Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)
1971-09-26 / nr. 1115
Anul IV, nr. 1115 DUMINICA 26 septembrie 1971 m OCUPĂ IROSITĂ ÎN BĂTĂLIA RECOLTEI ! CÎND E MAI MARE PREOCUPAREA PENTRU „EXPLICAREA“ SITUAŢIEI, DECIT PENTRU ÎNDREPTAREA El Sfârşitul lunii septembrie îi găseşte pe cooperatorii din Brădeşti, ca şi pe cei de la cooperativele agricole de producţie din Feliceni, Forteni şi Odorheiu Secuiesc, cu lucrările campaniei de toamnă mult întârziate. Astfel stînd lucrurile, ar fi fost de aşteptat să-i întîlnim zilele acestea pe toţi gospodarii pe cîmp, recoltînd şi pregătind terenul pentru recolta viitoare. Din păcate, aşteptările noastre nu s-au adeverit.Din cele 215 hectare planificate a fi cultivate cu grîu la C.A.P. Brădeşti, de exemplu, n-a fost însămânţat nici unul, iar arăturile abia depăşesc cifra de 30 de hectare, şi — după cum ne asigură inginerul şef Baczó Géza — vor mai trece încă zile „pînă cînd va fi posibilă însămînţarea“. Trebuie amintit că la această unitate agricolă grîul urmează celor 90 de hectare de pe care nu s-a început încă recoltarea cartofilor, lucrare ce nu se execută cît ai bate din palme, restul suprafeţelor de însămînţat fiind acoperite de trifoi, porumb ori sfeclă de zahăr. Există, deci, întemeiate temeri în ce priveşte executarea la timp şi în bune condiţiuni a însămînţărilor de toamnă. — Tovarăşe inginer, aţi fost la şedinţa activului de partid din agricultura judeţului. Ştiţi că s-a hotărît ca pînă la 10 octombrie, însămînţările să fie încheiate. — Da, am fost și cunosc această hotărîre, ca, de altfel, toate hotărîrile privitoare la actuala campanie agricolă. — Consideraţi că sînteţi în măsură să le respectaţi? — Nu. Este cert că nu vom termina pînă la 10 octombrie. — Ca specialist, nu v-aţi dat seama de posibilităţi atunci, cînd s-a hotărît? — Ba da, mi-am dat seama, dar n-am considerat că e cazul să obiectez. — De ce? O dată luată hotărârea, ea trebuie respectată. — Ce s-ar fi spus despre mine dacă aş fi obiectat ? ! Dialogul ni se pare edificator. Simţul responsabilităţii faţă de propriile măsuri este mult prea neînsemnat faţă de teama de a nu fi considerat recalcitrant. Dar, trebuie să arătăm că o mobilizare a tuturor forţelor, cu folosirea la maximum a timpului prielnic, ar fi evitat situaţii ca cea descrisă. — Cartofii ar putea fi recoltaţi, dar numai cu furca. — De ce n-o faceţi? — Ar fi mult prea greoi. Pămîntul e moale şi operaţiunea de curăţire ar fi dificilă. Din nou sîntem „serviţi“ cu pretexte, ce vădesc că nu se ţine seama de responsabilităţile asumate. Este preferată minima rezistenţă. „Cartofii nu se pot scoate cu maşina — îi lăsăm acolo". Că după recoltarea lor, mai urmează aratul şi pregătitul terenului şi abia pe urmă însămînţările, se ştie foarte bine, dar, pentru unii, mai bine că a plouat — există un motiv al întârzierilor. Numai că acesta nu poate fi luat în considerare: prea mult am atenţionat unităţi agricole, organe judeţene, atunci cînd timpul era deosebit de favorabil — şi s-ar fi putut beneficia de el o perioadă destul de îndelungată. La cooperativa din Brădeşti treierişul s-a încheiat (în sfîrşit), dar mai sînt încă o seamă de unităţi care nu l-au terminat nici pînă în prezent, deşi timpul ar fi permis. De aceea nu putem lua în considerare nici o scuză și cerem ca hotărîrile, o dată luate, să fie respectate. M. POPA PANOUL DE ONOARE Szőcs Maria, de la Fabrica de confecţii, este un exemplu în muncă pentru tinerii întreprinderii, depăşindu-şi zilnic planul. Reînnoiţi-vă abonamentele la ziarul KV HARGHITEI ■ Pentru toamnă şi iar I nă fiecare dintre noi are de făcut felurite cumpărături prin magazine, pornind de la mărunţişuri de uz curent, ca ciorapii de lină, pînă la obiectele de folosinţă îndelungată, ca sobele cu combustibil solid sau lichid. Bineînţeles, nu trebuie uitate produsele alimentare. Astăzi însă ne-am propus să vedem în ce ■ măsură răspund solici£ ţărilor cetăţenilor ma-gazinele de confecţii, încălţăninte, articole de uz casnic, în genere