Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)
1971-07-22 / nr. 1057
ANUL IV. nr 1057 PE URMELE UNUI RĂSPUNS Ipostaze ale lipsei de răspundere • Deseori, în paginile ilarului nostru, au apărut articole critice care vizau deficiențe din diferite sectoare de activitate, pledînd cu tărie pentru combaterea acestor neajunsuri care afectau interesele cetățenilor, bunul mers al lucrurilor. Am abordat aceste probleme în virtutea principialităţii, cu dorinţa sinceră de a înlătura aceste anomalii datorate, în mare măsură, opticii greşite încetăţenite în mintea unor oameni în vremea trece, leafa merge“. In spiritul responsabilităţii care trebuie să caracterizeze pe fiecare cetăţean investit cu munci de răspundere în sectorul său de activitate, la semnalul critic dat de noi se cuvenea să ni se răspundă concret şi principial „De ce se întîmplă asemenea anomalii ?“, „Cine este cel ce le cauzează ?“, şi fără îndoială, măsurile luate, concret, pentru a nu se mai repeta. Dar să vedem cum stau lucrurile, analizînd un răspuns (pe marginea articolului apărut în paginile ziarului nostru „Din nou despre deficienţe în difuzarea corespondenţei“), semnat citibil de către tovarăşul Codarcea Viorel, dirigintele Oficiului poştal al oraşului Miercurea- Ciuc. Mai întîi, răspunsul în cauză : „Este adevărat că mai avem de realizat la acest capitol (care ? n.r.) însă tot atît de adevărat este şi faptul că uneori se fac prea exagerate unele lucruri, fără ca acestora în prealabil să li se facă o minuţioasă verificare pentru a fi convinşi cu maximum de siguranţă că ele sunt aşa sau nu. Spunem aceasta deoarece aşa-zisul exemplu al „nepăsării“, după cum l-aţi numit dumneavoastră, nu a corespuns adevărului“. Ce fel de exagerări, tovarăşe diriginte ? Ce nu a corespuns adevărului ? Au fost cumva exagerate cele relatate despre scrisorile rătăcite ? Opinia noastră este că nu. Fiindcă, tovarăşe Codarcea, autorul notei respective a găsit aceste scrisori aşa cum a fost relatat şi tot autorul notei le-a predat tovarăşei Dobrovolsky Iolanda, care fiind întrebată a confirmat primirea celor trei scrisori prezentate. In continuarea răspunsului primit se menţionează că „celelalte două cazuri constatate de dumneavoastră, am încercat să le identificăm, însă nu am reuşit din cauza lipsei de date... Cu toate cele arătate mai sus, noi am luat următoarele măsuri şi se insiruie o serie de măsuri care, după afirmaţiile făcute la începutul răspunsului, că „nu-i adevărat“, „se exagerează“, „nu s-a verificat suficient“, nu înţelegem de ce au mai fost luate. „Sperăm, ni se spune în continuare, cu toate greutăţile , lipsa de personal, fluctuaţiile etc., în viitorul apropiat promisiunile noastre să nu fie numai „doar să fie“ ci să se transforme în realitate şi să ne găsim prin rubricile dumneavoastră amintiţi de bine“. Am fi bucuroşi să inserăm în paginile ziarului numai lucruri bune, dar, din păcate, deocamdată treburile nu stau chiar aşa. In urma răspunsului primit, am căutat ca, în virtutea celor scrise de tovarăşul Codarcea Viorel, să stăm de vorbă chiar cu dumnealui. — Aţi trimis un răspuns redacţiei noastre, prin care contestaţi cele scrise. — Nu, nu am contestat. Dar ştiţi, noi am făcut o anchetă şi treburile nu sunt chiar aşa. Să auzi şi să nu crezi! Am fost nevoiţi să mergem din nou pe urmele scrisorilor rătăcite. Faptele sunt de necontestat. Corespondenţa care avea pe plic adresa la Blocul B 1 din cartierul Tudor Vladimirescu, nu avea ce căuta la A 3, apartamentul 16, din acelaşi cartier. De asemenea, nu ştim cum scrisoarea adresată tovarăşului Ţînţăreanu Ioan de la A 8, scara A etaj II, apartament 16, a ajuns la A 3, scara A, apartament 16. Care este nedumerirea dumneavoastră, tovarăşe diriginte, şi ce neadevăruri s-au strecurat in nota menţionată ? Discutînd cu destinatarii scrisorilor mai sus menţionate, aflăm că poştaşul vinovat de corespondenţa rătăcită a fost trimis să „colecteze“ declaraţii, care să consemneze că vinovaţi sînt destinatarii şi nu factorul poştal. Cînd l-am rugat pe tovarăşul Codarcea să se pronunţe „sînt adevărate sau nu cele afirmate în nota publicată ?