Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-09-15 / nr. 1105

ANUL IV, nr. 1105 O manifestare de prestigiu are loc la Bucureşti, între 10 septembrie — 20 octombrie a.c., prin deschiderea celui de-al 5-lea Pavilion de mostre pentru bunuri de larg consum. El întruneşte pe toţi producătorii din ţară de cele mai variate sortimente, destinate populaţiei de la oraşe şi sate. Un loc preponderent îl are mobila. Tîrgul este un prilej de confruntare a concepţiei de proiectare, al nivelului de execuţie şi al preţurilor cît mai accesibile maselor largi de consumatori. In vederea stabilirii volumului producţiei, a tipurilor celor mai reuşite, tîrgul a fost precedat de o etapă de prezentare, de analiză critică a prototipurilor de mobilă ce se expun. Timp de două săptămîni producătorii şi beneficiarii comerţului intern au trecut în revistă toate tipurile de mobilă ce se vor realiza în 1972 de unităţile Ministerului Industriei Lemnului şi de Industria locală. S-au stabilit modelele noi şi preţurile de vînzare, printr-o selecţie severă dar obiectivă, cu scopul asigurării unui grad superior de confort şi un preţ redus. S-a insistat asupra echilibrului dintre linia clasică şi modernă, asupra armoniei de culori, a finisajului. S-au eliminat tipurile exagerate ca „modă“, păstrîndu-se totuşi modele îndrăzneţe ca linie şi culoare. Anul 1972 va constitui o treaptă superioară în materie de mobilă pe piaţa internă. Masele de consumatori, vor avea la dispoziţie o gamă largă de sortimente de mobilă pentru bucătărie, sufragerie, hol, dormitor, camere de copii etc. C.E.I.L. Miercurea- Ciuc s-a prezentat cu un stand complet de mobilă, cu variate funcţionalităţi. Fabrica Ditrău a U.E.I.L. Gheorgheni a adus cîteva tipuri de mobilă de bucătărie, în mai multe variante, din care unul a fost imediat omologat pentru producţia 1972, constituind o frumoasă surpriză pentru unităţile comerţului. Aceeaşi unitate a avut succes cu garnitura de hol, ca mic mobilier, pentru linia simplă, culorile calde şi preţul scăzut. Fabrica Ditrău, în anul următor, prin volumul majorat cu peste 100 la sută al producţiei, prin complexitatea tipurilor ce le va realiza, va atinge „vîrsta majoratului“ în producţia mobilei de bucătărie, înscriindu-se printre cei mai mari furnizori din ţară. Fabrica de mobilă Odorheiu Secuiesc face parte din categoria unităţilor cu tradiţie, cu un colectiv de creatori de mobile şi muncitori de înaltă calificare. Deşi baza producţiei este exportul, fabrica din Odorheiu Secuiesc a prezentat la Bucureşti, trei tipuri de mobilă : canapeaua „Harghita“, cerută multpeste capacitatea fabricii), mobila pentru hol „Sanda“, un model nou, distins ca linie constructivă, finisaj, colorit, precum şi garnitura de hol „Odorhei“, cea din urmă concepută la Odorheiu Secuiesc, a surprins cumpărătorii prin noutatea siluetei, funcţionalitate şi preţ redus. Apreciată în mod deosebit, această garnitură a confirmat încă o dată nivelul profesional şi capacitatea de creaţie a unităţii din Odorheiu Secuiesc. Suprasolicitată de cumpărătorii din toată ţara, fabrica noastră a trebuit să renunţe la multe cereri. La lucrările care au precedat deschiderea Pavilionului din Bucureşti, s-a întocmit „certificatul de naştere“ al producţiei Fabricii de mobilă din Gheorgheni, care va intra în producţie în 1972. In funcţie de cereri, s-au stabilit tipul şi volumul mobilei pentru noua unitate. Această dificilă alegere va hotărî primele rezultate ale activităţii fabricii, care astăzi se află încă în construcţie. Cele trei unităţi ale C.E.I.L. Miercurea-Ciuc au confirmat încă o dată, prin modele şi contractările perfectate, priceperea şi maturitatea lucrătorilor din industria mobilei a judeţului Harghita. Această manifestare a constituit un prilej de afirmare, încheiată cu un succes deplin, pe care publicul, marele consumator, va putea să-l certifice