Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-04-22 / nr. 979
L JOI, 22 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. ÎS.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de scară. 20.00 50 de ani, în 50 de evocări. 20.20 România în lume. 20.50 Jocul salbelor. 21.05 Planeta se grăbește. 21.45 Emisiune literară. 22.05 Teledivertisment. 22.50 Telejurnalul de noapte. Pag. 2 mm HiI [BUCAT UF VII, ATRACTIVE Şl FFIClFm Vorbeam deseori despre activitatea cultural-educativă din cadrul întreprinderilor, consemnînd succesele, ori carenţele ce-i îngreunau cursul desfăşurării normale. Aminteam, de asemenea, că aceste acţiuni trebuie direcţionate spre scopul final , mobilizarea colectivelor de muncitori în vederea împlinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. Prin urmare, munca culturaleducativă la nivel de Întreprindere poartă amprenta unui scop bine definit şi este cu atît mai eficientă, cu cit rezultatele ei se fac simţite în sfera productivă. La U.E.I.L. Gheorgheni această experienţă poate fi verificată pe deplin : o contribuţie substanţială, la îndeplinirea planului de producţie, la depăşirea angajamentelor este adusă de către clubul muncitorilor, prin iniţierea diverselor activităţi cultural-educative şi cu profil ştiinţific. De curînd, datorită unor condiţii de muncă aparte, a luat fiinţă o brigadă ştiinţifică ce-şi ţine şedinţele de lucru numai la gurile de exploatare. Acest grup (format din medicul Panigai Robert, profesorul Simon Venczel, inginerul Fodor Iuliu şi maistrul Kölö Vilmos) se deplasează, săptămînal, la cîte o gură de exploatare, unde se întreţine cu muncitorii, pe diferite teme. Din programul noii brigăzi ştiinţifice am consemnat şi cîteva subiecte: „Metode eficiente în exploatarea lemnului“, „Căi şi metode avansate pentru ridicarea indicelui de utilizare a masei lemnoase, reducerea pierderilor în exploatare, valorificarea lemnului subţire şi a deşeurilor“, „Importanţa vaccinului antitetanug“, „Boli reumatice“, „Zboruri spre lună“ etc. De asemenea, se arată importanţa unor documente de partid şi de stat, se fac informări despre evenimentele curente, interne şi internaţionale. Cu mijloacele sale — evidenţiind rezultatele, criticînd lipsurile, abaterile — brigada artisti- La Clubul U. E. I. L Gheorgheni că de agitaţie este prezentă prin secţiile întreprinderii. In sezonul cald se fac deplasări şi la parchetele de exploatare (programul cuprinde secvenţe din munca şi viaţa celor de aici) popularizîndu-se rezultatele obţinute şi neajunsuri ca : transportul muncitorilor la locul de muncă, probleme de alimentaţie, indisciplina etc. In cadrul activităţilor cultural-educative întreprinse de Clubul U.E.I.L. Gheorgheni mai amintim simpozioanele: „Realizările cincinalului 1966—70 în judeţul nostru“, „Lucrările Congresului al IX-lea al U.T.C.“, conferinţele „Calitatea produselor —i u obiectiv principal al muncitorilor din unitatea noastră“, „Importanţa creşterii valorii unui metru cub de material lemnos“, recenziile de cărţi: „Omul de aur“, „Stăpîni săraci“, de Jókai Mór, „Comoara Cristofilor“ de Kovács György. (Toate acestea le găsim consemnate în agenda de lucru a ultimelor două luni). Viaţa artistică este alt capitol, demn de menţionat. Se remarcă echipe de dansuri populare, formaţia de teatru şi de muzică uşoară, dar mai ales, grupul vocal, care, datorită calităţilor interpretative a fost promovat pînă în etapa finală a celui de al X-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori. In prezent artiştii amatori ai Clubului U.E.I.L. Gheorgheni pun în scenă un spectacol de operetă c— un gen artistic mai puţin întîlnit în repertoriile formaţiilor de amatori. Ca o completare la cele mai sus amintim activităţile de club, frecventate de un mare număr de muncitori. Cele trei săli amenajate în acest scop, înzestrate cu o gamă variată de jocuri distractive, găzduiesc competiţii de