Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)
1971-07-01 / nr. 1039
Pag. 2 profit: »ie 4RHsi Voica Foişoreanu Sint ginduri extrem condensate in miniaturile Voicăi Foişoreanu; sunt, de asemenea, impulsuri tăinuite care izbucnesc spontane in dispoziţiile stranii ale portretelor cioplite cu o migală nervoasă în lemnul de tei, plop sau cireş. Esenţială mi se pare existenţa „artei“, a metaforei plastice de mare densitate, in travaliul artizanal al Voicăi Foişoreanu (cunoscută publicului prin expoziţia de grup din 1971 de la Tîrgu Mureş, şi, mai ales, prin cele două sculpturi reproduse pe coperţile volumului de poeme „Totem“ al lui Romulus (Juga). Sunt de o umanitate stranie figurinele modelate in aluatul moale al lemnului, restituind simbolic sugestii de intensă gravitate existenţială ; artista reuşeşte să adune în volume liliputane, dimensiuni intuite la scara monumentalului; lucrările acestea redau (impropriu spus) o gîndire totemică, insolită astăzi, ui mod de a „vedea“ viaţa in ipostazele ei statuare, încremenite definitiv, hieratic, in răsfringeri teatrale de mască , poate părea uşor grotescă tipologia figurată de Voica Foişoreanu, dar dincolo de „fardul“ liniilor şi volumelor convenţionale, trăieşte un registru impresionant de tristeţi, puternic tensionat ; Ianus, celebrul personaj din mitologia vechiului Latium, ii apare plasticianei in binecunoscuta bipolaritate; trecutul şi viitorul“ sunt de astă dată înlocuite cu dubletul tristeţe — bucurie, dar ambele reacţii sunt cenzurate de o anume depresiune psihică. Janus devine astfel un personaj iluzoriu, imposibil a subzista, şi aceasta nu pentru că viaţa ar fi silită a trăi pe o singură dimensiune, ci pentru că in straturile primare ale firii noastre, suntem determinaţi de un unic impuls interior care ne diferenţiază şi naşte, prin însumare, infinita diversitate a valorilor umanului. „Totemii“ Voicăi Foişoreanu (aşa işi intitulează autoarea miniaturile) au o gravitate a lor, însoţind un necintat recviem de orgă. Artista isi conturează reliefurile intrun material care nici pe departe nu rivalizează cu strălucirea marmurei sau cu duritatea pietrei; lemnul se supune docil exercitării estetice, suportind oricare dintre capriciile daltei sau inciziilor lamei metalice, dar tocmai pentru aceasta lucrul (tehnica) în lemn este mai dificil , materialul ajută foarte puţin sugestiei plastice, totul, întregul potenţial estetic izvorăşte din mina artistului. Nu se poate spune la ora actuală că, Voica Foişoreanu este o „mare“ sau o „mică“ artistă! Dar că este incontestabil o artistă, acesta este un adevăr, pe care evoluţia sa ulterioară îl va afirma cu siguranţă. „Genul“ pe care îl abordează ii deschide un larg orizont de percepţii şi de „interpretări“ plastice; statuetele sale (cele mai multe limitate, cum spuneam, la portrete de expresie) pot configura un spațiu estetic neocupat pină acum in plastica noastră; factura artei sale o recomandă. C. COSTIN Dragoste de miner Se zbate în munte o spumă de rouă vuind înlăuntru pădurile coapte, de la o rădăcină purced brazii, se naşte o inimă se zbate o stîncă şi sună dragostea minerului în galeriile intime, nu caută sub pămînt sosirea şi plecarea iubitei, îşi şterge bine de pămînt palmele aspre şi ronţăie dragoste aşa de dragul unui fum de ţigară în schimbul de noapte ... LIVIU ION STOICIU O expresie a afirmării mişcării socialiste din România în domeniul cultural-ideologic, o manifestare înnoitoare în mişcarea de idei a ţării din a doua jumătate a secolului trecut a fost revista Contemporanul. Ea a reflectat afirmarea ideologică a clasei muncitoare, nevoia imperioasă a