“, ne-a răspuns lapidar : — Dacă nu ştiu concret, nu pot da un răspuns. Da, verbal nu ne-a putut da un răspuns, dar în scris, după cum se vede, ne-a dat un răspuns, care nu ajută şi nu va ajuta la remedierea lipsurilor. Şi-a permis să dea un răspuns ziarului — organului de presă al Comitetului judeţean de partid — care nu are nimic comun cu atitudinea ce i se cere unui conducător, cu responsabilitatea ce o poartă în virtutea funcţiei ce ,o deţine, uitînd probabil că datorită nepăsării sale suferă alţi cetăţeni, care aşteaptă mai mult de la serviciul de difuzare a corespondenţei. In acest sens, aşteptăm un răspuns aşa cum se cuvine, fără ocolişuri, care să spună lucrurilor pe nume. GH. CHIPER FOTBAL Mureşul Topliţa — A.S.A. Tg. Mureş 0-7 (0-6) Incepindu-şi seria jocurilor de verificare in vederea reluării campionatului, proaspăta divizionară „A“, echipa A.S.A. Tg. Mureş, a întilnit duminică pe stadionul din Topliţa, formaţia „Mureşul“ din localitate care activează în campionatul judeţean. Cele două echipe, care au evoluat în faţa unui numeros public, au practicat un fotbal bun, tehnic şi în viteză. Au cîştigat, după cum era şi normal, cu scorul de 7-0, militarii. Golurile au fost înscrise de Mureşan 3, Nagy 2, Hajnal şi Fazakas. Formaţia topliţeană, cu toate că a pierdut la scor, s-a dovedit o bună parteneră de joc, şase din cele şapte goluri fiind primite în decurs de numai zece minute, (între min. 30—40) după accidentarea portarului local. In deschidere, spectatorii au asistat la partida de fotbal dintre echipele feminine Penicilina Iaşi şi Ştiinţa Bacău, încheiată cu scorul de 1-0 în favoarea formaţiei din Bacău. V. PAŞCANU HARGHITEI sínt !n pas mecanizatorii cu i—-—-■—i CERINŢELE CAMPANIEI DE VARĂ ? | IHSTAwNEL \ (Urmare din pag. f) rii la timp a arăturilor de vară, precum şi însămînţării culturilor duble, lucrări ce la Cristuru Secuiesc, Avrămeşti şi Secuieni, pe zi ce trece iau amploare. Putem afirma, deci, că în ceea ce priveşte mersul campaniei de recoltare a păioaselor, mecanizatorii s-au străduit şi se străduiesc să fie la înălţimea cerinţelor. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune referitor la contribuţia adusă la recoltarea fîneţelor naturale. Insilozarea unei cantităţi de 5.839 tone masă verde, cositul a 370 ha fineţe naturale din cele peste 100.000 existente în posesia unităţilor agricole, nu reprezintă cine ştie ce realizare. Vinovaţi de existenţa unor asemenea stări de lucruri simt în egală măsură mecanizatorii, cît şi conducerile multor unităţi agricole. Investigaţiile noastre în această direcţie au relufat o seamă de cositoare şi tractoare L. 450 defecte, pentru a căror punere în funcţiune mecanizatorii nu au depus şi nu depun nici în momentul de faţă suficient interes. Dar s-au reliefat şi cazuri, cînd conducerile cooperativelor nu acordă atenţia cuvenită pentru utilizarea acestora la recoltarea fîneţelor naturale. Strîngerea cît mai grabnică a recoltei, obţinerea unor producţii sporite, evident, nu se poate concepe în afara contribuţiei aduse de maşinile agricole. De aceea, pentru a fi întradevăr la înălţimea sarcinilor dictate de actuala perioadă a campaniei agricole de vară, atît mecanizatorii, cît şi consiliile de conducere a unităţilor agricole vor trebui să dea dovadă de mai multă operativitate, spirit de iniţiativă şi responsabilitate sporită. O mai bună conlucrare • $MA «MBA *toaMit Hkafi luate issaua • AjA a-s.