şah, table, tenis de masă, remi; sunt create condiţii pentru lectura presei, a revistelor de toate felurile, a romanelor şi cărţilor de specialitate. „Se simte nevoia amplificării acestor spaţii, ne mărturisea Kolumban Ştefan directorul clubului. O vom face cît de curînd. Această formă de odihnă, pe lingă faptul că oferă posibilitatea ca oamenii să-şi petreacă timpul liber în mod plăcut, este şi un prilej de desfăşurare a unor activităţi educative“. Prin îmbinarea tuturor mijloacelor de care dispun pe tărâm cultural întreprinderile, se contribuie nemijlocit la dezvoltarea conştiinţei socialiste a muncitorilor, la educarea acestora în spiritul idealurilor comuniste, accelerăm procesul de formare a omului nou. In acest sens, comitetele sindicale deţin o bogată bază materială şi culturală pentru a organiza activităţi educative vii, atractive, eficiente. L. CUSNEVICIU Urmare din pas. I) — X ţi-e prieten ? — Nu, dar e simpatic. Firește, nu există nici o primejdie in faptul că un tinăr este simpatizat, dar — categoric — există una atunci cind aceasta reprezintă pentru el totul. Simpatia ar fi, în acest caz, doar un aconto, căruia neapărat trebuie să i se adauge respectul. Tinărul agreabil, cu diploma farmecului personal, poate deveni un adult agasant. Pentru că viaţa cere fiecăruia mult mai mult. Personal, prefer un posac harnic unei „hahalere“ zîmbăreţe. Imaginaţi-vă un medic foarte simpatic, dar care in loc de medicamentul oportun îţi oferă bancuri. Acest „simpatic" le poate nenoroci. Putem străbate orizontul tuturor profesiunilor, lucrurile stau la fel. Încrederea nu ne este dată de zimbetul partenerului, ci de caracterul său. Un simpatic nu e in mod necesar un superficial și nu avem dreptul să-l suspectăm numai pentru aceasta. Ceea ce este primejdios este de a se confunda succesul ieftin cu însăşi reuşita, de a ne amăgi cu citeva aplauze fără a ne da seama că un licurici continuă să scapere şi cind a nimerit într-o baltă, deşi totul e jalnic. Preţuirea obştească e altceva decit vagul parfum al simpatiei. Pentru a o cuceri, trebuie argumente, ea trebuie forţată consecvent şi, temeinic. Preţuim omul pe care ne putem bizui, căci una sunt relaţiile de recreaţie deconectante şi alta este viaţa însăşi cu uriaşa ei reţea de interdependenţă. Acordăm astfel o simpatie profundă doar celor pe care ii respectăm. Și nu numai simpatie... SIMPATIE MEMENTO «333E« JOI, 22 APRILIE PROGRAMUL I 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii Antonio Vivaldi. 14.40 Cîntă Ioana Crăciun, Florea Netcu, Helga și Iosif Berg. 15.00 Buletin de știri. 15.05 în întînpinarea semicentenarului P.C.R. 15.25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Pe cărare sub un brad. 16.30 Melodii de Nora Demetriad şi Viorel Doboş. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Omagiu Partidului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Muzică populară interpretată de George Niculescu Basu. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 P.C.R. 50 — Consemnări de Radu Vasiliu. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de ştiri la orele : 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL II 13.15 Concert de prînz. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Cîntece şi jocuri. 14.30 Ateneu. 15.00 Muzică uşoară de Gherase Dendrino. 15.20 Piese de virtuozitate de muzică populară. 15.30 Radio-școală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Contraste sonore. 16.35 Cronica lirică de Theodora Albescu. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Din comoara folclorului nostru. 17.30 Lecturi paralele. 18.00 Publicitate radio. 19.20 Corul Madrigal, dirijat de Marin Constantin. 18.55 Partidului, inima și versul. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Cîntecul e pretutindeni. 19.30 Cadran. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concertul orchestrei de studio a Radioteleviziunii. 