proletariatului de ştiinţă şi cultură şi, în acelaşi timp, capacitatea mişcării muncitoreşti, în plină ascensiune, de a exercita o influenţă regeneratoare în cultura ţării. Acum 90 de ani, la 1/13 iulie 1881, apărea la Iaşi, bilunar, apoi lunar, revista politică, culturală, ştiinţifică şi literară de orientare general-democratică — Contemporanul — (în aprilie-mai 1891 cu mici întreruperi), — tribună a materialismului militant, stegar de elită ştiinţifică şi culturală a tinerei mişcări socialiste din veacul trecut. Revista a apărut, din iniţiativa cercului socialist din Iaşi. Ioan Nădejde a fost timp de un deceniu redactorul (alături de C. Miile, iar mai tîrziu alături de V. G. Morţun) şi colaboratorul principal al revistei. O importanţă deosebită a avut-o şi Constantin Dobrogeanu-Gherea, de numele lui fiind legate orientarea şi profilul revistei Contemporanul, elemente care au jucat un rol hotărîtor în asigurarea succesului publicaţiei. Pregătită îndelung, sub aspectul orientării, prin dezbateri vii între membrii cercului socialist, prin schimburi de scrisori, prin experienţa primelor publicaţii socialiste, revista Contemporanul avea să ilustreze pregătirea ştiinţifică şi culturală, cunoştinţele variate, entuziastul şi dăruirea colaboratorilor săi apropiaţi, care au reuşit, prin ţinuta publicaţiei, ca şi prin conţinutul articolelor, să trezească un puternic ecou, să capteze treptat interesul, mai ales al tineretului studios şi să creeze, apoi, un adevărat curent în viaţa culturală şi ideologică a ţării. Expresie a interesului şi năzuinţelor noii clase — proletariatul — Contemporanul a dezbătut în paginile sale o serie de aspecte ale vieţii literare, politice, culturale, ştiinţifice şi sociale ale României acelei vremi. In cei zece ani de asenunţie a Contemporanului se constata două etnie. In prima etapă, 1881—1885, publicaţia a militat pentru revendicări general-democratice, pentru popularizarea cunoştinţelor materialistştiinţifice, a concepţiei materialiste despre lume. In etapa a doua, care începe cu anul 1885, Contemporanul şi-a adus o contribuţie importantă la răspîndirea în ţara noastră a unor opere şi teze ale socialismului ştiinţific. Poziţia socialistă a publicaţiei se manifestă direct atît în articolele colaboratorilor revistei, cît şi prin publicarea, în traducere, a unor opere ale clasicilor marxismului, ceea ce a contribuit la ridicarea prestigiului mişcării socialiste din România pe plan internaţional. Se evidenţiază faptul că prestigioasa revistă a publicat în întregime lucrarea lui F. Engels „Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului, la numai un an după apariţia primei sale ediţii (1884). Apariţia în limba română, printre cele dintîi traduceri din lume a acestei lucrări, este consemnat de însăşi Engels în prefaţă la ediţia a IV-a din anul 1891 a cărţii. Intr-o scrisoare a lui F. Engels către Nădejde şi ceilalţi socialişti români, scrisoare publicată în numărul 6 din 1888, el îşi exprima mulţumirea pentru traducerea operei sale şi îşi manifesta interesul pentru cunoaşterea limbii române. Contemporanul a acordat un spaţiu larg fenomenului literar, îmbrăţişînd toate genurile literare, de la teatru la poezie şi de la schiţă la nuvelă. Domeniul în care revista înscrie o contribuţie deosebit de valoroasă la dezvoltarea literaturii române este cel al esteticii şi criticii literare. Prin materialele publicate la Contemporanul, cît şi prin studiile critice ulterioare, Constantin Dobrogeanu- Gherea a pus bazele criticii şi esteticii literare materialiste din România. Călăuzit de o perfectă obiectivitate şi intransigenţă faţă de orice rabat