Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-05-04 / nr. 989

4 , întărirea celulelor partidului comunist pe teritoriul judeţu­lui Harghita in perioada stabilizare relativă a capitalismului înfiinţarea Partidului Comunist Român a avut o influenţă animatoare şi­­asupra grupărilor de stînga ale partidelor so­cialiste din Transilvania. Pe aceste meleaguri marea majoritate a muncitorilor lucrau în industria forestieră. Du­pă primul război mon­dial, muncitorii fores­tieri din Valea Mu­reşului de sus şi-au creat puternice grupări socialiste, sindicate. In Valea Mureşului existau grupări ale par­tidului socialist la Re­ghin, Deda Bistra, Să­­lard, Lunca Bradului, Răstoliţa şi Topliţa. De­legaţii acestor grupări socialiste de stînga au participat şi la Congre­sul de înfiinţare a Par­tidului Comunist Ro­mân.­­ La data de 23 iulie 1922, secţia din Tîrgu Mureş a partidului so­cialist a organizat o a­­dunăre, la lucrările că­reia au participat 40 de delegaţi din Valea Mureşului, reprezentanţi ai grupărilor socialiste ce intenţionau să creeze celule ale partidului comunist. La adunarea organizată în sala de spectacole a Palatului culturii din Tîrgu Mu­reş s-a hotărît ataşarea la partidul comunist a secţiei din Tîrgu Mu­reş a partidului socia­list şi a grupărilor so­cialiste din Valea Mu­reşului. Primele celule comuniste pe teritoriul actualului judeţ Har­ghita s-au înfiinţat la Topliţa şi la Călimănel. In urma muncii de agi­taţie desfăşurată ,­de­ Köblös Elek şi Dan Şte­fan, în luna august 1922, s-a înfiinţat şi ce­lula din Gălăuţaş. In­­tr-o adunare ţinută la 20 august 1922 tot sub conducerea lui Köblös Elek şi Dan Ştefan, or­ganizaţia din Gheor­­gheni a partidului so­cialist a fost transfor­mată în organizaţie co­munistă. Cei peste 800 de muncitori partici­panţi au primit cu en­tuziasm hotărîrea lua­tă. La începutul anului 1923, forţa partidului comunist în judeţ s-a dezvoltat cu încă o ce­lulă înfiinţată de mun­citorii fabricii C.F.A. de la Pîrîul Secu. Celu­la număra, în timpul grevei de 9 săptămîni din martie 1925, 26 de membri. Sporirea măsurilor a­­gresive ale capitalişti­lor, decăderea relativă a mişcării revoluţionare, în condiţiile perioadei de stabilizare a capita­lismului, între anii 1923 —1929, a exercitat o in­fluenţă negativă şi asu­pra tendinţelor de for­mare a noi celule. Cele 19 grupuri sindicale e­­xister­te pe teritoriul fostelor judeţe Ciuc şi Mureş, după luna mai 1925, practic nu au mai existat. Prin interzicerea activităţii sindicatelor revoluţionare, partidul comunist, ce acţiona în condiţiile grele ale ile­galităţii, şi-a pierdut un preţios drum de acces spre masele asuprite­ de Blocul Muncitoresc- Ţărănesc, înfiinţat în 1925, precum şi celelalte organizaţii legale, în­fiinţate de Partidul Co­munist Român, au asi­gurat însă, răspîndirea ideilor comuniste în rîndul maselor de la o­­raşe şi sate. La sfîrşitul perioadei de stabiliza­re relativă, popularita­tea comuniştilor a cres­cut în aşa măsură în rîndurile ţăranilor să­raci şi zilierilor, încît şi în satele judeţului nostru s-au format ce­lule de partid. Muncitori forestieri şi ţărani săraci s-au ador­nat sub steagul roşu al ţelurilor comune. Şeful siguranţei din Miercu­­rea-Ciuc, raportează mi­nistrului afacerilor in­terne, că Blocul Munci­­toresc-Ţărănesc din Tîr­gu Mureş trimite, prin oamenii lui, de legătu­ră, ziare şi broşuri in­ Prof. KOMÁN JANOS BIRTALAN (Continuare în pag. a 3-a) ­­ V LA C. A .P. LELICENI 80 de hectare destinate insămînţării cartofilor aşteaptă încă timpul prielnic Ploile abundente că­zute în ultimele zile au fost binevenite doar pentru acele unităţi a­­gricole cooperatiste, ca­re şi-au încheiat lucră­rile de însămînţare a culturilor de primăvară. Din