22.00 Jazz. 22.30 Vocile artei moderne. 22.50 Muzică de estradă. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Actualitatea muzicală. 23.45 Muzică de camera de Constantin Dimitrescu. Ion Scărlătescu şi Constantin C. Nottara. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. VINERI, 23 APRILIE PROGRAMUL I 6.00 De la 6 la 9.30. 7.00 Radiojurnal. 9.00 Buletin de ştiri. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Muzică populară din Transilvania. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor. 11.15 Consultaţie juridică. 11.25 Prietenii muzicii corale. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Georges Moustaki — compozitor şi interpret. 12.10 Un interpret şi rolurile sale: Robert Meriţi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. PROGRAMUL II 6.00—8.10 Program muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. 5.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreţi — dirijorul Leopold Stokowski. 9.00 Cîntecul săptămînii „Partid“ de Zoltán Aladár. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Omagiu Partidului. 9.55 Matineu teatral. — Mielul turbat, de Aurel Baranga. 11.20 Cîntece de ieri şi de azi. 11.55 Ştiinţa Ia zi 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Estrada melodiilor. 12.40Selecţiuni din opereta ..Sezon la Salzburg" de Fred Raymond. 13.00 Radiojurnal. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Transilvania“ : Un italian în America, film italian. Cinematograful „Harghita“ : Povestea piticului. Bimbo, film românesc. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod“ : Pasările, film american. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ : Călugăriţa din Monza, film italian. Cinematograful „Forestierul“ : Marile vacanţe, film francez. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Vagabondul, seriile I—II., film indian. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ : în arşiţa nopţii, film american. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : Cinci milioane de martori, film cehoslovac. Cinematograful „Izvorul“ : Strada lăturalnică, film maghiar. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : Povestea piticului Bimbo, film românesc. BĂLAN — Cinematograful „Minerul“ : Tiffany Memorandum, film italian. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul“ : Noul angajat, film polonez. PRALD — Cinematograful „Praid“ : Nebunul din laboratorul 4, film francez. C1CEU — Cinematograful „Feroviarul“ : Explozie în munţi, film iugoslav. DITRAU — Cinematograful „Sătesc" : Hibernatus, film francez. MEMENTO HARGHITEI „Pentru drepturile noastre“. Grafică de Ughi László »///////////////////////////////////////////////////////////////// ÎN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI (Urmare din pag. 1) cuţii, recenzii pe marginea acestora, evocarea personalităţii unor mari oameni politici din diferite epoci, sunt alte acţiuni iniţiate de Căminul cultural din Subcetate, închinate gloriosului semicentenar. Mişcarea artistică de amatori, tinde spre permanentizare, ciştigind amploare. Repertoriile alese pentru brigada artistică de agitaţie, echipa de dansuri, recitatori, solişti vocali etc., izvorăsc din realităţile de azi ale comunei noastre, scot in evidenţă realizările obţinute de poporul nostru in ultimele decenii şi contribuie la descoperirea, îmbogăţirea şi păstrarea tradiţiilor folclorului local. Apreciat în acest sens, e programul brigăzii artistice de agitaţie (instruită de prof. Aurel Roman), care nu de mult a reprezentat judeţul nostru la faza republicană a concursului brigăzilor artistice de agitaţie, şi formaţia de dansuri bărbăteşti din satd Filpea (instructori loan Rusu, Alexandru Cotfaş şi Lucreţia Ciubuca), formaţie ce a început să fie cunoscută pe meleagurile harghitene. Căminul cultural din Subcetate devine pe zi ce trece un tot mai puternic factor de culturalizare a maselor, contribuind