în anul următor. Ing. GEORGESCU NICOLAE, consilier C.E.I.L. Miercurea-Ciuc Prezente harghitene la al V-lea PAVILION DE MOSTRE INDUSTRIA MOBILEI 6991 Cine ştie, cîştigă —pe teme de circulaţie— ÎNTREBAREA DE CONCURS NR. 18 Posesorul unui permis de conducere, valabil pentru autovehiculele din categoria „B“, poate conduce: a) autovehicule destinate transportului de persoane cu cel mult 8 locuri pe scaune, în afară de locul conducătorului, sau destinate transportului de mărfuri cu o greutate maximă autorizată de cel mult 3500 kg ; b) numai autovehicule destinate transportului de persoane cu cel mult 8 locuri, în afară de locul conducătorului; c) numai autovehicule destinate transportului de mărfuri ce nu depăşesc 3500 kg. NOTA : — Cuponul, completat cu „X“ în căsuţa răspunsului considerat exact, se decupează şi se trimite în plic închis, pînă la sfîrşitul săptămînii pe adresa : Inspectoratul miliţiei judeţului Harghita — serviciul circulaţiei — Miercurea-Ciuc, cu menţiunea: Pentru concursul „Cine ştie, cîştigă !“. Răspunsul exact la întrebarea nr. 17 îl veţi afla săptămîna viitoare, împreună cu răspunsul la întrebarea nr. 18. HARGHITEI ■ ■ ‘ Pe zi ce trece, Filatura de in din Cristuru Secuiesc, prinde contururi din ce în ce mai clare. (Urmare din pag. l a) cînd noul mobilier al şcolii. Când toate aceste lucrări au fost gata, noi am privit cu bucurie şi mîndrie clasele strălucind de curăţenie, şi băncile in care ne vom ocupa incepînd de astăzi, locurile. Fruntaşi „cu numele“ nu avem, numai „cu faptele“ , şi nu putem nominaliza pe nimeni, pentru că toţi au fost fruntaşi in această săptămînă avintată. Prin tot ceea ce am făcut cu puterile noastre de copii, am fost dornici a mulţumi şi pe această cale partidului, părintele viitorului nostru. Anul acesta, şcoala noastră s-a mărit cu 14 săli de clasă, cu laboratoare, s-a introdus încălzire centrală , atâtea și atâtea pentru noi, viitorul patriei. Pentru acestea toate, mulțumim din inimă partidului. SPOR LA MUNCA ÎN NOUL AN ŞCOLAR 1 (Urmare din pag. 1-a) noului liceu industrial, înfiinţarea Grupului şcolar de industrializare a lemnului, noi unităţi şcolare la Odorheiu Secuiesc, Zetea, Bălan, noi internate, extinderi, în majoritatea centrelor urbane şi rurale — iată un peisaj grăitor al grijii pe care partidul şi statul nostru o acordă şcolii, asigurării unor condiţii optime de studiu şi viaţă elevilor, viitorilor constructori ai socialismului în România. Şcoala românească trebuie să devină o şcoală a patriotismului, a nobilelor idealuri comuniste întru care poporul sub conducerea partidului făureşte cea mai umană dintre orînduiri. Simbolicele porţi ale şcolii se deschid anul acesta sub augurii uneia dintre cele mai bogate toamne ; întregul popor freamătă de elanuri constructive; în uzine şi pe ogoare se coace pîinea, hrana acestui pămînt al înfrăţirii; străvechiul refren — „semper sant in flores“, se vede reeditat. In adevăr, se cade a lucra neîncetat la înflorirea patriei, la înflorirea noastră. Şcolii îi revine, pe aceste dimensiuni ale devenirii, sarcini de mare răspundere; nu ne îndoim că pasiunea şi talentul cadrelor noastre didactice, educatori, învăţători, profesori, se vor situa la înălţimea acestor minunate chemări. Aspect cotidian de la Fabrica de tricotaje din Miercurea-Ciuc. Etic şi juridic în consolidarea căsătoriei şi familiei (Urmare din pag. I-a) egalităţi în drepturi între bărbat şi femeie, iar o atare egalitate nu poate exista decit în orînduirea în care a dispărut proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie, cu toate consecinţele pe care aceasta le comportă. Făurirea familiei noi, socialiste, are loc în condiţiile luptei dintre morala socialistă şi vechile precepte morale, prin înlăturarea mentalităţilor şi deprinderilor caracteristice familiei burgheze şi înlocuirea lor cu principiile noi ale familiei