păcate însă, printre acestea nu se numără Cooperativa agricolă de producţie din Leliceni, unde schimbarea bruscă a vremii i-a găsit pe cooperatori cu cartofii neplantaţi încă pe o su­prafaţă de 80 de hec­tare. Luînd în conside­rare raportul dintre vo­lumul lucrărilor, ce se cer executate şi forţele de care dispune coope­rativa, însămînţarea a­­cestei suprafeţe conti­nuă să solicite din par­tea celor de aici, efor­turi sporite. Nu s-ar putea spune însă că gospodarii Leli­­cenilor n-ar fi con­ştienţi de acest adevăr. Spunem aceasta, pentru că şi în ziua vizitei noastre, cînd timpul continua să-şi arate cea de-a doua lui faţă, ce­rul ameninţînd să cer­ne cu ploi, i-am găsit pe cooperatori la dato­rie. Sortatul seminţelor, transportul şi împrăş­­tierea ultimelor tone de îngrăşăminte naturale e­rau lucrări la ordinea zilei. — Ca să avem totul pregătit — ne spune I. D. KISS (Continuare în pag. a 3-a) Ultimele eforturi pentru terminarea plantatului cartofilor. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Anul IV, nr. 989 MARŢI 4 mai 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN MANIFESTĂRI IN CINSTEA SEMICENTENARULUI |­ Intîlnirea tovarăşului Ludovic Fazekas cu pionierii din oraşul Miercurea- Ciuc In soarele strălucitor al zilei de 3 mai, cîteva sute de pionieri ai ora­şului Miercurea-Ciuc, îmbrăcaţi în frumoase­le lor uniforme, pe care roşul cravatelor părea şi mai aprins, purtind dra­pelele unităţilor şi deta­şamentelor din care fac parte, s-au aliniat în fa­ţa casei de cultură, în formaţia lor obişnuită — un careu proaspăt şi multicolor. Emoţia era vizibilă pe feţele fiecă­ruia din cei prezenţi. Era aşteptat tovarăşul Ludovic Fazekas — prim-secretar al Comite­tului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, care avea să participe la o întîlnire cu pionierii o­­raşului — eveniment în­scris în rîndul manifes­tărilor consacrate apro­piatei sărbătoriri a se­micentenarului parti­dului. In întimpinarea invi­taţilor a răsunat sem­nalul pioneresc al trom­petelor. Se dă şi se pri­meşte raportul. Deviza pionierească se comple­tează vibrant şi hotărît cu răspunsul „Tot îna­inte!“ — angajament al pionierilor de a lupta pentru gloria poporului şi înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului. In ritmul aplauzelor prelungite, se intră în sala casei de cultură — festiv împodobită. La masa prezidiului iau foc tovarăşii: Ludovic F­aze­­kas — prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Con­siliului popular jude­ţean, Szekeres Alexan­dru — secretar al Co­mitetului judeţean de partid, Simon Andrei — vicepreşedinte al Consi­liului popular judeţean, Raduly Alexe — prim­­secretar al Comitetului orăşenesc de partid, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Mier­curea-Ciuc, Ilyés Ladis­­lau — inspector general al Inspectoratului şco­lar judeţean, Nagy Petru — preşedintele Consi­liului judeţean al Or­ganizaţiei Pionierilor, Bedes Tiberiu — preşe­dintele Consiliului oră­şenesc al Organizaţiei Pionierilor, pionieri. Cuvîntul de deschide­re este rostit de tovară­şul Nagy Petru, care exprimă bucuria şi sa­tisfacţia deosebită a pio­nierilor, români şi ma­ghiari, din oraşul Mier­curea-Ciuc, prilejuite de această emoţionantă în­tîlnire. Precedat de vii aplau­ze, tovarăşul Ludovic Fazekas se adresează pionierilor în cuvinte simple, calde, pe înţele­sul tuturor. Este reamin­tită importanţa ce a a­­vut-o pentru poporul nostru înfiinţarea par­tidului, cît şi însemna­tele succese ce sînt ob­ţinute sub conducerea sa. Apoi, tovarăşul prim­secretar se referă la cî­teva aspecte concrete ale ajutorului dat de copii activităţii de pro­pagandă pe care parti­dul o desfăşura în anii grei ai ilegalităţii. Mulţumind pentru fru­moasele