajat un adevărat bazin pentru băile de soare şi aer montan — o terasă cu panorama largă a văii Ciucului de Jos, cu orizontul filigranat de crestele albăstrii învelite-n ceaţă şi ridicat sus, sus de tot, pentru ca hiperboloizii tereştri să păstreze proporţiile, iar zenitului să nu-i fie ruşine ... „Cezarului ce-i a Cezarului“. Dar peisajul acesta nu reuşeşte să distragă atenţia celor de jos, prinşi într-o muncă încordată la cele patru puncte de lucru: corpul spitalizare, corpul diagnostic, centrala termică proprie şi staţia de oxigen şi gaze. — Cînd vor fi gata lucrările ? — Cel mai tîrziu la 15 mai, ne asigură oamenii intr-o clipă de răgaz. „Este o lucrare care a pus multiple problere de ordin tehnic. In condiţii „clasice“ ar fi necesitat trei ani de muncă. Oamenii de aici o termină în 11 luni... Stînca le-a făcut multe greutăţi...“ ... „Oamenii“... Sunt aceiaşi care au ridicat magistralele socialismului... Muţoiu Marin, mereu tînărul tîmplar de 65 de ani, Petre Ion, şef de echipă, zidar, Do bi. POPA (Continuare in pag. a 3-a) • Azi, 43 de elevi ai Şcolii generale din Sînsimion, vor pleca într-o excursie, pe Valea Prahovei, cu care ocazie vor vizita şi muzeul Doftana. • Două grupuri de cete 40 de persoane fiecare, vor pleca azi, din oraşul reşedinţă de judeţ, într-o excursie de 3 zile, pe ZILEI traseul Braşov — Bucureşti — Piteşti — Hidrocentrala de pe Argeş — Sighişoara — Odorheiu Secuiesc — Miercurea-Ciuc. • Magazinul de artizanat din cadrul noului complex de deservire al U.J.C.M. Harghita, din Miercurea-Ciuc, a primit şi pus în vînzare peste 800 de mp de covoare persiane de format mic şi dimensiuni diferite, solicitate de cumpărători. • Printre noile produse expuse pentru studiul comercial, în magazinul de artizanat din Miercurea-Ciuc, se numără 10 veste din stofă albă brodate cu modele in culori diferite, un minibar portabil pentru uz familial și lămpi de noptieră realizate din lemn sculptat. In acelaşi magazin funcţionează şi un raion special cu obiecte de artizanat realizate numai de unităţile cooperativei meşteşugăreşti ,,Arta Harghitei“. „ In magazinele alimentare din oraşul Gheorgheni, vor fi puse în vînzare : 6.000 kg zahăr, 10.000 kg făină de mălai, 2.000 kg orez, 3.000 kg preparate din carne, 700 kg slănină afumată şi sărată, 2.000 kg produse zaharoase, 1.000 litri alcool rafinat şi 3.000 litri vin de regiune superior. Casa de cultură din Borsec organizează diseară la ora 19.00 o proiecţie de diapozitive cu imagini ale principalelor puncte turistice situate de o parte şi de alta a traseului : Topliţa — Lacu Roşu — Bicaz — Barajul em informaţia mm Intr-una din sălile Casei de cultură din Topliţa, s-a organizat de cîtva timp o expoziţie de fotografii artistice, executate de un grup de intelectuali din oraş. încă din ziua deschiderii, numeroşi vizitatori au avut cuvinte de bună apreciere a lucrărilor, cit şi a iniţiativei entuziastului colectiv al Casei de cultură, ce intenţionează să inaugureze, astfel, o tradiţie şi de acest gen în viaţa cultural-artistică a oraşului. Prezenţă inedită în ansamblul manifestărilor închinate semicentenarului partidului, expoziţia reliefează, în bună măsură,realităţi cotidiene specifice peisajului local citadin. Multe fotografii redau imaginea noului, instăpînit simetric în cartierele oraşului, prin bloc. Secvenţe topliţene rile de locuinţe, construcţiile industriale sau locurile de agrement şi odihnă din