socialiste. Desigur că, superioritatea familiei socialiste este consecinţa transformărilor radicale petrecute în structura societăţii noastre, transformări care au aşezat familia pe baze sociale noi, calitativ superioare. Ocrotirea familiei a devenit un principiu constituţional, marcat şi de elaborarea unor reglementări speciale, normele dreptului familiei făcînd obiectul unui cod special : Codul familiei. In acelaşi timp, statul a statornicit un sistem de garanţii economice şi sociale care îngăduie propăşirea şi consolidarea familiei, ocrotirea intereselor mamei şi ale copilului. Dacă ar fi să amintim, in privinţa aceasta, numai acele măsuri care asigură alocaţii de la buget pentru copii, concedii de naştere, norme de muncă speciale pentru mamele care au mai mulţi copii şi ar fi suficient să înţelegem multitudinea preocupărilor pentru a asigura condiţii optime dezvoltării fiecărei familii. In acelaşi timp, prin normele juridice în vigoare, se stabilesc măsuri menite să chezăşuiască exercitarea drepturilor şi îndatoririlor părinteşti în interesul copiilor, indiferent dacă aceştia au rezultat din căsătorie sau din afara căsătoriei. S-au statornicit norme precise care stabilesc modalităţile de înfiere, de constituire a autorităţii tutelare, precizîndu-se îndatoririle acesteia. Este extrem de important de menţionat, de pildă, principiul statuat în legislaţia noastră că îndatoririle părinteşti se exercită în conformitate cu legea în interesul copilului ocrotit, nici unul din drepturile părinteşti neputînd fi conceput în afara acestui interes. Este o expresie a exigenţelor juridice, cu multiple sensuri şi semnificaţii etice, că, între interesele copilului şi ale părinţilor— în familia noastră— nu pot exista contradicţii, întrucît ele se află în deplină concordanţă şi au o finalitate precisă : valorificarea tuturor resurselor psihice şi morale pe care familia le conţine în dezvoltarea şi maturizarea tuturor celor ce o compun. Relaţiile de familie se bazează pe prietenie şi afecţiune reciprocă între membrii ei, care sunt datori să-şi acorde unul altuia sprijin moral şi material. Concepute în acest fel, relaţiile de familie — prin înlăturarea tuturor prejudecăţilor şi mentalităţilor vechi — asigură împletirea în mod armonios a intereselor membrilor ei cu interesele statului, concordanţa deplină a intereselor personale cu cele sociale. Satisfacerea cerinţelor conţinute în reglementările juridice — şi dincolo de acestea a celor etice, poate mai numeroase şi mai greu de inclus intr-un text de lege, dar, din această cauză, nu mai puţin importante — folosirea raţională a mijloacelor puse la îndemînă fiecărei familii de către stat, implică mari răspunderi pentru toţi membrii unei familii, în primul rînd, pentru părinţi. Există o strînsă legătură între preocupările de propăşire şi dezvoltare a fiecărei familii şi cele generale de propăşire a întregii noastre societăţi. Tocmai de aceea, pentru aplicarea exigenţelor statornicite de către stat este necesar să se promoveze responsabilitatea civică — în multitudinea valenţelor ei caracteristice — pentru consolidarea fiecărei familii, pentru îndeplinirea tuturor funcţiilor ce-i revin. In climatul etic şi juridic promovat de orînduirea noastră, responsabilitatea socială este integrală, vizînd deopotrivă atît activitatea individului în viaţa obştească, în munca pe care o prestează, cît şi viaţa individuală, personală , relaţiile personale pe care le contractează, atitudinile şi principiile pe care le promovează în aceste raporturi şi, cu precădere, în viaţa de familie, în atitudinea faţă de soţ sau soţie, faţă de copii, faţă de ceilalţi membri ai familiei. Pentru că nimeni nu poate şi nu are cu ce să argumenteze faptul că, lipsa de grijă faţă de copii din partea unor părinţi, imoralitatea în raporturile de familie, grava neglijare a acesteia, lipsa de grijă