Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-04-22 / nr. 979

L­­ JOI, 22 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. ÎS.30 La volan — emisiu­ne pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de scară. 20.00 50 de ani, în 50 de evocări. 20.20 România în lume. 20.50 Jocul salbelor. 21.05 Planeta se grăbește. 21.45 Emisiune literară. 22.05 Teledivertisment. 22.50 Te­lejurnalul de noapte. Pag. 2 mm HiI [BUCAT UF VII, ATRACTIVE Şl FFIClFm Vorbeam deseori de­spre activitatea cultu­­ral-educativă din cadrul întreprinderilor, con­­semnînd succesele, ori carenţele ce-i îngreunau cursul desfăşurării nor­male. Aminteam, de a­­semenea, că aceste ac­ţiuni trebuie direcţiona­­te spre scopul final , mobilizarea colectivelor de muncitori în vederea împlinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. Prin urmare, munca cultural­­educativă la nivel de Întreprindere poartă amprenta unui scop bine definit şi este cu atît mai eficientă, cu cit re­zultatele ei se fac sim­ţite în sfera productivă. La U.E.I.L. Gheor­­gheni această experienţă poate fi verificată pe de­plin : o contribuţie substanţială, la îndepli­nirea planului de pro­ducţie, la depăşirea an­gajamentelor este adusă de către clubul munci­torilor, prin iniţierea di­verselor activităţi cultu­ral-educative şi cu pro­fil ştiinţific. De curînd, datorită unor condiţii de muncă aparte, a luat fiinţă o brigadă ştiinţi­fică ce-şi ţine şedinţele de lucru numai la gurile de exploatare. Acest grup (format din medi­cul Panigai Robert, pro­fesorul Simon Venczel, inginerul Fodor Iuliu şi maistrul Kölö Vilmos) se deplasează, săptămî­­nal, la cîte o gură de exploatare, unde se în­treţine cu muncitorii, pe diferite teme. Din pro­gramul noii brigăzi ştiinţifice am consemnat şi cîteva subiecte: „Me­tode eficiente în exploa­tarea lemnului“, „Căi şi metode avansate pentru ridicarea indicelui de u­­tilizare a masei lem­noase, reducerea pier­derilor în exploatare, valorificarea lemnului subţire şi a deşeurilor“, „Importanţa vaccinului antitetanug“, „Boli reu­matice“, „Zboruri spre lună“ etc. De asemenea, se arată importanţa unor documente de partid şi de stat, se fac informări despre evenimentele cu­rente, interne şi interna­ţionale. Cu mijloacele sale — evidenţiind rezultatele, criticînd lipsurile, aba­terile — brigada artisti- La Clubul U. E. I. L Gheorgheni că de agitaţie este pre­zentă prin secţiile în­treprinderii. In sezonul cald se fac deplasări şi la parchetele de exploa­tare (programul cuprin­de secvenţe din munca şi viaţa celor de aici) popu­­larizîndu-se rezultatele obţinute şi neajunsuri ca : transportul munci­torilor la locul de mun­că, probleme de alimen­taţie, indisciplina etc. In cadrul activităţilor cultural-educative în­treprinse de Clubul U.E.I.L. Gheorgheni mai amintim simpozioanele: „Realizările cincinalu­lui 1966—70 în judeţul nostru“, „Lucrările Con­gresului al IX-lea al U.T.C.“, conferinţele­­ „Calitatea produselor —­i u obiectiv principal al muncitorilor din unita­tea noastră“, „Impor­tanţa creşterii valorii u­­nui metru cub de mate­rial lemnos“, recenziile de cărţi: „Omul de aur“, „Stăpîni săraci“, de Jó­kai Mór, „Comoara Cris­­tofilor“ de Kovács György. (Toate acestea le găsim consemnate în a­­genda de lucru a ultime­lor două luni). Viaţa artistică este alt capitol, demn de menţio­nat. Se remarcă echipe de dansuri populare, for­maţia de teatru şi de muzică uşoară, dar mai ales, grupul