Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-07-22 / nr. 1057

ANUL IV. nr 1057 PE URMELE UNUI RĂSPUNS Ipostaze ale lipsei de răspundere • Deseori, în paginile ilarului nostru, au apă­rut articole critice care vizau deficiențe din di­ferite sectoare de acti­vitate, pledînd cu tărie pentru combaterea a­­cestor neajunsuri care afectau interesele cetă­țenilor, bunul mers al lucrurilor. Am abordat aceste probleme în vir­tutea principialităţii, cu dorinţa sinceră de a în­lătura aceste anomalii datorate, în mare mă­sură, opticii greşite în­cetăţenite în mintea u­­nor oameni î­n vremea trece, leafa merge“. In spiritul responsa­bilităţii care trebuie să caracterizeze pe fiecare cetăţean investit cu munci de răspundere­ în sectorul său de activita­te, la semnalul critic dat de noi se cuvenea să ni se răspundă con­cret şi principial „De ce se întîmplă ase­menea anomalii ?“, „Ci­ne este cel ce le cauzează ?“, şi fără îndoială, măsurile lua­te, concret, pentru a nu se mai repeta. Dar să vedem cum stau lucru­rile, analizînd un răs­puns (pe marginea ar­ticolului apărut în pa­ginile ziarului nostru „Din nou despre defici­enţe în difuzarea cores­pondenţei“), semnat ci­­tibil de către tovarăşul Codarcea Viorel, diri­gintele Oficiului poştal al oraşului Miercurea- Ciuc. Mai întîi, răspunsul în cauză : „Este adevărat că mai avem de realizat la a­­cest capitol (care ? n.r.) însă tot atît de adevărat este şi faptul că uneori se fac prea exagerate unele lucruri, fără ca acestora în prealabil să li se facă o minuţioasă verificare pentru a fi convinşi cu maximum de siguranţă că ele sunt aşa sau nu. Spunem a­­ceasta deoarece aşa-zi­­sul exemplu al „nepă­sării“, după cum l-aţi numit dumneavoastră, nu a corespuns adevă­rului“. Ce fel de exagerări, tovarăşe diriginte ? Ce nu a corespuns adevă­rului ? Au fost cumva exage­rate cele relatate des­pre scrisorile rătăcite ? Opinia noastră este că nu. Fiindcă, tovarăşe Codarcea, autorul notei respective a găsit aces­te scrisori aşa cum a fost relatat şi tot autorul no­tei le-a predat tovară­şei Dobrovolsky Iolanda, care fiind întrebată a confirmat primirea ce­lor trei scrisori prezen­tate. In continuarea răs­punsului primit se men­ţionează că „celelalte două cazuri constatate de dumneavoastră, am încercat să le identifi­căm, însă nu am reuşit din cauza lipsei de da­te... Cu toate cele arăta­te mai sus, noi am luat următoarele măsuri şi se insiruie o serie de măsuri care, după afir­maţiile făcute la înce­putul răspunsului, că „nu-i adevărat“, „se exagerează“, „nu s-a ve­rificat suficient“, nu în­ţelegem de ce au mai fost luate. „Sperăm, ni se spune în continuare, cu toate greutăţile , lipsa de per­sonal, fluctuaţiile etc., în viitorul apropiat pro­misiunile noastre să nu fie numai „doar să fie“ ci să se transforme în realitate şi să ne găsim prin rubricile dumnea­voastră amintiţi de bi­ne“. Am­ fi bucuroşi să in­serăm în paginile ziaru­lui numai lucruri bune, dar, din păcate, deo­camdată treburile nu stau chiar aşa. In urma răspunsului primit, am căutat ca, în virtutea celor scrise de tovară­şul Codarcea Viorel, să stăm de vorbă chiar cu dumnealui. — Aţi trimis un răs­puns redacţiei noastre, prin care contestaţi ce­le scrise. — Nu, nu am contes­tat. Dar ştiţi, noi am fă­cut o anchetă şi