Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-08-05 / nr. 1069

Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în staţiunile din zona Mangalia­ Nord în după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turisti­ce din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost anali­zat stadiul înfăptuirii planuri­lor privind amenajarea litora­lului Mării Negre în perimetrul Saturn - Venus - Jupiter - Nep­tun, corespunzător soluţiilor a­­doptate anul trecut, cînd secretarul general al partidu­lui, împreună cu arhitecţii că­rora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansam­blu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere es­tetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. în această vizită, secretarul ge­neral al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Mi­ron Constantinescu, Vasile Patili­­neţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanţi ai organelor ju­deţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au co­laborat la înfăptuirea măruţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din sta­ţiunea turistică Saturn, un­de, în ultimul an, după vi­zita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. A­ceastă staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capaci­tate de aproximativ 11.200 de locuri. Ritmul construcţiilor în a­­ceastă staţiune a fost intensificat în deosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproxima­tiv opt luni, au fost date în fo­losinţă hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător e­­dificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al ho­telului, în faţa privirilor se des­chide o vastă şi feerică perspec­tivă. Se vede nu numai „Saturn“; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, întinerit şi el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o expli­caţie pentru a înţelege că turis­­mul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a e­­conomiei naţionale. An de an, fru­museţile patriei noastre, ca şi cu­noscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare nu­măr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Man­galia Nord, cu cele pa­tru staţiuni ale sale din nord, au devenit de mult puncte de a­­tracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiec­tanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. în ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii „Sa­turn“, gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crea­rea unui nou complex hotelier de 1.850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iar­nă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor impor­tante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recoman­darea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcţii mo­derne cu staţiunea „Saturn“ , în felul acesta urmînd să dispară as­pectul actualei periferii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistemati­zare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele o­­biective economice ce se vor im­planta în zonă. Pentru înfăptuirea programului (Continuare în pag. a 3-a) te • ■ ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR Automulţumirea este străină la Fabrica de confecţii din Odorheiu Secuiesc Ca o expresie a profundului democra­tism al întregii noastre organizaţii sociale, adu­nările salariaţilor care au loc în aceste zile în întreprinderi şi institu­ţii, dezbat, cu participa­rea plenară a muncito­rilor, problemele cele mai vitale , probleme­le legate de producţie, de viaţa şi activitatea milioanelor de ctitori ai socialismului. Nici un aspect nu este lipsit de importanţă, cînd el a­­fectează producţia, mer­sul înainte. Este tonică, fortifian­­tă, atmosfera unei adu­nări a salariaţilor, cum a fost cea de la Fabrica de confecţii din Odorhe­iu Secuiesc, grija mun­citorilor pentru desti­nele producţiei lor. „Da, avem rezultate notabile, colectivul nostru a de­pus eforturi susţinute, atunci cînd a fost nevoie s-au efectuat şi ore su­plimentare, dar încape loc pentru mai bine, pentru mai mult“. Au­tomulţumirea le este străină oamenilor, nu succesele sunt puse pe prim-plan, ci carenţele care mai persistă, pro­centul subiectiv ce tra­ge, uneori, greu în ba­lanţa producţiei, pen­tru că, aşa cum s-a re­afirmat la adunare, „problema calităţii pro­duselor este de primă importanţă în activita­tea