vocal, care, datorită calităţilor in­terpretative a fost pro­movat pînă în etapa fi­nală a celui de al X-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori. In prezent artiştii amatori ai Clubului U.E.I.L. Gheorgheni pun în scenă un spectacol de operetă c— un gen artistic mai puţin întîlnit în reper­toriile formaţiilor de a­­matori. Ca o completare la ce­le mai sus amintim ac­tivităţile de club, frec­ventate de un mare nu­măr de muncitori. Cele trei săli amenajate în acest scop, înzestrate cu o gamă variată de jocuri distractive, găzduiesc competiţii de şah, table, tenis de masă, remi; sunt create condiţii pentru lectura presei, a reviste­lor de toate felurile, a romanelor şi cărţilor de specialitate. „Se simte nevoia amplificării a­­cestor spaţii, ne mărtu­risea Kolumban Şte­fan directorul clu­bului. O vom face cît de curînd. A­­ceastă formă de odihnă, pe lingă faptul că oferă posibilitatea ca oamenii să-şi petreacă timpul li­ber în mod plăcut, este şi un prilej de desfăşu­rare a unor activităţi e­­ducative“. Prin îmbinarea tutu­ror mijloacelor de care dispun pe tărâm cultural întreprinderile, se con­tribuie nemijlocit la dez­voltarea conştiinţei so­cialiste a muncitorilor, la educarea acestora în spiritul idealurilor co­muniste, accelerăm pro­cesul de formare a omu­lui nou. In acest sens, comitetele sindicale de­ţin o bogată bază mate­rială şi culturală pentru a organiza activităţi e­­ducative vii, atractive, e­­ficiente. L. CUSNEVICIU Urmare din pas. I) — X ţi-e prieten ? — Nu, dar e simpatic. Firește, nu există nici o primejdie in faptul că un tinăr este simpatizat, dar — categoric — exis­tă una atunci cind aceas­ta reprezintă pentru el totul. Simpatia ar fi, în acest caz, doar un acon­to, căruia neapărat tre­buie să i se adauge res­pectul. Tinărul agreabil, cu diploma farmecului personal, poate deveni un adult agasant. Pentru că viaţa cere fiecăruia mult mai mult. Personal, prefer un posac harnic unei „haha­lere“ zîmbăreţe. Imagi­­naţi-vă un medic foarte simpatic, dar care in loc de medicamentul opor­tun îţi oferă bancuri. Acest „simpatic" le poate nenoroci. Pu­tem străbate orizon­tul tuturor profesiu­nilor, lucrurile stau la fel. Încrederea nu ne este dată de zimbetul partenerului, ci de ca­racterul său. Un simpatic nu e in mod necesar un superfi­cial și nu avem dreptul să-l suspectăm numai pentru aceasta. Ceea ce este primejdios este de a se confunda succesul ieftin cu însăşi reuşita, de a ne amăgi cu citeva aplauze fără a ne da seama că un licurici con­tinuă să scapere şi cind a nimerit într-o baltă, deşi totul e jalnic. Preţuirea obştească e altceva decit vagul par­fum al simpatiei. Pentru a o cuceri, trebuie argu­mente, ea trebuie forţa­tă consecvent şi, temei­nic. Preţuim omul pe care ne putem bizui, căci una sunt­ relaţiile de recreaţie deconectante şi alta este viaţa însăşi cu uriaşa ei reţea de inter­dependenţă. Acordăm astfel o simpatie profun­dă doar celor pe care ii respectăm. Și nu numai simpatie... SIMPATIE MEMENTO «333E« JOI, 22 APRILIE PROGRAMUL I 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Re­bus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii Antonio Vivaldi. 14.40 Cîntă Ioana Cră­ciun, Florea Netcu, Helga și Iosif Berg. 15.00 Buletin de știri. 15.05 în întînpinarea semicentenarului P.C.R. 15.25 Pagini­ vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Pe cărare sub un brad. 16.30 Melodii de Nora Demetriad şi Viorel Doboş. 16.50 Publicitate radio. 