făcut calităţii, Contemporanul, a recunoscut valorile autentice ale ştiinţei şi culturii noastre şi a contribuit la impunerea lor în patrimoniul ştiinţei şi culturii româneşti şi universale. Revista ieşeană a valorificat comorile folclorice ale poporului nostru şi a militat pentru o creaţie ştiinţifică originală Contemporanul a desfăşurat o susţinută campanie împotriva tendinţelor de superficialitate şi lipsă de probitate manifestată mai ales în domeniul alcătuirii manualelor şcolare — de la cele de curs inferior pînă la cele universitare — şi chiar din unele opere literare. Contemporanul a combătut filozofia idealistă şi s-a situat pe poziţiile materialismului pe care l-a aplicat, l-a argumentat şi l-a susţinut pe terenul realităţilor româneşti. Atît în prima, cît şi în a doua etapă, Contemporanul a desfăşurat o vastă activitate de răspîndire în mase a concepţiei materialiste, în special a darwinismului şi pentru demascarea concepţiilor idealiste, obscurantiste, mistice, cu privire la natură şi societate. Totodată el a combătut tendinţa de a aplica darwinismul la studiul societăţii. Cu toate meritele deosebite în răspîndirea concepţiei materialiste despre lume, revista nu s-a ridicat pînă la nivelul materialismului marxist. Datorită concepţiei înguste asupra rolului unei publicaţii, de care era călăuzit mai ales. I. Nădejde. Contemporanul nu a luat întotdeauna atitudine faţă de problemele social-politice la ordinea zilei, nu a reflectat în suficientă măsură lupta de clasă a proletariatului, lupta sa pentru organizarea profesională şi politică. In ceea ce priveşte ţărănimea, de a cărei viaţă socialiştii din jurul Contemporanului se ocupau în mod deosebit în alte publicaţii, în paginile revistei ieşene era prezentă doar în problemele de învăţămînt şi mai ales în literatură. Contemporanul şi-a fixat poziţia şi faţă de unitatea naţională a românilor, subliniind, în conformitate cu punctele de vedere formulate de socialişti, justeţea mişcării de eliberare a românilor din Transilvania şi legitimitatea încheierii procesului de formare a statului naţional unitar. Contemporanul a exercitat o mare influenţă asupra mişcării socialiste, a intelectualilor cu idei progresiste, a opiniei publice. Puterea de înrîurire a ideilor vehiculate de revistă s-a manifestat prin crearea unui climat de efervescenţă intelectuală înaintată, a unui curent progresist în cultura românească, lăsînd urme adînci în formarea unei întregi generaţii de reprezentanţi de seamă ai vieţii culturale din România. Contemporanul ocupă un loc de frunte nu numai în cadrul presei mişcării socialiste şi muncitoreşti, ci în ansamblul publicisticii din România. Paginile revistei însumînd de-a lungul deceniului de apariţie, 1881—1891, şapte tomuri voluminoase, oferă un impresionant volum de date, fapte şi idei. Tradiţiile înaintate pe care le-a înscris Contemporanul pulsează, ridicate pe o nouă treaptă de dezvoltare, în cultura socialistă a zilelor noastre. MIHAI ROGOSCA lector univ. 90 DE MI DE LA APARITIA REVISED,COANEMPORANUL HARGHITEI Dacă duminică ar fi fost zi de ştrand ? (Urmare din pag. 1) preferind să stea la mesele de pe terasă. De asemenea, galantarele vitrinii frigorifice erau cam sărăcăcioase, etalînd doar conserve, brînzeturi şi cîteva roşii pipernicite. Aceasta pentru că agregatul nu funcţiona şi, evident, preparatele de carne nu puteau fi păstrate. In schimb, la bufetul din Jigodin am remarcat atmosfera primitoare din sală şi de pe terasă, precum şi preparatele de carne şi alte produse aranjate inimos, atrăgător chiar, în vitrina frigorifică. Am fi plecat de aici mulţumiţi, dacă nu ne-ar fi sărit