nemijlocit la educarea patriotică a locuitorilor comunei, la antrenarea lor activă in cunoaşterea şi preţuirea trecutului glorios de luptă, a tradiţiilor revoluţionare ale poporului nostru, precum şi a realităţilor socialiste contemporane, a perspectivelor luminoase deschise de Partidul Comunist Român. L * A L. NICI O (Urmare din pag. I) cheie cea de-a doua etapă a campaniei agricole de primăvară. „Gîndurile noastre se îndreaptă spre lucrările de întreţinere a culturilor, pe care le vom începe pe la sfîrşitul săptămînii, prin prăşitul sfeclei de zahăr“. Ce ar fi mai grăitor pentru ilustrarea stadiului înaintat al campaniei de primăvară la Cooperativa agricolă din Cobăteşti, a strădaniilor întreprinse în vederea ducerii la buna îndeplinire a sarcinilor ce le revin, dacă nu această remarcă făcută atît de conducerea unităţii, cît şi de cooperatori ca: Szász Alexandru, Inczefi Dionisie, Szész Coloman şi alţii, la adresa muncii cărora se pot găsi numai cuvinte de laudă ? ! Munca cu pămîntul cere multe strădanii, ogoarele niciodată n-au rodit şi nu vor rodi singure. Datorită înţelegerii acestui adevăr, şi nu în ultimă instanţă, urmăririi neabătute a sarcinilor trasate de conducerea partidului, cooperatorii din Cobăteşti se pot mîndri cu asemenea remarcabile succese. IN AŞTEPTAREA UNUI SEMĂNĂTOR S. P. C. 6 Nu s-ar putea afirma că la Cooperativa agricolă de producţie din Şimoneşti cooperatorii nu sînt, sau n-au fost preocupaţi în suficientă măsură de soarta însămînţărilor de primăvară, mai ales dacă luăm în seamă că din 429 de ha, suprafaţă propusă spre însămînţare, circa 270 de ha au fost însămînţate cu orzoaică, ovăz, in pentru fuior, cartofi şi legume timpurii. Definitivarea acestor lucrări le-a permis gospodarilor de aici să aducă şi ei pe prim plan însămînţarea porumbului, lucrare planificată a fi executată pe o suprafaţă de 200 ha. In ziua vizitei noastre, însă, după ce a fost însămînţată o suprafaţă de 20 ha, această lucrare a fost sistată. Motivele — după spusele preşedintelui Lukács loan — ar fi două la număr : mai iuţii, cu o zi înainte a plouat, apoi aşteptarea unei maşini de însămânţat porumb tip S.P.C. G, promisă de S.M.A. Cristuru Secuiesc s-a prelungit. Motivele doar în aparenţă par a fi întemeiate, de vreme ce la Cobăteşti, unitate agricolă, cu condiţii pedoclimatice similare, această lucrare se află în plină desfăşurare ! — Mîine, dacă timpul aiaa ca ca ca ca ca ca □ □□□□□□□□ CLIPĂ IROSITĂ ÎN BĂTĂLIA RECOLTEI! va rămîne aşa, negreşit pămîntul se va zbici, maşina aşteptată ne va sosi, iar noi vom porni cu tot elanul la reluarea însăminţărilor de porumb — ne asigură interlocutorul nostru. Fără să ne îndoim de cele afirmate, gîndul ne poartă la acel proverb înţelept care spune că nu e bine să laşi pe mîine ceea ce poţi face azi. Spunem aceasta mai ales în virtutea faptului că în măsură ce înaintăm în timp, irosirea zilelor prielnice poartă în sine riscul de a nu termina, în condiţiile agrotehnice cerute, însămînţarea porumbului. In acest context amintim celor de aici, că mai au de însămînţat 180 de ha cu porumb, lucrare ce nu poate suferi întîrzieri. Pat germinativ corespunzător pentru însămînțarea porumbului — acțiune in vederea căreia discuiesc tractoarele din Mărtiniş. IP D D Q D D D D D D D D G D D D D D D D Q Q Q D D D G D D D D D D D D D Dn □ no n □□aaaDnc (Urmare din pag. 1) bil act, istoria ţării avea să-şi încrusteze cu litere de aur în filele ei un alt moment de răscruce: crearea în mai 1921 a Partidului Comunist Român, vlăstarul cel mai viguros al epocii contemporane a ţării. Şi de astădată, de pe meleagurile harghitene, oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi au salutat acest important act de rezonanţe naţionale. Dovadă că înfiinţarea P.C.R. a corespuns năzuinţelor oamenilor muncii din întreaga ţară o constituie faptul că, în scurt timp, pretutindeni au fost constituite organizaţii ale