17.00 An­tena tineretului. 17.30 Omagiu Partidului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Muzi­că populară interpretată de George Nicu­­lescu Basu. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Biju­terii muzicale. 21.25 P.C.R. 50 — Con­semnări de Radu Vasiliu. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 24.00 Bu­letin de ştiri. 0.03—6.00 Estrada noctur­nă. (Buletine de ştiri la orele : 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL II 13.15 Concert de prînz. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Cîntece şi jocuri. 14.30 Ateneu. 15.00 Muzică uşoară de Gherase Dendrino. 15.20 Piese de virtuozitate de muzică populară. 15.30 Radio-școală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Contraste sonore. 16.35 Cronica lirică de Theodora Albescu. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Din comoara folclorului nostru. 17.30 Lecturi paralele. 18.00 Publicitate radio. 19.20 Corul Madrigal, dirijat de Marin Constantin. 18.55 Partidului, inima și versul. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Cîntecul e pretutindeni. 19.30 Cadran. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concertul orchestrei de studio a Radioteleviziunii. 22.00 Jazz. 22.30 Vocile artei moderne. 22.50 Muzică de estradă. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Actualitatea muzicală. 23.45 Muzică de camera de Constantin Dimi­­trescu. Ion Scărlătescu şi Constantin C. Nottara. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. VINERI, 23 APRILIE PROGRAMUL I 6.00 De la 6 la 9.30. 7.00 Radiojurnal. 9.00 Buletin de ştiri. 9.30 Memoria pă­­mîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Muzică populară din Transilvania. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor. 11.15 Consultaţie juridică. 11.25 Prietenii muzicii corale. 11.50 Cotele ape­lor Dunării. 12.00 Georges Moustaki — compozitor şi interpret. 12.10 Un inter­pret şi rolurile sale: Robert Meriţi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpre­tul preferat. 13.00 Radiojurnal. PROGRAMUL II 6.00—8.10 Program muzical de diminea­ţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. 5.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreţi — dirijorul Leopold Stokowski. 9.00 Cîntecul săptămînii „Partid“ de Zoltán Aladár. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Omagiu Partidului. 9.55 Matineu teatral. — Mielul turbat, de Aurel Baranga. 11.20 Cîntece de ieri şi de azi. 11.55 Ştiinţa Ia zi 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră coti­­diană. 12.15 Estrada melodiilor. 12.40­­Se­­lecţiuni din opereta ..Sezon la Salzburg" de Fred Raymond. 13.00 Radiojurnal. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Transilvania“ : Un italian în America, film italian. Cinematograful „Harghita“ : Povestea pi­ticului. Bimbo, film românesc. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod“ : Pasările, film american. GHEORGHENI — Cinematograful „Mio­riţa“ : Călugăriţa din Monza, film italian. Cinematograful „Forestierul“ : Marile va­canţe, film francez. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Vagabondul, seriile I—II., film indian. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ : în arşiţa nopţii, film ame­rican. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : Cinci milioane de martori, film cehoslo­vac. Cinematograful „Izvorul“ : Strada lătu­ralnică, film maghiar. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : Povestea piticului Bimbo, film românesc. BĂLAN — Cinematograful „Minerul“ : Tiffany Memorandum, film italian. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul“ : Noul angajat, film polonez. PRALD — Cinematograful „Praid“ : Ne­bunul din laboratorul 4, film francez. C1CEU — Cinematograful „Feroviarul“ : Explozie în munţi, film iugoslav. DITRAU — Cinematograful „Sătesc" : Hibernatus, film francez. MEMENTO HARGHITEI „Pentru drepturile no­astre“. Grafică de Ughi László »///////////////////////////////////////////////////////////////// ÎN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI (Urmare din pag. 1) cuţii, recenzii pe margi­nea acestora, evocarea personalităţii unor mari oameni politici din dife­rite epoci, sunt alte ac­ţiuni iniţiate de Cămi­nul cultural din Subce­­tate, închinate gloriosu­lui semicentenar. Mişcarea artistică de amatori, tinde spre per­manentizare, ciştigind amploare. Repertoriile alese pentru brigada artistică de agitaţie, e­­chipa de dansuri, reci­tatori, solişti vocali etc., izvorăsc din realităţile de azi ale comunei noas­tre, scot in evidenţă rea­lizările obţinute de po­porul nostru in ulti­mele decenii şi contri­buie la descoperirea, îmbogăţirea şi păstrarea tradiţiilor folclorului lo­cal. Apreciat în acest sens, e programul bri­găzii artistice de agita­ţie (instruită de prof. Aurel Roman), care nu de mult a reprezentat judeţul nostru la faza republicană a concursu­lui brigăzilor artistice de agitaţie, şi formaţia de dansuri bărbăteşti din sat­d Filpea (instruc­tori loan Rusu, Alexan­dru Cotfaş şi Lucreţia Ciubuca), formaţie ce a început să fie cunos­cută pe meleagurile har­­ghitene. Căminul cultural din Subcetate devine pe zi ce trece un tot mai pu­ternic factor de cultura­lizare a maselor, contri­buind nemijlocit la edu­carea patriotică a locui­torilor comunei, la an­trenarea lor activă in cunoaşterea şi preţuirea trecutului glorios de lup­tă, a tradiţiilor revolu­ţionare ale poporului nostru, precum şi a rea­lităţilor socialiste con­temporane, a perspecti­velor luminoase deschi­se de Partidul Comunist Român. L * A L. NICI O (Urmare din pag. I) cheie cea de-a doua eta­pă a campaniei agricole de primăvară. „Gîndurile noastre se îndreaptă spre lu­crările de întreţine­re a culturilor, pe care le vom începe pe la sfîrşitul săptămînii, prin prăşitul sfeclei de zahăr“. Ce ar fi mai gră­itor pentru ilustrarea stadiului înaintat al campaniei de primăvară la Cooperativa agricolă din Cobăteşti, a străda­niilor întreprinse în ve­derea ducerii la buna în­deplinire a sarcinilor ce le revin, dacă nu aceas­tă remarcă făcută atît de conducerea unităţii, cît şi de cooperatori ca: Szász Alexandru, Incze­­fi Dionisie, Szész Colo­­man şi alţii, la adresa muncii cărora se pot gă­si numai cuvinte de laudă ? ! Munca cu pă­­mîntul cere multe stră­danii, ogoarele nicioda­tă n-au rodit şi nu vor rodi singure. Datori­tă înţelegerii acestui a­­devăr, şi nu în ultimă instanţă, urmăririi nea­bătute a sarcinilor tra­sate de conducerea par­tidului, cooperatorii din Cobăteşti se pot mîndri cu asemenea remarca­bile succese. IN AŞTEPTAREA UNUI SEMĂNĂTOR S. P. C. 6 Nu s-ar putea afirma că la Cooperativa agri­colă de producţie din Şim­oneşti cooperatorii nu sînt, sau n-au fost preocupaţi în suficientă măsură de soarta însă­­mînţărilor de primăva­ră, mai ales dacă luăm în seamă că din 429 de ha, suprafaţă propusă spre însămînţare, circa 270 de ha au fost