Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-06-25 / nr. 1034

Anul IV, nr. 1034 VINERI 25 Iunie 1971 CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT Oamenii muncii din unităţile industriale ale judeţului nostru, în frunte cu comuniştii, însufle­ţiţi de Chemarea Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, obţin noi succese în munca pentru înfăptuirea sarcinilor de plan ce le revin. In aceste zile, tot mai multe colective de muncă raportează îndeplinirea înainte de ter­men a planului de producţie pe primul semestru al anului. UZINA DE FIER VLAHIŢA Colectivul de muncă al uzinei a raportat, ieri dimineaţa, realizarea, înainte de termen, a pla­nului semestrial, atît la producţia globală, cît şi la producţia marfă. în felul acesta, metalurgiştii vlăhiţeni şi-au creat premise favorabile pentru înfăptuirea cu succes a planului anual şi a an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă. Datele preliminare indică o depăşire a planu­lui pe primul semestru cu peste 900 de tone fontă cenu­şie şi cu 6 la sută la întreaga produc­ţie marfă. informația In oraşul Bălan s-a deschis o secţie de re­paraţii radio-televizoa­­re. Noua unitate meşte­şugărească vine în în­tîmpinarea unei vechi cerinţe a locuitorilor oraşului. Cooperativa „Deservi­rea“ din Miercurea-Ciuc se preocupă de creşte­rea de noi cadre de lu­crători pentru unităţile sale. De curînd au fost recrutaţi 22 de tineri care vor fi calificaţi la­­ locul de muncă, în spe­cialităţile: tîmplărie, fri­zerie, coafură, foto, de­panatori radio-TV, şi altele. Astăzi, în sala clubu­lui muncitoresc din Bă­lan va avea loc o con­sfătuire, prezidată de c­onsilierul juridic al Combinatului minier cu tema „Respectarea nor­melor de convieţuire so­cială“, la care vor parti­ ZILEI dipa tineri muncitori, în majoritate locatari ai blocurilor de nefamilişti, unde, în ultimul timp, s-au constatat cazuri de indisciplină. Consfătuirea îşi pro­pune să fie un prilej de discuţii sincere, colegia­le despre comportarea civilizată în blocuri, în oraş, la locul de muncă. La C.A.P. Avrămeşti întreţinerea culturilor continuă să rămînă în centrul preocupărilor co­operatorilor. Astfel, şi­ din praşila a doua s-au executat 288 hectare, dintre care 51 ha la car­tofi, 100 ha la porumb, iar restul la sfeclă de zahăr. Timpul, destul de capricios în ultima vre­me,­ nu-i împiedică pe cooperatorii din­ -Avră­­meşti­­ să desfăşoare­­ d­­ succes lucrările de în­treţinere. PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pentru o tot mai deplină valorificare a resurselor naturale ale judeţului Una dintre probleme­le de bază ale actualu­lui cincinal şi a perioa­delor următoare constă în asigurarea, în măsu­ră cît mai mare a ne­cesităţilor, cu materii şi combustibili din sur­se interne, prin inclu­derea, în circuitul eco­nomic, a unor zăcămin­te cu conţinuturi mai scăzute în util şi cu condiţii mai grele de exploatare (adîncimi mari, condiţii tectonice şi hidrogeologice dificile),­­cărora în trecut nu li s-a dat atenţia cuveni­tă. Referindu-se la a­­ceastă orientare, tovară­şul Nicolae Ceauşescu sublinia în cuvîntarea rostită la încheierea lu­crărilor Plenarei C.C. al P.C.R., din 16 decem­brie 1970: „O problemă deosebită asupra căre­ia doresc să mă opresc pe scurt este valorifica­rea tot mai intensă a resurselor interne de materii prime şi mate­riale. Aceasta va trebui să constituie, de aseme­nea, o preocupare cen­trală a tuturor organis­melor noastre economice de sus pînă jos şi de jos pînă sus. De pu­nerea în valoare a re­surselor interne, chiar a zăcămintelor cu con­ţinut mai sărac de sub­stanţe utile, depind rea­lizarea viitorului cinci­nal, crearea unei baze solide pentru activitatea viitoare“. Pentru a fi în măsură să se răspundă acestor cerinţe, în judeţul Har­ghita — judeţ cu mari perspective şi posibili­tăţi pentru dezvoltarea unor puternice unităţi de exploatare minieră — s-a înfiinţat între­prinderea de prospec­ţiuni şi explorări geolo­gice Harghita, subordo­nată Combinatului mi­nier