în ochi absenţa paharelor de sticlă şi a veselei, farfuriile fiind înlocuite cu mici platouri de carton. Nu avem nimic de obiectat împotriva utilizării paharelor din material plastic, dat fiind costul lor redus (15 bani) şi economia de timp obţinută datorită eliminării paharelor de sticlă. Credem însă că ar trebui să existe o diferenţiere între terasă şi interiorul localului, unde s-ar putea introduce pahare de sticlă şi farfurii. Nici unul din cele două locuri de agrement vizitate nu e gospodărit prea bine. In incinta ştrandului mai sunt prezente urmele şantierului — grămezi de cărămizi şi moloz. Bălăriile cresc în voie, chiar pe micile porţiuni acoperite cu nisip, pe terasă şi pe terenurile de joc unde nu există nici o delimitare, adulţii şi copii încurcîndu-se reciproc. Peste tot, la intrare şi în incintă, sunt presărate rasteluri pentru biciclete. De ce oare nu sunt adunate toate la intrare şi — eventual — de ce nu se instituie supravegherea lor cu plată, din moment ce există un salariat care se ocupă de parcarea şi paza autoturismelor ? Acelaşi lucru este valabil şi pentru parcarea de la Jigodin. Dacă la ştrand cabinele sînt îngrijite, la Jigodin acestea se află într-un hal fără de... hal, cu uşi rupte, scînduri lipsă, murdărie în interior. Nu se îngrijeşte nimeni de soarta lor ? Cîteva cuvinte şi despre căile de acces şi mijloacele de transport în comun. Traversînd calea ferată şi intrînd la Jigodin, trebuie să păşeşti cu atenţie pe podul de peste Olt, altfel rişti să nimereşti în vreo gaură sau crăpătură mai pronunţată. Mergînd mai departe, spre cele două bazine în aer liber, capeţi certitudinea că aleea n-a fost curăţită cel puţin din toamna trecută. De fapt, toate acestea se pot ghici încă din punctul terminus al liniei de autobuze, unde gropile şi pietrişul împrăştiat din loc în loc — aşa, de ochii lumii! — face casă bună cu tot felul de gunoaie, datorate vizitatorilor. Autobuzele circulă neregulat, se aşteaptă mai bine de 30—40 de minute, iar pe placa indicatoare I.G.O. — Miercurea- Ciuc păstrează discreţie totală asupra numerelor liniilor de autobuze ce circulă la Jigodin. Cît despre drumul spre ştrand, pentru orice, automobilist şi pieton e o adevărată aventură să circule pe aici, din cauza prafului şi a hîrtoapelor. Nu ştim de ce nu se introduce, deşi există numeroşi solicitanţi, un autobuz şi pe acest traseu, măcar în zilele de odihnă cu plecări din jumătate în jumătate de oră din centrul oraşului. Există, aşadar, cîteva chestiuni neplăcute în organizarea agrementului şi în deservirea populaţiei. Am dori să consemnăm cît mai curînd opiniile conducerilor celor două instituţii orăşeneşti vizate — O.C.L. şi I.G.O. — precum şi ale cetăţenilor. Iar faptele, într-o duminică mai generoasă în soare şi căldură. Căci vara e abia la început și putem spera... r In Editura politică a apărut: Marea Conflagrație a secolului XX-Amplă monografie a celui de al ll-lea război mondial CEREȚI INCIHEIĂRII: - LIVIU REBREANU — Amîndoi; - ALDOUS HUXLEY — Punct contrapunct; - ION VLASIU — Drum spre oameni ; - GEORGE SAND — Mauprat; - ZAHARIA STANCU — Desculț; - S. DAMIAN — G. Călinescu ; - JERZY BROSZKIEWICZ — Chipul dragostei; - ZAHARIA STANCU — Pentru oamenii acestui pămînt. iHSvW Ntit încă un incendiu din cauza copiilor Şcoala s-a terminat şi micuţul Alexandru Derzsi din clasa a II-a din Sânmartin nu prea ştia ce să facă. Aşa că, din lipsă de ocupaţie şi profitînd de neatenţia bunicului, a luat cutia cu chibrituri, negăsindu-şi alt loc de joacă decît. .. grajdul. Bineînţeles, paiele au luat foc, incendiul cuprinzînd întreaga construcţie. Noroc că pompierul voluntar Fekete