- U . - *• ' ---- » * între constructori și beneficiari (Urmare din pag. 1) Beneficiarii — prin Varga Csaba, directorul fabricii de mobilă și ing. Nicolae Georgescu, consilier la C.E.I.L. — Miercurea-Ciuc — au arătat că în prezent nu sunt decalări de termene la sosirea utilajelor, această greşeală aparţinînd Direcţiei generale a combinatelor de construcţie din Ministerul Industriei Lemnului. Constructorul însă nu a respectat termenul de predare la montaj a opt secţii, în timp ce utilajele începuseră să sosească şi să se aglomereze pe şantier. Astfel se explică — după părerea beneficiarilor — actualele greutăţi la montarea utilajelor. Pe de altă parte, există neconcordanţe între studiul tehnico-economic şi planul de execuţie. Nu există documentaţie pentru lucrări în valoare de trei milioane lei, între acestea aflîndu-se și pavilionul administrativ. Dacă în cel mai scurt timp, I C.P.I.L. nu va preda proiectul, C.E.I.L. Miercurea-Ciuc își ia angajamentul să-l facă, adaptînd unul din proiectele existente, realizînd astfel cea mai mare parte a lucrărilor rămase fără proiect de execuţie. De la sine se pune întrebarea : pînă acum nu s-a putut recurge la această soluţie ? Datorită lipsei prefabricatelor pentru acoperişul halei de fabricaţie a Fabricii de ţesături de mobilă, este posibil ca aceasta să nu poată fi închisă la timp, în acest caz pierzîndu-se luni întregi de lucru în timpul viitoarei ierni. Reprogramarea sosirii chesoanelor de acoperiș continuă să fie nesatisfăcătoare. Dacă pînă la sfîrșitul acestui trimestru nu vor sosi elementele prefabricate, hala nu va putea fi închisă. Intrucît nu a fost predată documentaţia pentru pardoseli, acestea nu s-au executat, ceea ce a determinat şi neexecutarea unor lucrări de finisaj. Dirigintele şantierului din partea beneficiarului, a arătat că unele obiective au fost executate la timp întrucît condiţionează punerea în funcţiune a fabricii de mobilă. In ceea ce priveşte hala principală, există documentaţie doar pentru structura de rezistenţă şi instalaţiile aferente, ceea ce creează alte dificultăţi, pe lîngă cele datorate lipsei chesoanelor. Necesitatea existenţei unui plan definitiv al zonei industriale a oraşului Gheorgheni a fost reclamată de reprezentantul I.R.E. Mureş, pentru a se evita pe viitor reproiectarea liniilor de transport a energiei electrice. Proiectul energetic a fost conceput pentru întreaga zonă, dar necorelarea lucrărilor de investiţii a creat unele dificultăţi. Linia de transport pentru fabrica de mobilă este executată, dar la postul de transformare lipseşte aparatajul. Executarea lucrării de la cealaltă unitate industrială se află în avans faţă de grafic, ceea ce va crea posibilitatea unei alimentări sigure cu energie electrică. In prezent, se lucrează pentru asigurarea dublei alimentării a fabricii de mobilă. De asemenea, în vederea lărgirii depozitului de cherestea, vor fi mutaţi stîlpii reţelei electrice de înaltă tensiune. In ceea ce priveşte lucrările de investiţii pentru canalizarea oraşului Gheorgheni şi construirea staţiei de epurare şi tratare a apei, constructorii au adus un utilaj de mare randament — săpătorul de şanţuri — care a stat un timp nefolosit, datorită faptului că nu a fost asigurat peste tot amplasamentul liber necesar. Aceste lucrări, acum începute, solicită neapărat prezența unui diriginte și a unui maistru principal, problemă care trebuie urgent rezolvată de beneficiari. Intrucît în perioada imediat următoare, centrul de greutate al realizării planului se deplasează de la constructori la instalatori, trebuie aduşi oameni, Consiliul popular orăşenesc trebuind să asigure spaţiul de cazare necesar. De asemenea, în atenţie trebuie să stea o mai activă mobilizare a cetăţenilor oraşului la efectuarea muncii voluntarpatriotice pe aceste şantiere, contribuind astfel la grăbirea ritmului de lucru şi la darea în exploatare a noilor obective. Dar ceea ce se desprinde cu cea mai mare claritate din situaţia descrisă este necesitatea unei mai strînse conlucrări între constructori şi beneficiari. Jurnal