partidului, care s-au integrat organic în valul luptelor revoluţionare. Din primii ani de existenţă a partidului comunist, documentele vremii ne atestă existenţa şi pe aceste meleaguri a unor organizaţii comuniste, la Miercurea-Ciuc, la Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc şi în alte locuri. ... In cadrul unei atmosfere de entuziasm greu de descris, la 20 august 1922 s-a desfăşurat, de pildă, la Gheorgheni, adunarea secţiunii locale a partidului, care a proclamat, prin vot unanim, organizarea pe baze comuniste a secţiunii. La adunare au luat parte cca. 1.000 de oameni, care au întîmpinat cu aplauze însufleţite cuvîntările rostite de Elek Köblös, Ştefan Dan ş.a. Proiectul de rezoluţie a fost primit de adunare cu puternice ovaţii: „Adunarea de partid ţinută la Gheorgheni la data de 20 august 1922 — glăsuia acest document pe care-1 citim în „Világosság“ din 27 august 1922 —, ascultînd cuvîntul delegaţilor partidului in problema reorganizării ,şi a adoptării unei noi tactici, constată că, faţă de eforturile de exploatare ale capitaliştilor, singur Partidul Socialist-Comunist este în măsură să lupte cu succes. Drept care adunarea declară că în viitor cei prezenţi aci îşi exprimă dorinţa ca să activeze sub egida şi flamura Partidului Socialist-Comunist din România, şi strîns uniţi în acest partid, să ducă o luptă necruţătoare împotriva tuturor încercărilor şi atacurilor reacţionare. Să ne ridicăm cu toţii în vederea organizării partidului nostru, partidul luptei de clasă! Jos cu politica înşelătoriei şi a confuziei !“ ... Pe raza actualului judeţ Harghita, deosebite au fost şi rezultatele obţinute în anii grei ai ilegalităţii partidului comunist de către Blocul Muncitoresc Ţărănesc, organizaţie democratică de masă. Ea şi-a depus întotdeauna candidaturi în alegerile parlamentare, judeţene şi comunale. De pildă, în alegerile parlamentare din 1928, la Odorheiu Secuiesc, candida Iakob Ioan, iar la Miercurea-Ciuc — Takács Vasile. Numărul voturilor obţinute de B.M.Ţ. în aceste alegeri numai la Odorhei a fost de 602. In cursul campaniei electorale, □ □aneica a cac B.M.T. a organizat un mare număr de întruniri populare la Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Vlăhiţa, Odorheiu Secuiesc şi in alte locuri. ...Noi succese a înregistrat B.M.Ţ. pe aceste meleaguri în alegerile generale din 1931 în pofida falsurilor care s-au făcut pe scară largă la numărătoarea voturilor. Numărul voturilor obţinute de candidaţii B.M.Ţ. a fost cu mult mai mare decit cel dat publicităţii, lucru care nu putea să nu fie recunoscut în însuşi raportul confidenţial al prefectului judeţului Ciuc datat în 18 iunie 1931. „Comuniştii — citim în acest raport — nu au avut 1.875 voturi, cît s-a anunţat oficial, ci 6.500. Numai la secţia Ditrău, comuniştii, din 1.600 votanţi, au avut 1.232 voturi; la secţia Sîndominic, la începutul despoierii urnei, din primele 300 de voturi Uniunea naţională avea un vot, partidul maghiar 25, comuniştii 274. Comuniştii au strîns acest număr mare de voturi, fără a face propagandă electorală prin afişe, foi volante ori alt sistem care s-ar fi putut vedea, ori simţi de autorităţi. Din cele relatate se constată că propaganda se întinde înfricoşător în judeţ, mai ales în nordul judeţului, unde sărăcia este imensă“ , constata în încheiere raportul amintit. ... In 1932 cînd s-au pus bazele Comitetului antirăzboinic din România, organizație democratică îndrumată de partidul comunist, numeroase adeziuni au sosit pe adresa conducerii acestuia și din partea oamenilor muncii din Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc etc. ... 