unităţile comerciale din ramura articolelor textile şi industriale. La Gheorgheni, însoţiţi de merceologul Becze Grigore, după ce am vizitat mai multe magazine ale organizaţiei comerciale locale, am putut constata că preocuparea întreprinderii pentru aprovizionarea populaţiei s-a materializat într-o abundenţă de produse textile. Totodată, am constatat o bună folosire a spaţiului comercial, fiecare metru pătrat din incinta magazinelor găsindu-şi întrebuinţare, fără a fi stânjenită circulaţia cumpărătorilor şi fără a se produce aglomeraţii. La magazinul de confecţii se găsesc, aranjate pe mărimi, numeroase sortimente de articole textile — pardesie, paltoane, rochii, pantaloni,costume etc. — pentru tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei. De curînd, aici s-a amenajat un raion cu articolepentru adolescenţi, de asemenea, bine aprovizionat. In aceste condiţii, nici nu e de mirare faptul că viteza circulaţiei mărfurilor e de 65—70 zile în acest magazin, faţă de 90 zile cît este termenul fixat. Magazinele „ Adam“ şi „Merinos“ pun la dispoziţie cămăşi groase sau din bumbac combinat cu fibre sintetice, ciorapi, pijamale, stofe, plăpumi, pături şi în timpul petrecut aici n-am auzit spunîndu-i-se cuiva „nu avem acest produs“ sau „nu avem această mărime“. Din păcate, nu la fel de bine, stau lucrurile în magazinele de încălţăminte şi articole electrice. Deşi O.C.L. Gheorgheni a încheiat cîteva contracte cu cooperativele meşteşugăreşti pentru executarea unor sortimente de încălţăminte pentru bărbaţi şi femei, acestea nu pot satisface cerinţele cetăţenilor. V. RADU (Continuare în pag. a 3-a) I I I I I A VENIT TOAMNA Găsim în magazine mărfuri de sezon ? ( l-a) I PROLETAR DIN TOATE TARII FUNCTIVA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN /■ La standul de mobilă. Plenara Consiliului judeţean al elevilor în ziua de 24 septembrie, în oraşul reşedinţă de judeţ, a avut loc plenara Consiliului judeţean al elevilor la care s-au dezbătut măsurile şi acţiunile politico-educative şi cultural-sportive ce se vor desfăşura in anul şcolar 1971 —1972. Elevii participanţi au primit cu un viu interes activităţile educative menite să le asigure satisfacerea celor mai diverse preocupări, prin caracterul lor variat, atractiv şi interesant. Propunerile concrete pe care aceştia le-au făcut pentru îmbunătăţirea muncii politicoeducative și cultural-sportive, au ilustrat pe deplin maturitatea lor de gîndire şi profundul atașament al tineretului studios la politica novatoare promovată de partidul nostru. Pag.a 2»« DE TOATE pentru TON BUCUREȘTI — cartierul „Drumul Taberei“ este realmente un microorășel cu zeci de mii de locuitori. Prezente harghitene ARMIENI ld SI DEZIC BIELE Referindu-ne la prestigiul şi interesul deosebit de care se bucură artizanatul harghitean la pavilionul de mostre, notam într-una din însemnările noastre anterioare că intr-o vitrină amenajată cu gust şi fantezie se află un şirag de mărgele pe care creatorii desenaseră cu migală crenguţe de brad care sugerau, prin prospeţimea şi gingăşia lor, aerul tonificat al munţilor Ciucului, Tuşnadului şi Homorodului, Jigodinului şi Odorheiului. Rindurile de faţă constituie un fel de postscriptum la precedentul reportaj, in sensul că alţi meşteri din alt domeniu de activitate îşi etalează cu aceeaşi vigoare harul cu care au fost înzestraţi. Este vorba de dulgheri şi tîmplari, de oameni care pentru a da la iveală produse frumoase şi utile folosesc nu dalta sau roata olarului, ci barda şi ferăstrăul. In mina unor oameni destoinici, arhaicele unelte dezvăluie ochiului „caratele“ lemnului, îi conferă nu valenţe ci polivalenţe noi. Sub privirile sutelor de vizitatori, o echipă de meşteri dulgheri şi timplari din Armăşeni ridicau o cabană din lemn, aidoma frumoaselor şi ospitalierelor cabane prezente în multe staţiuni de odihnă situate în zonele montane. Cînd semnatarul rîndurilor de faţă, nota în carnet datele, cabana se afla deja la acoperiş. În numai cîteva zile cei... „şase