treburi­le nu sunt chiar aşa. Să auzi şi să nu crezi! Am fost nevoiţi să mer­gem din nou pe urmele scrisorilor rătăcite. Fap­tele sunt de necontestat. Corespondenţa care a­­vea pe plic adresa la Blocul B 1 din cartierul Tudor Vladimirescu, nu avea ce căuta la A 3, apartamentul 16, din a­­celaşi cartier. De ase­menea, nu ştim cum scrisoarea adresată to­varăşului Ţînţăreanu Ioan de la A 8, scara A etaj II, apartament 16, a ajuns la A 3, scara A, apartament 16. Care es­te nedumerirea dum­neavoastră, tovarăşe di­riginte, şi ce neadevă­ruri s-au strecurat in nota menţionată ? Discutînd cu destina­tarii scrisorilor mai sus menţionate, aflăm că poştaşul vinovat de co­respondenţa rătăcită a fost trimis să „colecte­ze“ declaraţii, care să consemneze că vinovaţi sînt destinatarii şi nu factorul poştal. Cînd l-am rugat pe tovarăşul Codarcea să se pronunţe „sînt ade­vărate sau nu cele afir­mate în nota publica­tă ?“, ne-a răspuns la­pidar : — Dacă nu ştiu con­cret, nu pot da un răs­puns.­­ Da, verbal nu ne-a putut da un răspuns, dar în scris, după cum se vede, ne-a dat un răspuns, care nu ajută şi nu va ajuta la reme­dierea lipsurilor. Şi-a permis să dea un răs­puns ziarului — orga­nului de presă al Comi­tetului judeţean de par­tid — care nu are ni­mic comun cu atitudi­nea ce i se cere unui conducător, cu respon­sabilitatea ce o poartă în virtutea funcţiei ce ,o deţine, uitînd proba­bil că datorită nepăsă­rii sale suferă alţi ce­tăţeni, care aşteaptă mai mult de la serviciul de difuzare a corespon­denţei. In acest sens, aşteptăm un răspuns aşa cum se cuvine, fără ocolişuri, care să spună lucrurilor pe nume. GH. CHIPER FOTBAL Mureşul Topliţa — A.S.A. Tg. Mureş 0-7 (0-6) Incepindu-şi seria jo­curilor de verificare in vederea reluării campi­onatului, proaspăta di­vizionară „A“, echipa A.S.A. Tg. Mureş, a în­­tilnit duminică pe sta­dionul din Topliţa, for­maţia „Mureşul“ din lo­calitate care activează în campionatul jude­ţean. Cele două echipe, ca­re au evoluat în faţa u­­nui numeros public, au practicat un fotbal bun, tehnic şi în viteză. Au cîştigat, după cum era şi normal, cu scorul de 7-0, militarii. Golurile au fost înscrise de Mu­­reşan 3, Nagy 2, Hajnal şi Fazakas. Formaţia topliţeană, cu toate că a pierdut la scor, s-a dovedit o bu­nă parteneră de joc, şa­se din cele şapte goluri fiind primite în decurs de numai zece minute, (între min. 30—40) după accidentarea portarului local. In deschidere, specta­torii au asistat la parti­da de fotbal dintre e­­chipele feminine Peni­cilina Iaşi şi Ştiinţa Bacău, încheiată cu sco­rul de 1-0 în favoarea formaţiei din Bacău. V. PAŞCANU HARGHITEI sínt !n pas mecanizatorii cu i—-—-■—i CERINŢELE CAMPANIEI DE VARĂ ? | IHSTAwNEL \ (Urmare din pag. f) rii la timp a arăturilor de vară, precum şi în­­sămînţări­i culturilor du­ble, lucrări ce la Cris­­turu Secuiesc, Avrămeş­­ti şi Secuieni, pe zi ce trece iau amploare. Pu­tem afirma, deci, că în ceea ce priveşte mersul campaniei de recoltare a păioaselor, mecaniza­torii s-au străduit şi se străduiesc să fie la înălţimea cerinţelor. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune re­feritor la contribuţia adusă la recoltarea fî­­neţelor naturale. Insilo­­zarea unei cantităţi de 5.839 tone masă verde, cositul a 370 ha fineţe naturale din cele peste 100.000 existente în po­sesia unităţilor agricole, nu reprezintă cine ştie ce realizare. Vinovaţi de existenţa unor ase­menea stări de lucruri simt în egală măsură mecanizatorii, cît şi con­ducerile multor unităţi agricole. Investigaţiile noastre în această di­recţie au relufat o sea­mă de cositoare şi trac­toare L. 450 defecte, pentru a căror punere în funcţiune mecaniza­torii nu au depus şi nu depun nici în momentul de faţă suficient interes. Dar s-au reliefat şi ca­zuri, cînd conducerile cooperativelor nu acor­dă atenţia cuvenită pen­tru utilizarea acestora la recoltarea fîneţelor naturale. Strîngerea cît mai grabnică a recoltei, ob­ţinerea unor producţii sporite, evident, nu se poate concepe în afara contribuţiei aduse de maşinile agricole. De a­­ceea, pentru a fi într­­adevăr la înălţimea sar­cinilor dictate de actu­ala perioadă a campa­niei agricole de vară, atît mecanizatorii, cît şi consiliile de conducere a unităţilor agricole vor trebui să dea dovadă de mai multă operativitate, spirit de iniţiativă şi res­ponsabilitate sporită. O mai bună conlucrare • $MA «MBA *toaMit Hkaf­i luate issaua • AjA a-s.- U . - *• ' ---- » * între constructori și beneficiari (Urmare din pag. 1) Beneficiarii — prin Var­ga Csaba, directorul fa­bricii de mobilă și ing. Nicolae Georgescu, con­silier la C.E.I.L. — Miercurea-Ciuc — au a­­rătat că în prezent nu sunt decalări de terme­ne la sosirea utilajelor, această greşeală aparţi­­nînd Direcţiei generale a combinatelor de con­strucţie din Ministerul Industriei Lemnului. Constructorul însă nu a respectat termenul de predare la montaj a opt secţii, în timp ce utila­jele începuseră să so­sească şi să se aglomere­ze pe şantier. Astfel se explică — după părerea beneficiarilor — actua­lele greutăţi la montarea utilajelor. Pe de altă parte, există neconcor­­danţe între studiul teh­­nico-economic şi planul de execuţie. Nu există documentaţie pentru lu­crări în valoare de trei milioane lei, între aces­tea aflîndu-se și pavilio­nul administrativ. Dacă în cel mai scurt timp, I C.P.I.L. nu va preda proiectul, C.E.I.L. Mier­­curea-Ciuc își ia angaja­mentul să-l facă, adap­­tînd unul din proiectele existente, realizînd ast­fel cea mai mare parte a lucrărilor rămase fără proiect de execuţie. De la sine se pune întreba­rea : pînă acum nu s-a putut recurge la această soluţie ? Datorită lipsei prefa­bricatelor pentru acope­rişul halei de fabricaţie a Fabricii de ţesături de mobilă, este posibil ca aceasta să nu poată fi închisă la timp, în a­­cest caz pierzîndu-se luni întregi de lucru în tim­pul viitoarei ierni. Re­­programarea sosirii chesoanelor de acoperiș continuă să fie nesatis­făcătoare. Dacă pînă la sfîrșitul acestui trimes­tru nu vor sosi elemen­tele prefabricate, hala nu va putea fi închisă. Intrucît nu a fost preda­tă documentaţia pentru pardoseli, acestea nu s-au executat, ceea ce a determina­t şi neexecu­­tarea unor lucrări de finisaj. Dirigintele şan­tierului din partea be­neficiarului, a arătat că unele obiective au fost executate la timp întru­­cît condiţionează pune­rea în funcţiune a fa­bricii de mobilă. In ceea ce priveşte hala princi­pală, există documenta­ţie doar pentru structu­ra de rezistenţă şi insta­laţiile aferente, ceea ce creează alte dificultăţi, pe lîngă cele datorate