însă­­mînţate cu orzoaică, o­­văz, in pentru fuior, cartofi şi legume timpu­rii. Definitivarea aces­tor lucrări le-a permis gospodarilor de aici să aducă şi ei pe prim plan însămînţarea porumbu­lui, lucrare planificată a fi executată pe o su­prafaţă de 200 ha. In ziua vizitei noastre, în­să, după ce a fost însă­mînţată o suprafaţă de 20 ha, această lucrare a fost sistată. Motivele — după spusele preşedinte­lui Lukács loan — ar fi două la număr : mai iu­ţii, cu o zi înainte a plouat, apoi aşteptarea unei maşini de însămân­ţat porumb tip S.P.C. G, promisă de S.M.A. Cris­­turu Secuiesc s-a pre­lungit. Motivele doar în aparenţă par a fi înteme­iate, de vreme ce la Co­băteşti, unitate agricolă, cu condiţii pedoclimati­ce similare, această lu­crare se află în plină desfăşurare ! — Mîine, dacă timpul aiaa ca ca ca ca ca ca □ □□□□□□□□ CLIPĂ IROSITĂ ÎN BĂTĂLIA RECOLTEI! va rămîne aşa, negreşit pămîntul se va zbici, maşina aşteptată ne va sosi, iar noi vom porni cu tot elanul la reluarea însăminţărilor de po­rumb — ne asigură in­terlocutorul nostru. Fără să ne îndoim de cele afirmate, gîndul ne poartă la acel proverb înţelept care spune că nu e bine să laşi pe mîine ceea ce poţi face azi. Spunem aceasta mai­ ales în virtutea faptului că în măsură ce înain­tăm în timp, irosirea zi­lelor prielnice poartă în sine riscul de a nu termina, în condiţiile a­­grotehnice cerute, însă­mînţarea porumbului. In acest context amintim celor de aici, că mai au de însămînţat 180 de ha cu porumb, lucrare ce nu poate suferi întîrzieri. Pat germinativ corespunzător pentru însămînțarea porumbului — acțiu­ne in vederea căreia discuiesc tractoarele din Mărtiniş. IP D D Q D D D D D D D D G D D D D­ D D D Q Q Q D D D G D D D D D D D D D Dn □ no n □□aaaDnc (Urmare din pag. 1) bil act, istoria ţării avea să-şi încrusteze cu litere de aur în filele ei un alt moment de răs­cruce: crearea în mai 1921 a Partidului Comunist Român, vlăstarul cel mai viguros al e­­pocii contemporane a ţării. Şi de astădată, de pe meleagurile harghitene, oamenii muncii ro­mâni, maghiari şi de alte naţio­nalităţi au salutat acest impor­tant act de rezonanţe naţionale. Dovadă că înfiinţarea P.C.R. a corespuns năzuinţelor oamenilor muncii din întreaga ţară o con­stituie faptul că, în scurt timp, pretutindeni au fost constituite organizaţii ale partidului, care s-au integrat organic în valul luptelor revoluţionare. Din pri­mii ani de existenţă a partidului comunist, documentele vremii ne atestă existenţa şi pe aceste me­leaguri a unor organizaţii comu­niste, la Miercurea-Ciuc, la Ghe­orgheni, Odorheiu Secuiesc şi în alte locuri. ... In cadrul unei atmosfere de entuziasm greu de descris, la 20 august 1922 s-a desfăşurat, de pildă, la Gheorgheni, adunarea secţiunii locale a partidului, care a proclamat, prin vot unanim, organizarea pe baze comuniste a secţiunii. La adunare au luat parte cca. 1.000 de oameni, care au întîmpinat cu aplauze însuf­leţite cuvîntările rostite de Elek Köblös, Ştefan Dan ş.a. Proiec­tul de rezoluţie a fost primit de adunare cu puternice ovaţii: „Adunarea de partid ţinută la Gheorgheni la data de 20 august 1922 — glăsuia acest document pe care-1 citim în „Világosság“ din 27 august 1922 —, ascultînd cuvîntul delegaţilor partidului in problema reorganizării ,şi a a­­doptării unei noi tactici, consta­tă că, faţă de eforturile de ex­ploatare ale capitaliştilor, singur Partidul Socialist-Comunist este în măsură să lupte cu succes. Drept care adunarea declară că în viitor cei prezenţi aci îşi ex­primă dorinţa ca să activeze sub egida şi flamura Partidului So­cialist-Comunist din România, şi strîns uniţi în acest partid, să du­că o luptă necruţătoare împotriva tuturor încercărilor şi atacurilor reacţionare. Să ne ridicăm cu toţii în vederea organizării par­tidului nostru, partidul luptei de clasă! Jos cu politica înşelăto­riei şi a confuziei !