Ştefan a observat incendiul şi a dat alarma în comună. După 80 de minute de luptă cu flăcările, pompierii au reuşit să localizeze incendiul, salvînd de la distrugere construcţiile vecine care erau direct ameninţate. Dar pierderile lui János Pál se ridică la peste 10.000 lei. Nu e pentru prima dată cind izbucnesc incendii datorită neglijenţei părinţilor care nu-şi supraveghează copiii. Mai ales acum, cînd e vacanţă şi copiii au destul timp liber. Organizaţi-le joaca ! Altfel, se joacă singuri şi urmările nu sunt întotdeauna plăcute. Ca în acest caz. La volan, dar fără permis Oricare cetăţean ştie că poate conduce un autovehicul doar posedînd permisul respectiv şi neconsumînd băuturi alcoolice. Numai că unii cetăţeni din Bălan „uită“ cam des aceste prevederi legale, putînd provoca oricînd grave accidente de circulaţie. Aşa au procedat, după o „matură“ chibzuinţă la restaurant, Alexandru Dedu, Sofalvi Iosif, Nicolae Pavel şi Anton Berceanu. Drept care, organele de miliţie le-au reamintit prevederile legii, amendîndu-i şi trimiţîndu-i în faţa instanţei de judecată. Concentrare, pricepere, hărnicie — toate se citesc pe faţa tinerei muncitoare din fotografia noastră — aspect interior de la Fabrica de tricotaje din Miercurea-Ciuc ANUL IV, nr. 1039 MEMENTO -H233E4- JOI, 1 IULIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremiera cotidiana. 13.27 Cintecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii. 14.30 Dorit şi jocuri populare. 16.00 Buletin de ştiri. 15.05 Tribuna radio. Problematica intelectualităţii în lumea contemporană. 15.25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier. 16.15 Corul Casei de Cultură a Sindicatelor din Craiova. 16.30 Interpreţi de muzică populară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Meridiane melodii. 13.00 Orele serii. 20.00 Tableta de scară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Muzică de estradă. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Uverturi şi arii din operele lui Gluck. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de ştiri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL II 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăţi muzicale. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Muzică populară. 14.30 Ateneu. Itinerar cultural argeşean. 15.00 Muzică uşoară. 15.20 Jocuri populare executate la taragot. 15.30 Radioşcoală. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică populară. 17.30 Lecturi paralele. 17.50 Din repertoriul soliştilor Angela Similea, Edith Pieha şi Udo Jürgens. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Corul de copii al Radioteleviziunii. 18.40 Cronica lirică. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cadran. 19.50 Nuanţe bună, copii. 20.00 Simfonia a VllI-a în domritor de Anton Bruckner. 21.15 B111 r'’ ’ • Știri. 21.20 Cronica literară. 21.30 Melodi, interpretate de Iva Zanicchi. 21.41 llucruri la operetele lui Suppé. 22.00 Discul săptămînii — jazz. 22.30 Vocile artei moderne : Hans Hartung. 22.50 Piese corale de Ion Borgovan. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Actualitatea muzicală. 23.45 Formaţia Ray Conniff. 0.50—1.00 Buletin de ştiri. VINERI. 2 IULIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi. 6.20 Jurnal agrar. Buletin agrometeorologic. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteorutic. Sport. 7.25 Bună dimineaţa, copii. 7.45 Sfatul medicului. 8.01 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de ştiri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Popas folcloric în judeţul Timiş. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Lirica eminesciană. 