pionieresc Pionierii din şcolile bazinului Gheorgheni îşi petrec minunat vacanţa în tabăra de la Costineşti. După zilnicele băi de soare şi mare, seara copiii se distrează la programele inedite prezentate de ansamblurile artistice ale celor cinci detaşamente denumite „Studio 5“. Pînă acum s-au produs cu frumoase programe copiii din detaşamentele şcolilor din Remetea, Ditrău, Lăzarea şi Valea Strîmbă. LÁSZLÓ MARGARETA comandantă de unitate Activităţile pioniereşti sunt acum cele de vacanţă şi copiii participă cu mult drag la ele. Una din activităţile desfăşurate de detaşamentul pe care îl conduc, s-a bucurat de un deosebit succes. întruna din zilele acestea am făcut o deplasare în natură în scopul recoltării de plante medicinale. In peregrinările noastre am ajuns la o stînă de oi. Folosind ocazia, copiii au făcut cunoştinţă cu aşezarea unei stîni, cu obiectele folosite de ciobani la prelucrarea laptelui şi cu delicioasele produse din lapte. Despre toate acestea le-a vorbit baciul Bandi Vilmos. In restul zilei, copiii s-au jucat în aer liber în natură şi s-au întors acasă obosiţi, dar fericiţi, şi plini de dorinţa de a vedea şi învăţa alte lucruri noi şi interesante. BIRTA emeric învăţător, Ciucsîngeorgiu Au sosit în tabăra de odihnă de la Bilbor, 200 de pionieri din municipiul Bucureşti. Ii aşteaptă aerul ozonat de munte, apa minerală şi dragostea, grija atentă a personalului taberei. Suntem siguri că la încheierea seriei, copiii vor duce cu ei amintirea frumoasă a locurilor și oamenilor de pe aceste meleaguri. HOREA MOLDOVAN Cuvinte încrucişate—Cuvinte încrucişate Luna lui cuptor.— ORIZONTAL : 1. La munte sau la mare ... — Litoral, plajă, soare şi multă apă . (pl.). 2. Vară plină de căldură. (pl.). 3. Ulei medicinal.— De la Mamaia ... — Literă grecească. 4. Ploi de vară. — Marea cea mare ... 5. Fiul lui Esop. — Staţiuni îndrăgite de turişti. 6. Avîntul luat de turismul de masă. — Fluviu european. — Din peşteră ... 7. Firede nisip ... — Se duc la munte la mare. 8. Tăişul iataganului ... — Stradă scurtă. — Secure. 9. Te duce la mare. — Luna lui cuptor. 10. Ozonul înălţimilor ... — Fierăstrăul, minunat loc de agrement. — Printre primele iubiri ... H. Douăzeci de veri. — Specie de orhidee. 12. Poezii de slava. — Balansoar pe plajă. VERTICAL : 1. Luna lui cuptor . . . (pl.). — Centre de răcoritoare ... 2. Sărbătoarea lui August 23. 3. Resturi de porumb fiert ... — Pășune alpină. 4. Cu capul în jos. — Marginile tăului ... 5. Vine de la munte ... — Eforie . . . celebră ! — Vara se tunde scurt ... 6. Teme. — Eterna enigmă. — 23 August, (pl.). 7. Vraja mării. — Aliment pentru copii. — începe recreerea ! 8. Spectacol de varietăţi pe litoral. 9. Camere . . . —... la hotelul principal al Constanţei ! — Frunză de brad. 10. Pe litoral ... — Iulie de foc ... 11. Peisaje noi ne oferă surorile oraşului. — Vechi , centru turistic în centrul ţării... 12. De la munte la mare . . . (pl.). — De la o vară la alta... Cuvinte rare : EM, ANIA IO AN ROMAN 1 2 5 4 5 67 9 IOTIu 2 1 ] i1_ 11 m 4 IC• 67 T nr# d n ii ]■) □1* io• 1 "1 itr. TP •2L _ 1N DOSARUL DE PENSIE (Urmare din pag. 1) Am solicitat, la această întrebare, un răspuns din partea tovarăşului Veres Ludovic, directorul Direcţiei judeţene a muncii. — Principala vină o poartă, evident, întreprinderea care a întocmit — tîrziu şi greşit — dosarul de pensie (Dosarul poartă semnătura şefului şantierului, Vecerdi Teodor şi a inspectorului principal pentru personal, Ger,gely Maria — n.n.). —• Credeţi că oficiul de pensii nu are nici o vină ? — Intr-un sens, are. Conform dispoziţiilor, se putea calcula pensia pentru lunile lipsă pe baza cîştigului minim. In acest caz însă pensia ar putea fi ceva mai mică_ decît cea calculată pe baza salariului tarifar. Adeverinţele cu pricina trebuiau însă să fie în dosarul expediat de întreprindere (şi cel care l-a întocmit ştia