“ ... Pe raza actualului judeţ Harghita, deosebite au fost şi rezultatele obţinute în anii grei ai ilegalităţii partidului comunist de către Blocul Muncitoresc Ţă­rănesc, organizaţie democratică de masă. Ea şi-a depus întot­deauna candidaturi în alegerile parlamentare, judeţene şi comu­nale. De pildă, în alegerile par­lamentare din 1928, la Odorheiu Secuiesc, candida Iakob Ioan, iar la Miercurea-Ciuc — Takács Vasile. Numărul voturilor obţi­nute de B.M.Ţ. în aceste alegeri numai la Odorhei a fost de 602. In cursul campaniei electorale, □ □aneica a cac B.M.T. a organizat un mare nu­măr de întruniri populare la Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Vlă­­hiţa, Odorheiu Secuiesc şi in al­te locuri. ...Noi succese a înregistrat B.M.Ţ. pe aceste meleaguri în alegerile generale din 1931 în pofida falsurilor care s-au făcut pe scară largă la numărătoarea voturilor. Numărul voturilor ob­ţinute de candidaţii B.M.Ţ. a fost cu mult mai mare decit cel dat publicităţii, lucru care nu putea să nu fie recunoscut în însuşi raportul confidenţial al prefec­tului judeţului Ciuc datat în 18 iunie 1931. „Comuniştii — citim în acest raport — nu au avut 1.875 voturi, cît s-a anunţat ofi­cial, ci 6.500. Numai la secţia Ditrău, comuniştii, din 1.600 vo­tanţi, au avut 1.232 voturi; la secţia Sîndominic, la începutul despoierii urnei, din primele 300 de voturi Uniunea naţională a­­vea un vot, partidul maghiar 25, comuniştii 274. Comuniştii au strîns acest număr mare de vo­turi, fără a face propagandă e­lectorală prin afişe, foi volante ori alt sistem care s-ar fi putut vedea, ori simţi de autorităţi. Din cele relatate se constată că propaganda se întinde înfricoşă­tor în judeţ, mai ales în nordul judeţului, unde sărăcia este i­­mensă“ , constata în încheiere raportul amintit. ... In 1932 cînd s-au pus baze­le Comitetului antirăzboinic din România, organizație democrati­că îndrumată de partidul comu­nist, numeroase adeziuni au so­sit pe adresa conducerii acestu­ia și din partea oamenilor mun­cii din Miercurea-Ciuc, Gheor­gheni, Odorheiu Secuiesc etc. ... 5 decembrie 1932. Şomerii din Gheorgheni s-au adunat în curtea primăriei oraşului şi au semnat un memoriu prin care cereau să li se acorde ajutoare în bani şi alimente. Apoi au o­­cupat localul primăriei şi au ce­rut să vină primarul sau pre­fectul judeţului pentru a le satis­face revendicările. A venit în schimb poliţia care a încercat — fară rezultat — să evacueze pe şomeri din primărie. ... Pe meleagurile harghitene s-au desfăşurat, doi ani mai tîr­­ziu, puternicele lupte ale mun­citorilor şi ţăranilor din Valea Ghimeşului. Este un lucru con­statat istoriceşte că, în întreaga perioadă dintre cele două răz­boaie mondiale, în ţara noastră nu au mai existat mişcări ţără­neşti atît de puternice decit ce­le din Valea Ghimeşului, desfă­şurate în toamna anului 1934. Comitetul de acţiune din Va­lea Ghimeşului era alcătuit din 11 membri, dintre care 3 femei. Acestuia îi revenea sarcina ca în fiecare comună: Gh­imeş, Fă­get, Lunca