lipsei chesoanelor. Necesitatea existen­ţei unui plan definitiv al zonei industriale a o­­raşului Gheorgheni a fost reclamată de repre­zentantul I.R.E. Mureş, pentru a se evita pe vi­itor reproiectarea linii­lor de transport a ener­giei electrice. Proiectul energetic a fost conce­put pentru întreaga zo­nă, dar necorelarea lu­crărilor de investiţii a creat unele dificultăţi. Linia de transport pen­tru fabrica de mobilă este executată, dar la postul de transformare lips­eşte aparatajul. E­­xecutarea lucrării de la cealaltă unitate indus­trială se află în avans faţă de grafic, ceea ce va crea posibilitatea u­­nei alimentări sigure cu energie electrică. In pre­zent, se lucrează pentru asigurarea dublei ali­mentării a fabricii de mobilă. De asemenea, în vederea lărgirii depozi­tului de cherestea, vor fi mutaţi stîlpii reţelei electrice de înaltă ten­siune. In ceea ce priveşte lu­crările de investiţii pen­tru canalizarea oraşului Gheorgheni şi construi­rea staţiei de epurare şi tratare a apei, construc­torii au adus un utilaj de mare randament — săpătorul de şanţuri — care a stat un timp ne­folosit, datorită faptului că nu a fost asigurat peste tot amplasamentul liber necesar. Aceste lucrări, acum începute, solicită neapărat pre­zența unui diriginte și a unui maistru princi­pal, problemă care tre­buie urgent rezolvată de beneficiari. Intrucît în perioada imediat următoare, cen­trul de greutate al rea­lizării planului se depla­sează de la constructori la instalatori, trebuie aduşi oameni, Consiliul popular orăşenesc tre­buind să asigure spaţiul de cazare necesar. De asemenea, în atenţie tre­buie să stea o mai acti­vă mobilizare a cetăţe­nilor oraşului la efec­tuarea muncii voluntar­­patriotice pe aceste şan­tiere, contribuind astfel la grăbirea ritmului de lucru şi la darea în ex­ploatare a noilor ob­ec­­tive. Dar ceea ce se desprinde cu cea mai mare claritate din situa­ţia descrisă este necesi­tatea unei mai strînse conlucrări între cons­tructori şi beneficiari. Jurnal pionieresc Pionierii din şcolile bazinului Gheorgheni îşi petrec minunat va­canţa în tabăra de la Costineşti. După zilni­cele băi de soare şi ma­re, seara copiii se dis­trează la programele inedite prezentate de ansamblurile artistice ale celor cinci detaşa­mente denumite „Stu­dio 5“. Pînă acum s-au produs cu frumoase programe copiii din de­taşamentele şcolilor din Remetea, Ditrău, Lăza­­rea şi Valea Strîmbă. LÁSZLÓ MARGARETA comandantă de unitate Activităţile pioniereşti sunt acum cele de va­canţă şi copiii participă cu mult drag la ele. Una din activităţile desfăşurate de detaşa­mentul pe care îl con­duc, s-a bucurat de un deosebit succes. într­una din zilele acestea am făcut o deplasare în natură în scopul recol­tării de plante medici­nale. In peregrinările noastre am ajuns la o stînă de oi. Folosind o­­cazia, copiii au făcut cunoştinţă cu aşezarea unei stîni, cu obiectele folosite de ciobani la prelucrarea laptelui şi cu delicioasele produse din lapte. Despre toate acestea le-a vorbit ba­ciul Bandi Vilmos. In restul zilei, copiii s-au jucat în aer liber în natură şi s-au întors acasă obosiţi, dar feri­­­ciţi, şi plini de dorinţa de a vedea şi învăţa al­te lucruri noi şi intere­sante. BIRTA emeric învăţător, Ciucsîngeorgiu Au sosit în tabăra de odihnă de la Bilbor, 200 de pionieri din munici­piul Bucureşti. Ii a­­şteaptă aerul ozonat de munte, apa minerală şi dragostea, grija aten­tă a personalului tabe­rei. Suntem­ siguri că la încheierea seriei, copiii vor duce cu ei amin­tirea frumoasă a locu­rilor și oamenilor de pe aceste meleaguri. HOREA MOLDOVAN Cuvinte încrucişate—Cuvinte încrucişate Luna lui cuptor.