morală şi materială din partea unor copii faţă de părinţii lor aflaţi în nevoie, n-ar fi în acelaşi timp probleme sociale, care interesează în cel mai înalt grad întreaga colectivitate. Iată de ce preocuparea statului pentru ocrotirea familiei, pentru asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării şi consolidării ei, trebuie completată cu efortul conştient al întregii noastre colectivităţi în direcţia combaterii tuturor aspectelor negative care se mai întîlnesc destul de frecvent în practica relaţiilor de familie pentru ca funcţiile educative, etice şi morale ale familiei, menirea ei covîrşitoare în educarea generaţiilor de azi şi de mîine a constructorilor acestui edificiu pe care îl înălţăm pe pămîntul României, să fie realizate integral. Nu este numai un deziderat, ci şi o condiţie esenţială a propăşirii noastre morale, a dezvoltării spirituale a întregii naţiuni. I L mwpm Au băut pentru... schimbarea domiciliului în seara zilei de 3 septembrie, la o masă a bufetului Jigodin era mare chef. Sipos Ştefan, Gerczuly Géza şi Gercul Adolf goleau pahar după pahar, iar sticlele nu mai încăpeau pe masă. Iată, însă, că în cele din urmă, licoarea sorbită cu nesaţ le-a înceţoşat minţile celor trei care s-au năpustit asupra lui Bartis Francisc şi Bartis Iosif, primul fiind grav rănit şi transportat la spital. Dar, cheful nu s-a terminat cu asta pentru că cei trei nu s-au mulţumit numai cu capete sparte, ci au produs pagube bufetului în valoare de 1.000 lei. Chef mare, deci, nu glumă. Şi . . . merita, că doar au băut pentru „schimbarea domiciliului“, intr-adevăr cei trei sunt condamnaţi la închisoare contravenţională. Deci, alt domiciliu ... Iar neglijenţe Datorită neglijenţei în respectarea regulilor de prevenire a incendiilor, mai multe gospodării particulare din comunele Mărtiniş, Ulieş, Virşag, Tulgheş au fost cuprinse de furia flăcărilor. Asemenea incendii au izbucnit la gospodăria lui Ábrán Albert, comuna Ulieş, în ziua de 17 august, ca şi la proprietatea lui Nagy A. László din comuna Virşag, în ziua de 27 august. Iar exemplele ar putea continua. Pornind de la această realitate, e bine ca fiecare cetăţean să aibă toate măsurile de prevenire a incendiilor în gospodăria proprie, să ia în consideraţie recomandările pompierilor voluntari cu ocazia controalelor la gospodăriile cetăţeneşti. B. AUREL (cu sprijinul corespondenţilor ziarului)| . Pag. 3 Un portret pe săptămînă (Urmare din pag. l a) solvenţi mi-a răsplătit pe deplin munca : o bună parte din ei, sînt azi studenţi sau elevi la şcolile post-liceale cu profil tehnic, unde matematica şi fizica învăţate în liceu, le-a fost de un preţios ajutor. Dintre ei, aş putea să-i enumăr cu mîndrie pe Vitoş Dionisie — cîştigătorul unei menţiuni la Olimpiada de matematică din 1969 — astăzi unul din cei mai buni studenţi ai Facultăţii de matematică din Cluj, pe Galaci Petru, student la facultatea, de automatică, sau pe Süket Rozalia, studentă la facultatea de matematică a Institutului pedagogic din Tîrgu Mureş. Îmi place meseria de dascăl şi sunt convins că fără înţelegerea menirii tale, nu poţi realiza prea multe. Titlul de dascăl, presupune o personalitate complexă, care radiază înţelepciune, încredere, pasiune. Cunoaşterea psihologiei elevilor, aprofundarea fenomenelor petrecute la nivelul cunoştinţelor acestora, cred că sunt cerinţe indispensabile ale preocupărilor profesorului. Am încercat să fiu, nu numai dascăl, dar şi un prieten apropiat al elevilor, un prieten mai mare, de la care să poţi primi oricînd un sfat, un ajutor. Şi cred că am reuşit, şi astăzi, o parte din foştii mei elevi îmi scriu, mă vizitează, îmi cer un sfat, o părere“. La cele spuse de profesorul Miron Duşa, am mai adăuga faptul că, toţi absolvenţii ai căror diriginte şi profesor a fost, sunt încadraţi astăzi într-un domeniu oarecare de activitate: unii sînt muncitori