acest lucru). — După cîte ştim, acesta nu este singurul caz cînd oficiul de pensii primeşte de la întreprinderi dosare întocmite tardiv şi greşit. Nu aveţi competenţa de a lua nici o măsură împotriva vinovaţilor ? — Ba da. Conform Legii, putem aplica unele amenzi. Dar persoana amendată poate plăti pe loc jumătate din minimul amenzii care este 100 lei. Or, pentru 50 de lei, nu putem trimite un inspector care să întocmească procesul-verbal la Gheorgheni, de pildă, deoarece cheltuielile ar depăşi suma cumulată din amendă. Există însă, am spune noi, şi alte posibilităţi de eliminarea a lipsurilor. De pildă, o mai bună instruire a celor care se ocupă cu întocmirea dosarelor, mai mare responsabilitate din partea conducerilor întreprinderilor. Şi, desigur, în primul rînd, eliminarea spiritului birocratic din relaţiile funcţionar-public. II „Spectacol“ la bufetul gării Cu cîtva timp în urmă, călătorii sosiţi în gara Băile Tuşnad au putut asista la un moment deosebit. In incinta bufetului, prin fumul des de puteai să-l tai cu cuţitul, prin zgomotul asurzitor al „cîntăreţilor“ de ocazie, răzbăteau fel de fel de cuvinte frumoase, mai ales substantive şi epitete amintind de regnul animal. De altminteri, întreaga atmosferă şi comportare a celor implicaţi nu era prea departe de lumea necuvântătoarelor cu patru picioare. Iar pentru ca spectacolul să fie complet, după epuizarea vocabularului, protagoniştii principali — Pal Ludovic şi Bálint Francisc, amîndoi din Lăzăreşti — au recurs la obiecte tăioase din recuzita personală. Abia intervenţia miliţiei a reuşit să-i potolească. Acum, vor putea medita la consecinţele „spectacolului“ organizat. K. WECSLER Un talon care-i în plus Există o prevedere cuprinsă în Regulamentul de circulaţie care menţionează că în condiţiile în care drumul public este acoperit cu apă sau noroi, autovehiculele micşorează viteza, ferind eventualii pietoni. Se pare, însă, că Legea circulaţiei pentru unii rămîne doar pe hîrtie. Deunăzi, conducătorul autocamionului 21—HR—1102, circula cu viteză prin centrul oraşului Gheorgheni fără să mai ţină seama de trecători, care se lipeau de garduri, speriaţi de puhoiul stîrnit de maşină. Păcat , că nu l-a observat un agent, care să-i fi... dezlipit un talon din carnet. M. POPA L Intremierea judeteaNA DE MORARII SI PANIFICATIE 3) , cu sediul în Miercurea-Ciuc, str. Harghitei nr. 46 angajeaza — UN conducător auto — din apropierea oraşului Miercurea-Ciuc 15 MUNCITORI NECALIFICAŢI la secţia de panificaţie şi moara din Miercurea-Ciuc, în caz de definitivare, cu posibilități de calificare la locul de muncă. Informații la compartimentul personal, telefon interior nr. 7. Pag. 3 IE' »■■■■■•■■■■■■■■■■■■■■■■■■ ■ r ■■■■■■■■■■■ a a ■■■■■ a ■............................... * întreprinderea Judeţeană ( de Morărit şi Panificaţie ] „Harghita“ | I ! Secţia III Odorheiu Secuiesc, str. Republicii nr. 35 angajează I •II din apropierea municipiului Odorheiu Secuiesc 10 MUNCITORI NECALIFICAŢI la secţia de panificaţie Odorheiu Secuiesc şi moara Brădeşti, în caz de definitivare cu posibilităţi de calificare la locul de muncă. :: INTREPRINDEREA DE TRAISPORI AUTO TIRGU MDI1ES _, recrutează elevi pentru şcoala de şoferi profesionişti, seria 1 septembrie — tineri născuţi in anii 1951, 1952 şi 1953, cu domiciliul în judeţele Mureş şi Harghita. Actele necesare: — Cerere tip; — Certificat de naştere, copie legalizată; — Certificat şcolar, copie legalizată; — Fişă medicală; — Declaraţie. Durata şcolarizării este de 6 luni. înscrierile se fac la sediile autobazelor din raza unde domiciliază candidaţii, pînă la data de 15 august 1971, şi la Şcoala de şoferi profesionişti din Tîrgu Mureş. Se asigură masa gratuită. Informaţii suplimentare se pot primi la autobuzele transport ale secţiei şi la Şcoala de şoferi profesionişti, Tîrgu Mureş, str. Libertăţii nr. 110, telefon 1.37.18.