— ORIZONTAL : 1. La munte sau la mare ... — Litoral, plajă, soare şi multă apă . (pl.). 2. Vară plină de căldură. (pl.). 3. Ulei medicinal.­­— De la Mamaia ... — Literă gre­cească. 4. Ploi de vară. — Ma­rea cea mare ... 5. Fiul lui Esop. — Staţiuni îndrăgite de turişti. 6. Avîntul luat de tu­rismul de masă. — Fluviu eu­ropean. — Din peşteră ... 7. Fire­­de nisip ... — Se duc la munte la mare. 8. Tăişul iata­ganului ... — Stradă scurtă. — Secure. 9. Te duce la mare. — Luna lui cuptor. 10. Ozo­nul înălţimilor ... — Fierăs­trăul, minunat loc de agrement. — Printre primele iubiri ... H. Douăzeci de veri. — Specie de orhidee. 12. Poezii de slava. — Balansoar pe plajă. VERTICAL : 1. Luna lui cuptor . . . (pl.). — Centre de răcoritoare ... 2. Sărbătoarea lui August 23. 3. Resturi de porumb fiert ... — Pășune al­pină. 4. Cu capul în jos. — Marginile tăului ... 5. Vine de la munte ... — Eforie . . . celebră ! — Vara se tunde scurt ... 6. Teme. — Eterna enigmă. — 23 August, (pl.). 7. Vraja mării. — Aliment pentru copii. — începe recreerea ! 8. Spectacol de varietăţi pe li­toral. 9. Camere . . . —... la hotelul principal al Constanţei ! — Frunză de brad. 10. Pe litoral ... — Iulie de foc ... 11. Peisaje noi ne o­­feră surorile oraşului. — Vechi , centru turistic în centrul ţării... 12. De la munte la mare . . . (pl.). — De la o vară la alta... Cuvinte rare : EM­, ANIA IO AN ROMAN 1 2 5 4 5 67 9 IOTIu 2 1 ] i1_ 11 m 4 IC• 67 T nr# d n ii ]■) □1* io• 1 "1 itr. TP •2L _ 1N­ DOSARUL DE PENSIE (Urmare din pag. 1) Am solicitat, la această întrebare, un răspuns din partea tovarăşului Veres Ludovic, directo­rul Direcţiei judeţene a muncii. — Principala vină o poartă, evident, între­prinderea care a întoc­mit — tîrziu şi greşit — dosarul de pensie (Do­sarul poartă semnătura şefului şantierului, Ve­­cerdi Teodor şi a in­spectorului principal pentru personal, Ger­,­gely Maria — n.n.). —• Credeţi că oficiul de pensii nu are nici o vină ? — Intr-un sens, are. Conform dispoziţiilor, se putea calcula pensia pentru lunile lipsă pe baza cîştigului minim. In acest caz însă pensia ar putea fi ceva mai mi­­că_ decît cea calculată pe baza salariului tari­far. Adeverinţele cu pricina trebuiau însă să fie în dosarul expe­diat de întreprindere (şi cel care l-a întoc­mit ştia acest lucru). — După cîte ştim, a­­cesta nu este singurul caz cînd oficiul de pen­sii primeşte de la între­prinderi dosare întoc­mite tardiv şi greşit. Nu aveţi competenţa de a lua nici o măsură îm­potriva vinovaţilor ? — Ba da. Conform Legii, putem aplica unele amenzi. Dar per­soana amendată poa­te plăti pe loc jumă­tate din minimul amen­zii care este 100 lei. Or, pentru 50 de lei, nu pu­tem trimite un inspec­tor care să întocmească procesul-verbal la Ghe­­orgheni, de pildă, de­oarece cheltuielile ar depăşi suma cumulată din amendă. Există însă, am spune noi, şi alte posibilităţi de eliminarea a lipsuri­lor. De pildă, o