calificaţi la diferite întreprinderi şi instituţii din judeţ ; alţii, studenţi sau elevi la şcoli postliceale ; alţii militari, toţi cunoscînd faptul că nu poţi fi un adevărat cetăţean al patriei, decit aducîndu-ţi aportul la continua ei înflorire. Iar la formarea conştiinţei sociale a acestor tineri, un preţios aport a adus şi comunistul Miron Duşa. O dată cu începerea noului an şcolar, dorim profesorului Duşa — tuturor cadrelor didactice din judeţ — noi succese în frumoasa profesie de educator. n spiritul exigenței... (Urmare din pag. l-a) pregătirea adunărilor. Datorită selectării superficiale a temelor puse în dezbaterea adunărilor generale s-a neglijat ,problema activităţii politico-ideologice de educare marxist-leninistă, majoritatea acestor adunări devenind consfătuiri de producţie. Pe linie economică, întreprinderea minieră Harghita a obţinut rezultate frumoase — arăta Fluieraş Alexandru, dar s-a neglijat latura educativă a muncii de partid. A propus ca organizaţia de bază să se ocupe în mod organizat de tineretul din întreprindere, şi să fie înfiinţată în cel mai scurt timp organizaţia U.T.C., care in prezent nu există, la unitate. Atzbergher Eugene propune ca în viitor temele puse în dezbaterea adunărilor generale să fie mai atent selecţionate, ele să se axeze mai hotărît pe latura educativă, să contribuie la ridicarea combativităţii partinice a membrilor de partid. Tocmai din cauza neglijării laturii educative în munca de partid, unii comunişti se reţin de la discuţii. Alţi vorbitori, ca ing. Ştirbu Constantin, Szakács Francisc şi Costică Grecu , au combătut manifestările de indisciplină — plimbările inutile în oraş, deplasări fără eficienţă — şi au evidenţiat necesitatea ridicării exigenţei în munca de educare. Cu ocazia deplasărilor la secţii cadrele de conducere să explice, măsurile luate de organizaţia de bază şi comitetul de direcţie, să se ocupe şi de educarea salariaţilor. S-a propus ca periodic să fie organizată ţinerea de simpozioane, referate cu teme educative în scopul însuşirii materialismului dialectic şi istoric, a socialismului ştiinţific, să fie explicată politica internă şi externă a partidului şi guvernului. (Alexandru Fluieraş, Costică Grecu). De asemenea, s-a propus ca biroul organizaţiei de bază să îndrume comitetul sindicatului ca acesta să aibă o activitate mai concretă în educarea socialistă a salariaţilor. Biroul organizaţiei de bază, cu consultarea comuniştilor, trebuie să reanalizeze formele învăţământului de partid, în scopul îmbunătăţirii conţinutului acestuia, în spiritul expunerii făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Szakács Francisc). Necesitatea îmbunătăţirii activităţii propagandei tehnice, popularizării şi însuşirii noilor cuceriri ale ştiinţei în ramura minieră a fost ridicată de Kolozsi Maria. Documentaţia tehnică de care dispune întreprinderea, nu este folosită. Calitatea informărilor tehnice trebuie îmbunătăţită şi folosite toate mijloacele posibile pentru ca această activitate să aibă eficienţă, la ea trebuind să participe toate cadrele cu studii superioare. Din discuţiile la dezbatere s-a mai desprins necesitatea îmbunătăţirii activităţii organizaţiei de partid în informarea mai operativă a comuniştilor, a tuturor salariaţilor, combaterea tendinţelor de automulţumire şi promovarea celor de autoperfecţionare, de dezvoltare a spiritului revoluţionar, promovarea unei exigenţe mai sporite faţă de membrii de partid. Măsurile adoptate la adunare prevăd sarcini concrete pe linia îmbunătăţirii învăţămîntului de partid, organizarea de conferinţe, simpozioane, cu teme politicoideologice şi educative, îmbunătăţirea activităţii colectivului gazetei de perete şi satirice, a colectivului de agitatori, a propagandei tehnice, în domeniul răspîndirii presei şi altele, menite a contribui la educarea salariaţilor întreprinderii.