împrejurimi. Alături de acestea, se remarcă la expozanţi o unitate de selecţie, o preferinţă comună şi spre peisajul natural de largă deschidere, generos în frumuseţe şi emoţie estetică. Ochiul atent, curios, ascuns in spatele obiectivului fotografic, dă posibilitate clişeului să înregistreze ciudate şi fermecătoare alcătuiri ale naturii. Hlamida iernii străpunsă de brazi îngreuiaţi de alb, izvoare strecurate timid printre cetină cu promoroacă, imensitatea cîmpului ocrotit de pătura groasă N. ŞANDRU (Continuare în pag. a 3-a) Aspect de la Complexul de faianță și sticlă din Sighişoara. Care va fi soarta fermei de legume din Topliţa-Ciuc? ASOCIAŢI doar la venituri, nu şi la muncă Ideea de a înfiinţa în cadrul Cooperativei agricole de producţie din Topliţa-Ciuc o fermă de legume, s-a născut încă în prima decadă a lunii decembrie a anului trecut, dintr-o necesitate bine întemeiată de a mări în mod substanţial contribuţia unităţilor cooperatiste situate în apropierea oraşului reşedinţă de judeţ la aprovizionarea populaţiei cu produse legumicole. Dat fiind suprafaţa întinsă (100 de ha), ce urma a fi destinată în acest scop, şi nu în ultimă instanţă, valoarea ridicată a investiţiilor pentru înzestrarea tehnică a fermei la nivelul cerinţelor actuale, s-a conchis, ca această salutară acţiune să fie dusă la îndeplinire prin forţele unite ale unui număr de patru unităţi agricole: Topliţa-Ciuc, Ciceu, Jigodin şi Păuleni-Ciuc. Sub influenţa momentului s-a trecut apoi la desemnarea terenului, aplicarea unor măsuri menite să ducă la pregătirea unui pat germinativ corespunzător, la transportarea a sute de tone îngrăşăminte naturale pe această suprafaţă, la confecţionarea a unui număr de 100 de răsadniţe etc. Nu peste mult timp însă, acele cooperative care păreau a fi ataşate la început cu tot elanul cauzei amintite au început să se pronunţe din ce în ce mai confuz, ca apoi să se retragă în mod strategic şi cu desăvîrşire, dînd uitării promisiunile lor iniţiale şi lăsînd în exclusivitate soarta fermei de legume pe seama cooperativei din Topliţa- Ciuc. Trezindu-se, aşadar, la un moment dat, rămaşi singuri, meritul deosebit al cooperatorilor de aici constă în primul rînd în faptul că nu s-au dat bătuţi, dimpotrivă, au continuat lucrările în I. D. KISS (Continuare in pag. a 3-a) llllllis MM hidrocentralei ,.V. I. Lenin“ — Lintea Neamţ — Poiana Teiului — Borscc, insolită fre un comentariu, după care va urna o audiţie de pe disc a operei „Oedip“ de George Enescu. „ Amatorii de drumeţii, dintre oaspeţii staţiunii balneoclimaterice Borscc au ocazia să participe, in această dimineaţă, la o excursie ce va avea ca punct terminus Grota Urşilor. Din oraşul Borsec, au început lucrările de amenajare a unei noi cofetării, valoarea manoperei şi mobilierului ridicînduse la 70.000 de lei. Cofetăria va fi dată în folosinţă înainte de deschiderea sezonului turistic. • Una din frumoasele activităţi desfăşurate de pionierii şi şcolarii clasei a lll-a de la Şcoala generală — Suseni a fost excursia ce a avut loc zilele trecute la Fabrica de industriazare a laptelui — Remetea. După parcurgerea traseului, cu autobuzul, au fost intimpinati cu căldură de către colectivul de muncă al fabricii, ale cărei produse sunt gustate frecvent de copii. ÎN PAGINA A 2-A : SPORT ...