mai bu­nă instruire a celor ca­re se ocupă cu întocmi­rea dosarelor, mai ma­re responsabilitate din partea conducerilor în­treprinderilor. Şi, desi­gur, în primul rînd, e­­liminarea spiritului bi­rocratic din relaţiile funcţionar-public. I­I „Spectacol“ la bufetul gării Cu cîtva timp în urmă, călătorii sosiţi în gara Băile Tuşnad au putut asista la un moment deosebit. In incinta bufetului, prin fumul des de puteai să-l tai cu cuţitul, prin zgomotul asur­zitor al „cîntăreţilor“ de ocazie, răzbăteau fel de fel de cuvinte frumoase, mai ales substantive şi epitete amintind de regnul animal. De altminteri, întreaga atmosferă şi comportare a celor impli­caţi nu era prea departe de lumea necuvântătoa­relor cu patru picioare. Iar pentru ca spectacolul să fie complet, după epuizarea vocabularului, protagoniştii principali — Pal Ludovic şi Bálint Francisc, amîndoi din Lăzăreşti — au recurs la obiecte tăioase din recuzita personală. Abia in­tervenţia miliţiei a reuşit să-i potolească. Acum, vor putea medita la consecinţele „spectacolului“ organizat. K. WECSLER Un talon care-i în plus Există o prevedere cuprinsă în Regulamentul de circulaţie care menţionează că în condiţiile în care drumul public este acoperit cu apă sau noroi, autovehiculele micşorează viteza, ferind eventualii pietoni. Se pare, însă, că Legea circulaţiei pentru unii rămîne doar pe hîrtie. Deunăzi, conducătorul autocamionului 21—HR—1102, circula cu viteză prin­ centrul oraşului Gheorgheni fără să mai ţină seama de trecători, care se lipeau de gar­duri, speriaţi de puhoiul stîrnit de maşină. Păca­t , că nu l-a observat un agent, care să-i fi... dezlipit un talon din carnet. M. POPA L Intremierea judeteaNA DE MORARII SI PANIFICATIE 3) , cu sediul în Miercurea-Ciuc, str. Harghitei nr. 46 angajeaza — UN conducător auto — din apropierea oraşului Miercurea-Ciuc 15 MUNCITORI NECA­LIFICAŢI la secţia de panificaţie şi moara din Miercurea-Ciuc, în caz de definitivare, cu posibilități de calificare la locul de muncă. Informații la compartimentul personal, telefon interior nr. 7. Pag. 3 IE' »■■■■■•■■■■■■■■■■■■■■■■■■ ■ r­ ■■■■■■■■■■■ a a ■■■■■ a ■............................... * întreprinderea Judeţeană ( de Morărit şi Panificaţie ] „Harghita“ | I ! Secţia III Odorheiu Secuiesc, str. Republicii nr. 35­­ angajează I •I­I din apropierea municipiului Odorheiu Secuiesc 10 MUNCITORI NECA­LIFICAŢI la secţia de panificaţie Odorheiu Secuiesc şi moara Brădeşti, în caz de definitivare cu posibilităţi de calificare la locul de muncă.­­ :: INTREPRINDEREA DE TRAISPORI AUTO TIRGU MDI1ES _, recrutează elevi pentru şcoala de şoferi profesionişti, seria 1 septembrie — tineri născuţi in anii 1951, 1952 şi 1953, cu domiciliul în judeţele Mureş şi Harghita. Actele necesare: — Cerere tip; — Certificat de naştere, copie legalizată; — Certificat şcolar, copie legalizată; — Fişă medicală; — Declaraţie. Durata şcolarizării este de 6 luni. înscrierile se fac la sediile autobazelor din raza unde domiciliază candidaţii, pînă la data de 15 august 1971, şi la Şcoala de şoferi profe­sionişti din Tîrgu Mureş. Se asigură masa gratuită. Informaţii suplimen­tare se pot primi la autobuzele transport ale secţiei şi la Şcoala de şoferi profesionişti, Tîrgu Mureş, str. Libertăţii nr. 110, telefon 1.37.18.

Next