meşteri mari“ făcuseră ca în incinta complexului expoziţional din Piaţa Scînteii să apară o cochetă şi îmbietoare cabană, aduseseră aici un colţişor de pe meleagurile Harghitei. Oamenii îi treceau pragul, cercetau totul atent, respirau adine aerul îmbibat de mirosul răşinii şi lemnului de brad proaspăt cioplit. Ca unul care cunoaşteam locurile de unde veneau aceşti vrednici şi talentaţi meşteri, regăseam şi cabana care se contura tot mai mult, silueta suratelor mai mari P. SURUPACEANU (Continuare în pag. a 3-a) îmbunătăţirea vremii din ultimul timp a creat posibilitatea creşterii intensităţii lucrărilor de recoltare a legumelor in unele judeţe. Se recoltează tomatele, ardeii graşi şi gogoşari, varza de toamnă, fasolea păstăi etc. în ultimele zile ale acestei săptămîni cantităţile recoltate s-au apropiat de cele prevăzute în graficele zilnice în judeţele Arad, Brăila, Galaţi şi Bacău. Cu toate acestea, nici în aceste judeţe nu au fost satisfăcute cerinţele mari de legume de sezon atît pentru aprovizionarea pieţelor, cît şi pentru fabricile de conserve. în întreaga ţară sunt mari cantităţi de legume în cîmp care trebuie recoltate în scurt timp şi livrate beneficiarilor pentru a se evita pierderile şi deprecierea calităţii produselor. în acest scop, potrivit indicaţiilor date de Ministerul Agriculturii, Industriei alimentare, Silviculturii şi Apelor, întreprinderile judeţene de valorificare a legumelor şi fructelor trebuie să acorde prioritate recoltării legumelor, îndeosebi a celor cu perisabilitate mai mare. Conform aceloraşi indicaţii, cantităţile recoltate zilnic trebuie preluate şi transportate imediat în vederea aprovizionării pieţelor şi fabricilor de conserve pensii acestea să poată lucra cu întreaga capacitate. (Agerpres) Kánya Magdalena, muncitoare la secţia confecţii (a Fabricii de tricotaje), îşi depăşeşte zilnic planul cu 10 la sută. TELEX POTRIVIT unui comunicat statistic datpublicităţii la Geneva de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în săptămâna care se încheie au fost înregistrate în lume 5.500 de noi cazuri de holeră, precum şi 600 de decese provocate de această maladie. Cele mai frecvente cazuri sunt semnalate în ţările în curs de dezvoltare din Asia şi Africa. MINISTRUL afacerilor externe al Uniunii Sovietice, Andrei Gromîko, conducătorul delegaţiei U.R.S.S. la lucrările celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., a avut vineri la New York o întrevedere cu secretarul de stat al S.U.A., William Rogers, în cadrul convorbirilor, relatează agenţia T.A.S.S., au fost abordate probleme bilaterale şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale: întrevederea, des Iffl0CE ORĂ făşurată într-o atmosferă cordială, a fost calificată de cei doi miniştri ca foarte utilă. Andrei Gromîko urmează să fie primit miercuri, la Casa Albă, de preşedintele Nixon, informează agenţia U.P.I. SECRETARUL federal pentru comerţ exterior al Iugoslaviei, Muhamed Hadjid, a plecat în fruntea unei delegaţii economice într-o vizită în America Latină. LA INVITAŢIA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, la Budapesta a sosit într-o vizită de prietenie Leonid Brejnev, secretarul general al C.C. al P.C.U.S., anunţă agenţia M.T.I. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de János Kádár, prim-secreatr al C.C. al P.M.S.U., şi de alţi conducători de partid şi de stat ungari. ŞAHINŞAHUL Iranului, Mohamed Reza Pahlavi Aryamehr, a anunţat, în cadrul unui mesaj adresat naţiunii, încheierea procesului de distribuire a pămînturilor, conform prevederilor reformei agrare. GREVA DOCHERILOR din porturile S.U.A. de pe coasta Oceanului Pacific a intrat în cea de-a treia lună. Sindicatul lucrătorilor portuari a lansat un apel muncitorilor americani pentru sprijinirea acţiunilor lor revendicative, într-o scrisoare deschisă, publicată de ziarul „Daily World“, se arată să docherii luptă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, majorarea salariilor, pentru garantarea locurilor de muncă. TELEX