întreprinderii“. Iată de ce muncitoarea Bede Elisabeta, a subliniat necesitatea unei exigen­ţe sporite la recepţiona­­rea materiei prime şi a produselor finite. Slaba corelare a acti­vităţii serviciului apro­vizionare cu necesităţile fabricii, condiţiile pre­care de transport, au făcut ca brigăzi întregi să stea fără lucru — si­tuaţie aspru criticată de acru maistrul Imre Gábor. După cum amintea şi tovarăşul Szabó Álmos, directorul întreprinderii, din cele trei mașini din dotare, două sunt propu­se pentru casare, iar a treia — dă randament scăzut, nereușind să sa- M.POPA (Continuare în pag. a 3-a) L, la sacrim ­ Moravuri şi... năravuri Totuşi, ar merita atenţie inovaţia asta dacă­ aţi trece şi dv. coautor... ! »•«•••»»•••0009094 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Anul IV, nr. 1069 JOI 5 august 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Edilii oraşului Mier­­curea-Ciuc sunt preo­cupaţi de continua îm­bunătăţire a condiţiilor de circulaţie. Pe linia acestor preocupări, re­cent, s-au efectuat lu­crări de întreţinere a pavajului pe strada Pe­töfi, în cartierul Pati­noarului aleile de cir­culaţie au fost re­ame­najate, supraînălţîndu­­se, iar pe margini s-au plantat flori. S-a redeschis, după lucrările de reamenaja­­re, unitatea de prezen­ tare a produselor lacta­te din Miercurea-Ciuc. Şi-a închis porţile Ta­băra de instruire a se­cretarilor organizaţiilor de tineret din şcoli, or­ganizată de C.C. al U.T.C. la Homorod. Timp de peste o lună, 1.600 de activişti U.T.C. din şcoli, au purtat dis­cuţii asupra diferitelor probleme ale vieţii de organizaţie, au audiat expuneri. în curînd, aici îşi vor petrece vacanţa pionieri din mai multe judeţe ale ţării. La Miercurea-Ciuc, în apropierea Casei de cultură, se lucrează in­tens la amenajarea spa­ţiilor comerciale de la parterul blocului turn. S-au instalat felinare fluorescente în faţa ma­gazinelor, iar în inte­rior se execută ultimele finisaje şi se montează mobilierul. Asociaţia crescătorilor de albine a organizat pentru membrii săi, stu­­păritul pastoral în di­ferite locuri din judeţ şi ţară. Pînă în prezent, a­­picultorii au extras în medie cite 15 kg de la stupii situaţi în lanurile de floarea-soarelui. Tot­odată, au fost achiziţio­nate 2.600 kg de miere. DE PE CUPRINSUL PATRIEI Aspect din depozitul noii Fabrici de conserve din Turnu Măgurele O PAGINĂ EROICĂ DIN ISTORIA CLASEI MUNCITOARE: 32 de ani de la luptele greviste ale minerilor din Lupeni Puternică citadelă a clasei muncitoare, un a­­devărat vulcan în stare de continuă alertă, de­presiunea montană a Văii Jiului a­­constituit încă din primii ani ai naşterii acestui centru industrial minier, un motiv de nelinişte pen­tru clasele stăpînitoare. Patronii anonimi ai mi­nelor, în goană după profituri din ce în ce mai mari, au aplicat to­t timpul cele mai in­umane metode de ex­ploatare a muncitorilor, în aceste condiţii, cel mai eficace mijloc de apărare l-au constituit grevele. încă din 1845, Fr. Engels arătase că „grevele sunt pentru muncitori o şcoală mi­litară în care se pregă­tesc pentru marea lup­tă“. La această şcoală de foc s-au călit şi muncitorii Văii Jiului, care au participat în decursul anilor la nu­meroase lupte greviste, dintre care, cea din 1929 din Lupeni, se înscrie printre cele mai impor­tante. Aceasta, împre­ună cu grevele petroliş­tilor şi ceferiştilor, du­pă cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat „în modul cel mai grăitor spiritul combativ al clasei mun­citoare, afirmarea ro­lului partidului comu­nist, a capacităţii sale de a organiza şi condu­ce lupta oamenilor mun­cii“. Cheia răbufnirii se află în tergiversarea pe parcursul a 9 luni a în­cheierii unui contract colectiv favorabil mun­citorilor, precum şi în condiţiile deosebit de 13 grele de muncă şi viaţă în care trăiau, în lupta pentru apărarea sindi­catelor unitare revolu­ţionare, contra teroarei şi cenzurii poliţieneşti, în scopul declanşării grevei generale pe în­treg bazinul carbonifer, s-a ţinut o şedinţă pre­liminară cu delegaţii minerilor, la Petroşani, unde s-a hotărît acţiu­nea. O mînă trădătoare a intervenit între timp, fapt ce a făcut ca toţi delegaţii conferinţei să fie arestaţi, cu excepţia celor de la Lupeni. A­­ceştia, fără să ştie ce s-a întîmplat cu tova­răşii lor, pregătesc şi declanşează greva la 5 august, punînd stăpîni­­re