Bălan. Noua între­prindere a fost investi-Ing. ION VAIDEŞ, Ing. VASILE RADULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Din noua arhitectură a municipiului Odorheiu Secuiesc. Foto: Al. Szakács MECANIZATORII Pe cei patru, Seră Ştefan, Bencze Grigore, Máthe Vilmos şi Kovács Ioan, i-am cunoscut in­tr-o zi cu căldură cople­şitoare, din acelea care prevestesc ploaia. Igno­­rînd transpiraţia care îşi făcuse apariţia în jurul tîmplelor, ei continuuau să „consulte“ încheietu­rile metalice ale­­ unei batoze. Instrumentele mînuite: chei şi patente. Se auzeau citeva lovituri scurte, apoi vorbele spu­se încet, indicînd nume de piese, unghiul de în­clinaţie... Intrînd în vorbă, am putut afla că munca de­pusă pînă în prezent de mecanizatorii de la S.A­.A. Feliceni a fost a­­preciată, iar cooperato­rii au avut numai cuvin­te de mulţumire faţă de­­sprijinul pe care l-au primit. „Acum pregătim bato­zele — ne-a declarat u­­­nul dintre mecanizatori — vrem ca atufici cînd se­va da „startul“, amîndo­­uă să lucreze fără între­ruperi. Aşa cum...“ A vrut să spună că vor să asigure utilajele în aşa fel, încît în campania următoare secţia să fie un sprijin de nădejde pentru munca coopera­torilor. JVu şi-a dus gin­­dul pînă la capăt, sur-V N. IOAN (Continuare în pag. a 2.a) în pag. a 2-a Pentru noi, femeile Delegaţia de partid şi guvernamentală română a făcut o escală la Moscova In drum spre patrie, delegaţia de partid şi guvernamentală ro­mână, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a făcut o escală la Mos­cova. La aeroportul Vnukovo-2, dele­gaţia română a fost întîmpinată de A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., M. A. Sus­­lov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, mem­bru al C.C. al P.C.U.S., şef de sec­ţie la C.C. al P.C.U.S., N. N. Ro­dionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locţiitor al ministrului a­­facerilor externe al U.R.S.S., de alţi activişti de partid şi de stat sovietici. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorii la Moscova ai Repu­blicii Populare Chineze, Repu­blicii Populare Democrate Core­ene, Republicii Democrate Viet­nam, Republicii Populare Mongo­le, precum şi ambasadorul Guver­nului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud şi ambasadorul Guvernului Cam­bodgian de Unitate Naţională. In întîmpinarea delegaţiei au venit, de asemenea, tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, aflat la Moscova cu prilejul participării la şedinţa Co­mitetului Executiv­­ al C.A.E.R., precum şi Teodor Marinescu, membru al C.C. al P.C.R., amba­sadorul Republicii Socialiste Ro­mânia la Moscova, şi membri ai ambasadei române în U.R.S.S. Cu acest prilej, gazdele sovieti­ce au oferit un prînz în cinstea delegaţiei de partid şi guverna­mentale române. (Agerpres) În actualitate Perfecţionarea medicului In etapa actuală de dezvoltare rapidă a ştiinţelor medicale, de extindere a reţelei sani­tare, problema formării şi perfecţionării cadre­lor medicale capătă o importanţă deosebită. Îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei este strîns legată de perfecţionarea continuă a cadrelor medicale. Legea privind perfec­ţionarea pregătirii pro­fesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste, adoptată de Marea Adu­nare Naţională în luna martie a.c. arată că „perfecţionarea pregăti­rii profesionale consti­tuie o îndatorire pri­mordială a tuturor lu­crătorilor şi, în acelaşi timp, o obligaţie per­manentă a organelor de conducere colectivă din unităţile socialiste“ (art. L). In cele ce urmează mă voi referi mai mult la posibilităţile şi per­spectiva perfecţionării medicului de medicină generală ca medic de colectivitate şi­­de fami­lie şi ca medic omni­­practician. Cu toate că este­­ încă mult controversat şi dis­cutat, locul pe care me­dicul de medicină gene­rală trebuie să-l ocupe în ierarhia sistemului­­Organizatoric al asistent JESZENSZKY FRANCISC, medic inspector la Direcţia sanitară judeţeană (Continuare în pag. a 3-a) O ÎNTREBARE PE ADRESA