12.00 Formaţia Ios Gemelos del Sur. 12.30 Intilnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avampremieră cotidiană. 1.3.27 Cintecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii .— Paul Constantinescu. Concertul pentru pian şi orchestră (orchestra simfonică a Radioteleviizunii, dirijor Charles Bruck, solist Valentin Gheorghiu). 1930 Cîntece şi jocuri. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Revista economică. Din cuprins: Modernizarea producţiei— cadrul obiectiv al ridicării eficienţei economice. Prezintă dr. Vasile M. Popescu: Pregătirea cadrelor pentru noile obiective industriale. Radio-anchetă. Ce concluzii desprindeţi din activitatea desfăşurată in primul semestru. PROGRAMUL II „ Progr«I”" muzical de dimineaţă. 8.0, Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal Buletin meteo-rutier. Sport. 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.20 Mari interpreţi : Clara Haskil. 9.00 Cîntece de Nicolae Popescu. 9.11 Curs de limba spaniolă. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Jocuri populare. 9.45 Matineu teatral. Omul cu mirţoagii. 11.30 Selecţiuni din operetele lui Paul Abraham. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.15 Ciută Petre Săbădeanu. 12.30 Parada formaţiilor de muzică uşoară : Savoy, I Dik Dik, The Fevers şi . . . Trubadurii. 13.01 Radiojurnal. 13.15 Varietăţi muzicale. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 La microfon, Irina Loghin şi Traian Uilecan. 14.31 Odă limbii române (reluare). 15.00 Muzică uşoară de Mălincanu. 15.20 Melodii populare interpretate la oboi şi violă. 13.30 Radio-şcoală. In sprijinul candidaţilor la examenele de admitere în invăţămîntul superior. Gramatică — Tema: Atributul — propoziţia atributivă. Prezintă conf. univ. dr. Grigore Brâncuş. *3 JOI, 1 IULIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. ÎS.30 La volan. — Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp !și anotimp în agricultură. 19.15 Tragerea de amortizare A.D.A.S. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 ,,15 minute despre sănătatea dv.". La munte sau la mare? 20.25 Ancheta TV. C.îl costă viaţa unui om? Emisiune de Alexandru Stark. 21.15 Muzică populară românească 21.25 Semicentenarul Partidului Comunist Chinez — film documentar. 21-35 Cadran internaţional. 22.20 Recital Massiel. 22.40 Tele jurnalul de noapte. 28.00 închiderea emisiunii. INUIHII MIFRCURFACIUC — Cinematograful ,,transilvania“ ,a trandafirii roşii pentru Angelica, film italo-franco-spaniol. Cinematograful ,,Harghita“ : Nu vor fi divorţuri, film polonez. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Hornyod“ : Printre colinele verzi, film românesc. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ : Serata, film românesc. Cinematograful „Forestierul“: Intre maluri, film polonez. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : femeile, film sovietic. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ : Cei cinci din cer, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : Haiducii lui Degetul de fier, film japonez. Cinematograful „Izvorul“ : Suple cai, film românesc. BÂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul“ : Operaţiunea „Le onlinefilm francez. BĂLAN — Cinematograful „Minerul“ : Cei cinci din cer, film sovietic. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul“ : Departe de lumea dezlănţuită, seriile I—II film englez. PRAID — Cinematograful „Praid“ : Profesorul distrat, film englez. CICEU — Cinematograful „Feroviarul“ : Pe gheaţa subţire, seriile I—II, film sovietic. DITRĂIJ — Cinematograful „Sătesc“ , B. D. intră în acțiune, film românesc. MEMENTO