şi un răspuns Tovarăşul GHEORGHE BEREANU, şeful unităţii de panificaţie Topliţa, la întrebarea pusă de noi în numărul 976 al ziarului ne-a dat următorul răspuns : „Faptul că nu s-au onorat toate comenzile depuse de unităţile de desfacere în privinţa aprovizionării cu anumite sortimente, se datorează întreruperii în repetate rînduri a curentului electric. Considerăm că nu ne aparţine nouă vina că sunt puse în vînzare unele sortimente vechi şi uscate, ci unităţilor care desfac aceste produse, fiindcă fac comenzi mai mari decît necesarul zilnic“. prezentat să ridice ziarele. Tovarăşul Teodor Moisan, dirigintele oficiului, ne asigură că la ora 7,30 ele vor ajunge la chioşcuri. La ora indicată ne prezentăm să „cumpărăm“ ziarule. La ora 6,30 vînzătoarea Magdalena Tomulea de la chioşcul de difuzare nr. 1 se prezintă şi ridică ziarele ... Urmărim autobuzul cu nr. 31—HR—962 pe ruta Topliţa — Borsec. La eaşi operaţie. La Topliţa ajungem în urma trenului. Dar prezenţa factorului poştal Ion Moldovan, ne întregeşte convingerea că şi aici ziarul a fost ascursul a peste 150 km am urmărit pas cu pas cum este primit şi distribuit ziarul celor care îl aşteaptă cu legitimă curiozitate. In gara C.F.R. Ciceu, factorul poştal Ady Antal este la siguranţă cu cea a linotypiştilor şi paginatorilor, a tuturor lucrătorilor de la zeţărie şi rotativă. Să urmăm drumul ziarului de la „gura“ rotativei şi pînă ce % \ - -■ ' • matică se petrece ace- ** T ~ *— c ra n — ——-*'*• -x ------- ——----- — Mijloc eficace de educare şi informare operativă, presa este aşteptată zi de zi cu un interes deosebit. Noutăţi de ultimă oră, reportaje, informaţii, probleme de educaţie cetăţenească, opinii ale specialiştilor şi oamenilor muncii etc., oferă posibilitatea cititorilor să cunoască mai bine activitatea pe care salariaţii din întreprinderi şi instituţii o desfăşoară, acţiunile ce se întreprind pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a satelor, comunelor şi oraşelor din judeţul nostru. In editarea unui ziar, strădania şi responsabilitatea colectivului redacţional se îmbină cu ajunge la cititorul-destinatar. La ora 2 ziarul a pornit spre gara C.F.R. din Miercurea-Ciuc. Aici este predat mesageriei, încărcat în trenul accelerat nr. 425. Pe pardatorie. Primeşte ziarul, apoi îl expediază oficiului P.T.T.R. din localitate, unde începe, de urgenţă, cartarea şi distribuirea lui pentru împrejurimi. In gara Gheorgheni, cu precizie mateteptat. Se grăbeşte să le împartă pentru toate oficiile poştale din comunele învecinate. E ora cinci. Ziarele sunt predate autobuzelor I.T.A. Celelalte ziare sunt duse la oficiul din localita„capăt“ de linie este așteptat de factorul poștal de serviciu. E ora 7. Patru lucrători ai oficiului poștal din localitate au început cartarea dar... nici un vînzător de la chioşcuri nu s-a dat... stupoare, chioşcurile nu erau nici măcar deschise. Cîteva măsuri privind orarul de funcţionare a unităţilor aparţinătoare O.C.L. se impun, deoarece acestea funcţio PE URMELE ZIARULUI, DE LA ROTATIVĂ LA CITITORI zează numai de la ora 9, ceea ce face ca ziarele să ajungă cu întîrziere la cititori. în ceea ce priveşte difuzarea ziarului la abonaţi treburile merg în general bine. Cîteva „vizite matinale“ la domiciliul abonaţilor ne-au confirmat acest lucru. Prima „gazdă“, Elisabeta Andone, salariată la „Apemin“: „ Primiţi la timpul potrivit ziarul ? — Da, atunci cînd soseşte la poştă fără întîrziere îl primim în primele ore ale dimineţii. De obicei pe la ora (Continuare în pag. a 3-a)! VIRGIL S. CISTEIANU