5 decembrie 1932. Şomerii din Gheorgheni s-au adunat în curtea primăriei oraşului şi au semnat un memoriu prin care cereau să li se acorde ajutoare în bani şi alimente. Apoi au ocupat localul primăriei şi au cerut să vină primarul sau prefectul judeţului pentru a le satisface revendicările. A venit în schimb poliţia care a încercat — fară rezultat — să evacueze pe şomeri din primărie. ... Pe meleagurile harghitene s-au desfăşurat, doi ani mai tîrziu, puternicele lupte ale muncitorilor şi ţăranilor din Valea Ghimeşului. Este un lucru constatat istoriceşte că, în întreaga perioadă dintre cele două războaie mondiale, în ţara noastră nu au mai existat mişcări ţărăneşti atît de puternice decit cele din Valea Ghimeşului, desfăşurate în toamna anului 1934. Comitetul de acţiune din Valea Ghimeşului era alcătuit din 11 membri, dintre care 3 femei. Acestuia îi revenea sarcina ca în fiecare comună: Ghimeş, Făget, Lunca de Sus şi Lunca de Jos, să organizeze acţiunile ţărănimii pentru stăvilirea samavolniciilor autorităţilor, a abuzurilor jandarmilor şi consiliului comunal, a perceptorilor şi baronilor proprietari de păduri. Kacaca cai S-a trecut, în seara de 14 octombrie, la aplicarea planului de mobilizare a comitetelor de acţiune pe comune, iar în noaptea de 14 spre 15 octombrie la anunţarea tuturor familiilor. Prin curieri speciali, dinainte pregătiţi, cu instrucţiuni precise, prin oameni de legătură, erau transmise comitetelor de acţiune din comune căile pe unde să treacă oamenii locurile de întîlnire, ora, agitatorii, lozincile etc. Mii de ţărani din Ghimeş, Făget, Lunca de Jos şi Lunca de Sus s-au pus în mişcare. Opt sute de ţărani au înconjurat primăria din Ghimeş-Făget. La Lunca de Jos, membrii Comitetului de acţiune din comună au redactat un program de revendicări în 5 puncte, care a fost semnat de cîteva sute de ţărani, înainte de prezentarea revendicărilor se arăta că ţăranii nu mai pot suporta execuţiile silite pentru impozite, care au ajuns să întreacă orice limită. Cu furcile şi ciomegele, ţăranii i-au pus pe fugă pe consilierii comunali. Venirea jandarmilor, chemaţi de primar, nu a stăvilit valul de revoltă ce cuprinsese mulţimea. Ţăranii au pus stăpînire pe primărie. La primele focuri trase de jandarmi, femeile s-au aşezat în faţa armelor, iar bărbaţii i-au dezarmat pe jandarmi. Primăria şi autorităţile comunale, cu jandarmi cu tot, se aflau în mîinile răsculaţilor. In aceeaşi vreme ţărani şi muncitori forestieri înarmaţi cu ţapine şi topoare băteau la porţile comercianţilor speculanţi pentru a-i aduce la primărie spre a fi judecaţi de către cei pe care i-au jefuit de ultimul ban. ...In zilele în care la Viena era impus României odiosul dictat din august 1940, ţara întreagă fremăta de indignare. Documentele vremii atestă şi pe aceste meleaguri existenţa unei stări de spirit potrivnice acestui act imperialist. Este important de subliniat că, în sinul populaţiei secuieşti de pe raza actualului judeţ Harghita, s-a dezvoltat un curent potrivnic schimbului de populaţie şi trecerii sub jugul hortyst. ... Anii de dictatură militară fascistă cu tot cortegiul lor de suferinţe aduse asupra poporului aveau să se sfîrşească în mod necesar şi logic în zilele memorabile ale lui august 1944, prin victoria insurecţiei armate antifasciste, organizată şi condusă de Partidul Comunist Român. Şi în viitoarea acelor memorabile evenimente, oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi de pe raza judeţului Harghita, umăr la umăr cu întreaga ţară, aveau să salute triumful actului insurecţional. * Acum, în momentele în care întregul popor întîmpină cea de-a 50-a aniversare a naşterii Partidului Comunist Român cu noi şi prestigioase succese în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi din oraşul Miercurea-Ciuc, din întregul judeţ Harghita îşi aduc cu toată dăruirea, cu tot entuziasmul contribuţia lor eficientă la împlinirea idealurilor nobile, socialiste şi comuniste, către care locuitorii întregii ţări se avîntă cu încredere. Retrospective revoluţionare harghitene IEO 06 D G Q 0 G G D 00 GQ Q G 0 G Q 0 D DGQDD D DDDDDDDDDDD laatanaca ac ANUL IV. nr. 979 D 0 G 0 DDDDDDDD 00 D □ QDD 0 0 D G 0 G Q 00 G GD 00 G