de Sus şi Lunca de Jos, să organizeze acţiunile ţărănimii pentru stăvilirea sa­mavolniciilor autorităţilor, a abu­zurilor jandarmilor şi consiliului comunal, a perceptorilor şi baro­nilor proprietari de păduri. K­a­caca cai S-a trecut, în seara de 14 oc­tombrie, la aplicarea planului de mobilizare a comitetelor de acţiune pe comune, iar în noap­tea de 14 spre 15 octombrie la anunţarea tuturor familiilor. Prin curieri speciali, dinainte pregătiţi, cu instrucţiuni precise, prin oameni de legătură, erau transmise comitetelor de acţiu­ne din comune căile pe unde să treacă oamenii locurile de întîl­nire, ora, agitatorii, lozincile etc. Mii de ţărani din Ghimeş, Fă­get, Lunca de Jos şi Lunca de Sus s-au pus în mişcare. Opt sute de ţărani au înconjurat pri­măria din Ghimeş-Făget. La Lun­ca de Jos, membrii Comite­tului de acţiune din comună au redactat un program de reven­dicări în 5 puncte, care a fost semnat de cîteva sute de ţărani, înainte de prezentarea revendică­rilor se arăta că ţăranii nu mai pot suporta execuţiile silite pen­tru impozite, care au ajuns să întreacă orice limită. Cu furcile şi ciomegele, ţăra­nii i-au pus pe fugă pe consi­lierii comunali. Venirea jandar­milor, chemaţi de primar, nu a stăvilit valul de revoltă ce cu­prinsese mulţimea. Ţăranii au pus stăpînire pe primărie. La primele focuri trase de jandarmi, femeile s-au aşezat în faţa ar­melor, iar bărbaţii i-au dezar­mat pe jandarmi. Primăria şi autorităţile comunale, cu jan­darmi cu tot, se aflau în mîinile răsculaţilor. In aceeaşi vreme ţărani şi muncitori forestieri în­armaţi cu ţapine şi topoare bă­­teau la porţile comercianţilor speculanţi pentru a-i aduce la primărie spre a fi judecaţi de către cei pe care i-au jefuit de ultimul ban. ...In zilele în care la Viena era impus României odiosul dic­tat din august 1940, ţara întrea­gă fremăta de indignare. Docu­mentele vremii atestă şi pe a­­ceste meleaguri existenţa unei stări de spirit potrivnice acestui act imperialist. Este important de subliniat că, în sinul popu­laţiei secuieşti de pe raza ac­tualului judeţ Harghita, s-a dezvoltat un curent potrivnic schimbului de populaţie şi tre­cerii sub jugul hortyst. ... Anii de dictatură militară fascistă cu tot cortegiul lor de suferinţe aduse asupra poporului aveau să se sfîrşească în mod necesar şi logic în zilele memo­rabile ale lui august 1944, prin victoria insurecţiei armate an­tifasciste, organizată şi condusă de Partidul Comunist Român. Şi în viitoarea acelor memorabile evenimente, oamenii muncii ro­mâni, maghiari şi de alte naţio­nalităţi de pe raza judeţului Harghita, umăr la umăr cu în­treaga ţară, aveau să salute tri­umful actului insurecţional. * Acum, în momentele în care întregul popor întîmpină cea de-a 50-a aniversare a naşterii Parti­dului Comunist Român cu noi şi prestigioase succese în opera de făurire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate în patria noastră, oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi din oraşul Miercurea-Ciuc, din întregul judeţ Harghita îşi aduc cu toată dăruirea, cu tot entu­ziasmul contribuţia lor eficientă la împlinirea idealurilor nobile, socialiste şi comuniste, către ca­re locuitorii întregii ţări se a­­vîntă cu încredere. Retrospective revolu­ţionare harghitene IEO 06 D G Q 0 G G D 0­0 G­Q Q G 0 G Q 0 D D­G­Q­D­D D D­D­D­D­D­D­D­D­D­D­D laatanaca ac ANUL IV. nr. 979 D 0 G 0 D­D­D­D­D­D­D­D 0­0 D □ Q­D­D 0 0 D G 0 G Q 0­0 G G­D 0­0 G

Next