cuvinte adre­sate, pentru urările fă­cute, un grup de pio­nieri au înmînat mem­brilor prezidiului, tova­răşului Ludovic Fazekas, mici atenţii — roade ale priceperii şi măies­triei lor. Intîlnirea s-a înche­iat în ritmul aceloraşi intense aplauze ca şi la început şi în emoţia glasurilor fragede, care au intonat cîntecul pio­nieresc: „Azi e zi de sărbătoare“. * In Miercurea-Ciuc, strada Coşbuc, colţ cu strada Florilor, există un teren viran, unde trebuia să înceapă con­strucţia unui bloc de locuinţe cu spaţii co­merciale. Trebuia să în­ceapă, dar deocamdată, nici măcar proiectul nu e elaborat. Care este cauza? Un întreg caru­sel de ... div­ergenţe, concilieri şi iarăşi di­vergenţe, venind atît din partea beneficiaru­lui (I.G.O. Miercurea- Ciuc), cît şi a proiec­tantului (Sectorul de proiectare al I.C.M.J. Harghita). Iată firul acestora: La 28 oct. 1970, Direc­ţia judeţeană de gospo­dărire comunală şi lo­­cativă face,­ către sec­torul de proiectare, o comandă în care speci­fică şi cîteva elemente ale temei de proiectare, precum şi termenul de predare (trimestrul IV, 1970). — In primul rînd, ter­menul de predare era prea scurt — declară loan Silvestru, șeful sectorului. In al doilea rînd, tema de proiectare era incompletă, atît pentru blocul propriu­zis, cît şi pentru par­terul, unde trebuiau construite spaţiile co­merciale. Totuşi, noi am­­elaborat o schiţă de proiect, în două va­riante, pe care le-am înaintat la Direcţia de arhitectură şi sistemati­zare a judeţului. Se analizează schiţele şi se ajunge la conclu­zia că nu corespund cu exigenţele specificului arhitectonic local. Ca urmare, se­­ elaborează o altă schiţă, de către directorul Direcţiei de arhitectură, arh. Mar­­covici, Alexandru. După aprobările de rigoare, schiţa e predată la data de 23 ianuarie sectoru­lui de proiectare. La 11 martie sectorul comple­tează contractul şi-l îna­intează beneficiarului (I.G.C.) cu două specifi­caţii: să se dea tema completă (inclusiv pen­tru spaţiul comercial), pînă la data de 15 mar­tie şi să se obţină avi­ze pentru racordarea la centrala termică şi pen­tru combustibil. I.G.O. semnează con­tractul şi, la 22 martie, îl restituie sectorului cu... o divergenţă, pre­cum că tema a fost înaintată o dată cu co­manda şi că documen­taţia pentru centrala termică există la pro­iectant (respectiv la I.C.M.J.H.). La data de 27 martie, sectorul în­cheie un proces-verbal de conciliere, în care arată că cele specificate în divergență, nu sunt V. AVRAM CU DIVERGENTE $1 CU CONCILIERI | SE \\ CONSTRUI BLOCUL (Continuare în pag. a 3-a) • Zilele­ acestea,­con­structorii execută ulti­mele finisaje la amena­jarea noii case de­ naş­teri, din Braid ce va de­servi şi­ localităţile înve­cinate. Valoarea lucrării depăşeşte suma de 200.000 lei.­ Staţiunea balneoclimaterică Băile Tuşnad, constituie un punct de atracţie tot mai solici­tat pentru turişti şi oameni ai muncii, dornici să petreacă con­cediul de odihnă. Pentru a satisface pe deplin dorinţele celor ce sosesc, con­ducerea I.B.C. Băile Tuşnad a făcut modernizări şi reamena­­jări la o mare parte din vile, precum şi la cantinele care îi deservesc pe oaspeţi. In aseme­nea condiţii îmbunătăţite, zilele trecute a sosit o nouă serie, cu­­prinzînd 1000 de oameni ai mun­cii care, timp de aproape două săptămîni, vor fi oaspeţii fru­moasei staţiuni. • La Borsec, în urma măsurilor organizatori­ce luate de Comitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc şi de Comisia orăşenească pentru urmărirea şi în­drumarea întrecerii pa­triotice, s-a reuşit ca în perioada 1 septembrie 1970 — 1 mai 1971 să se realizeze lucrări în valoare de­­ 530.000 Iei, îmbunătăţindu-se as­pectul estetic şi edilitar­­gospodăresc al oraşului. • Dorinţa