TOVARĂŞULUI EUGEN KOSZTANDI, DIRECTOR AL ÎNTREPRINDERII „APEMIN“ BORSEC După cum am constatat la faţa locului, în staţia C.F.R. Topliţa, în­tinse de-a lungul liniei ferate, în şopronul şi împrejurul acestuia, se găsesc „depozitate“ de-a valma mii de ambalaje cu sticle pentru îmbu­­telierea apei minerale. De asemenea, zeci de vagoane staţionează nedes­cărcate pe liniile de garare, ceea ce face ca locaţiile să greveze serios preţul de cost al întreprinderii. Numai de la începutul lunii iunie (pînă în data de 23 luna curentă), locaţiile se ridică la aproape 23.000 lei, reve­nind 1.000 lei pe zi (!) Cum explicaţi această situaţie şi, mai ales, ce măsuri preconizaţi pentru eliminarea acestei situaţii anormale ? Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie in Republi Mongolă Plecarea din Ulan Bator Joi dimineaţa, delegaţia de par­tid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi-a încheiat vizita oficială de prie­tenie pe care a făcut-o în Repu­blica Populară Mongolă la invi­taţia Comitetului Central al Par­tidului Popular Revoluţionar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegaţia ro­mână a fost condusă de tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal, prim-se­­cretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Mongole, Jamsaranghiin Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R.P. Mongole, de alţi conducători de partid şi de stat mongoli. Pe ae­roport se aflau un mare număr de cetăţeni din capitala R.P. Mon­gole. Erau, de asemenea, prezenţi membri ai corpului diplomatic a­­creditaţi în R.P. Mongolă, precum şi personalul Ambasadei Române la Ulan Bator. în cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România şi Imnul de Stat al Re­publicii Populare Mongole şi s-au tras 21 de salve de tun. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, însoţiţi­­de tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal şi, Jamsaranghiin Sam­bu,­ au trecut apoi în revistă gar­da de onoare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri a oferit mem­brilor delegaţiei române buchete de flori. In încheierea solemnităţii de plecare, tovarăşul Jamsaranghiin Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Repu­blicii Populare Mongole, şi tova­răşul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, au rostit scurte cuvîn­­tări. Sosirea în Capitală Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socia­liste România, condusă de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care a făcut vi­zite de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam şi Republica Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., vicepreșe­dinte al Consiliului de Stat, Du­mitru Popa, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului mu­nicipal București al P.C.R., prima­rul general al Capitalei, Ion Ili­escu, membru supleant al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. George Macovescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-ad­­junct al ministrului afacerilor ex­terne. (Continuare in pag. a 4-a) D­e pe cuprinsul patriei în întreaga ţară continuă cu intensitate lucră­rile de întreţinere a culturilor. Datorită partici­pării active la muncă a ţărănimii cooperatiste şi bunei folosiri a maşinilor, lucrările de întreţi­nere, cu toată frecvenţa din ultima vreme a ploi­lor, sunt efectuate pe suprafeţe mai mari, com­parativ cu anii precedenţi şi în condiţii calitative superioare. Datele centralizate, joi, la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor arată că în întreprinderile agricole de stat praşila a IlI-a a fost efectuată pe 08 la sută din suprafeţele cultivate cu porumb, iar la floa­­rea-soarelui pe 69 la sută. De asemenea, în co­operativele agricole această lucrare a fost exe­cutată manual, în proporţie de 76 la sută la sfecla de zahăr, de 37 la sută la floarea-soarelui, 42 la sută la cartofii de toamnă și în proporție de 39 la sută la porumb. (Agerpres) . ... * Se montează o conductă de­­mare capacitate la hidrocentrala de pe Lotru

Next