unanimă a ţărănimii cooperatiste din judeţul nostru de a omagia cu realizări de seamă aniversarea se­­m­icentenarului parti­dului, s-a soldat cu livrarea înainte de ter­men către fondul cen­tralizat al statului, a cantităţilor contractate de lapte şi de carne, înaltă îndatorire patrio­­­­tică de care s-au achitat în egală măsură toate cooperativele agricole de producţie din judeţ. Vreme călduroasă, mai a­­des în sud-estul­ ţării. Cerul va fi variabil, frnourări mai accentuate se vor semnala în cursul zilei, de mîine, în sud-vestul ţării, unde local, va ploua, în rest ploi izo­late. • Şi în alte localităţi au avut loc asemenea întîlniri între membrii Biroului Comitetului ju­deţean de partid, ai Co­mitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean, cu oamenii mun­cii, cu membri de par­tid, utecişti, pionieri şi şcolari. Astfel, ieri, 3 mai, to­varăşul Kovács B. Mihai, prim vicepreşedinte al Consiliului popular ju­deţean, s-a întîlnit cu u­­teciştii şi elevii din co­munele Ditrău şi Berae­­tea, iar tovarăşul Petru Ţăran, secretar al Comi­tetului judeţean de par­tid a fost oaspetele tine­rilor din oraşul Topliţa. • Comitetul comunal Subcetate al P.C.R., în colaborare cu căminul cultural, a organizat o expoziţie de obiecte ar­tizanale lucrate în stilul popular al locului. Ver­nisajul a avut loc dumi­nică, 2 mai. Bogăţia şi frumuseţea exponatelor — multe din ele de ra­ră valoare folcloristică — a atras de la început un mare număr de vizi­tatori. Organizată în cin­stea semicentenarului partidului nostru, expo­ziţia este deschisă pînă la 8 mai. • Duminică a avut loc la Casa de cultură a oraşului Topliţa, în or­ganizarea cinematogra­fului „Căliman", un concurs gen „Cine ştie, cîştigă“ pe tema „Figuri de eroi comunişti în ci­nematografia naţională“ — manifestare dedicată sărbătoririi semicente­narului partidului. Publicul numeros, ca­re a asistat la desfăşu­rarea concursului, a răs­plătit cu aplauze pe cîş­­tigătorii Nicolae Tanc, locul I şi Olimpia Juga­­ru, locul II. OAMENII MUNCII RAPORTEAZĂ Colectivul de muncă al O.C.L. Mixt Miercu­­rea-Ciuc, în frunte cu comuniştii, munceşte cu entuziasm pentru îndeplinirea şi depăşirea sar­cinilor de plan ce-i revin şi a angajamentelor asumate în cinstea semicentenarului partidului. Ca urmare a însufleţirii de care a dat dovadă, planul de producţie pe primele patru luni din acest an a fost depăşit cu 5.645.000 lei. E un succes de seamă pe care lucrătorii comerţului de stat din Miercurea-Ciuc îl raportează apro­piatei sărbători. Primele luni ale noului cincinal­­ s-au do­vedit a fi de bun augur pentru minerii din Bă­lan. Planul producţiei globale a fost depăşit cu peste două milioane de lei, iar planul de inves­tiţii a fost realizat în proporţie de 113,7 la sută. Muncind cu elan şi pricepere, echipele lui Grecu Ioan, Szabó Tamás şi Oroianu Iacob au reuşit să depăşească zilnic planul de producţie, uneori chiar cu 20 la sută. Cifre, oameni, fapte care ilustrează preocupă­rile permanente ale tuturor oamenilor muncii de a produce mai mult şi mai bine pentru con­tinua înflorire a ţării. I Fotografia de mai jos înfăţişează noul complex comercial din staţiunea bal­neoclimaterică Băi­le Tuşnad, aflat în stadiul final al construcţiei, care va cuprinde mai multe sectoare: alimentar, textil, încălţăminte, produse industriale, produse de artizanat etc. în cinstea semi­centenarului parti­dului, constructorii modernului complex s-au angajat să-l dea în folosinţă cu o lună mai devreme, faţă de termenul stabilit ini­ţial. Prin deschiderea acestui complex se va îmbunătăţi sub­stanţial deservirea lo­calnicilor şi a oame­nilor muncii sosiţi la odihnă şi tratament. Valoarea lucrărilor se estimează­­ la peste 1 milion de lei.

Next