pe uzina electrică, între timp, forţele re­presive ale stăpînirii burghezo-moşiereşti au luat măsuri de izolare a greviştilor, i-au încer­cuit şi a doua zi s-a or­donat să se tragă în ei. 30 de mineri au fost u­­cişi atunci la Lupeni şi peste 100 au fost răniţi. Greva a continuat totuşi pînă în data de 10 au­gust, după care munci­torii au fost forţaţi cu jandarmi să intre în mină. Masacrul laş al mine­rilor avea să stîrnească o extraordinară explo­zie de indignare în în­treaga opinie publică din România şi de peste hotare. P.C.R. editează manifeste „contra cri­mei de la Lupeni, pen­tru ajutorarea familiilor victimelor, pentru front unic, amnistie şi răs­turnarea capitalismului“. Toată presa muncito­rească şi democratică se alătură protestului comuniştilor. Se formea­ză comitete de ajutora­re „Lupeni“ în ţară şi peste hotare. Protestea­ză cu vehemenţă prin­­tr-un „Apel către întrea­ga Europă luminată, către muncitorii, ţăranii şi intelectualii din toa­te ţările!“ 56 de eminen­te personalităţi de ta­lie mondială, ca scrii­torii Karl von Osietzki, Karin Mihaelis, Ernst Toller, renumitul publi­cist Egon Erwin Kisch, Ed. Berstein şi S. Jako­­baj, 18 medici, membri ai clerului, mari perso­nalităţi feminine ş.a. Scriitorul Panait Is­­trati întreprinde o an­chetă pe cont propriu, deplasîndu-se de la Pa­ris pentru aceasta, de­­mascînd într-un şir de articole odiosul asasinat. După vizitarea spita­lului notează : „La spi­tal, 9 mineri, groaznic maltrataţi, mai agoni­zează şi acum, după cinci săptămîni. Din 9, şapte sunt împuşcaţi pe la spate. Proporţia e a­­ceeaşi şi pentru morţi: trei sferturi dintre ei au fost loviţi pe la spate. Cel care cădea a­­vea apoi capul strivit cu arma, pieptul stră­puns, pîntecul sfîşiat“. Aducînd şi alte măr­turii la fel de zgudui­toare, în ultimul său articol el arată că „nu există cruţare pentru responsabilii masacru­lui de la 6 august“, cere apoi „să se ridice starea de asediu din Lupeni, sau, mai bine zis, din Valea Jiului, un­de domneşte jandarmul şi Siguranţa“. Reclamă totodată ocrotirea vădu­velor celor ucişi „care sunt ameninţate să fie date afară din locuin­ţele lor de către societa­tea minieră“. Greva minerilor de la Lupeni, jertfa celor că-Prof. IRIMIE STRAUŢ (Continuare în pag. a 3-a) NICI 0 CLIPA IROSITA INBATALIA RECOLTEI! IN ZONA ODORHEIULUI SECUIESC Ca urmare a măsuri­lor organizatorice între­prinse de către condu­cerile cooperativelor a­­gricole, a interesului manifestat de membrii cooperatori, campania de seceriș din bazinul Odorheiului Secuiesc se apropie de finiş, în fruntea acestei ac­ţiuni însufleţite se află cooperativele agricole de producţie din Crişeni, Şoimuşu Mare, Şoimuşu Mic şi Ocna de Sus, care au terminat seceri­şul griului şi al secarei, în urma unor strădanii care le fac cinste. Ur­mează ca, în cel mai scurt timp, să se treacă cu toate forţele dispo­nibile la treieriş, pre­cum şi la efectuarea a­­răturilor de vară, în vederea pregătirii cul­turilor viitoare. Foarte mici suprafeţe, mai au de secerat coo­peratorii din Cristuru Secuiesc, Avrămeşti, Tărceşti, Eliseni, Secu­­ieni, Săcel, Crăciunel, Odorheiu Secuiesc, Bră­­deşti, Dealu, Sîncrai, Ze­­tea etc., care au păşit în faza finală, urmînd ca peste cîteva zile să încheie şi ei această im­portantă lucrare. Eforturi serioase vor trebui să depună, în continuare, cooperative­le agricole din Şiclod, Corund, Păuleni, Atid, Ulieş, Nicoleşti, Dîrjiu, Praid şi Ghipeş, care sunt rămase în urmă. Este necesară o mai atentă coordonare a tu­turor mijloacelor pentru ca, în cel mai scurt timp, recolta acestui an să ia drumul hambare­lor. P. MARIUS Campania de seceriş se apropie de sfîrşit Aurul cîmpiilor aşteaptă semnalul drumului spre hambare — bubu­itul prevestitor de belşug al batozelor . TELEX­ E ÎN POLONIA, ter­mometrele continuă să înregistreze temperaturi deosebit de ridicate, la 3 august mercurul ajun­­gînd în regiunile nor­dice la plus 30 grade. A­­genţia P.A.P. relevă că din cauza secetei a înce­put să coboare nivelul apelor freatice, provo­­cînd greutăţi în aprovi­zionarea unor localități cu apă potabilă. ilEGE ORĂ • ÎN ULTIMELE 24 DE ORE asupra întregu­lui teritoriu al Belgiei s-au abătut violente fur­tuni însoţite de ploi to­renţiale şi de grindină, în numeroase localităţi s-au înregistrat inunda­ţii, acoperişuri smulse, întreruperea comunica­ţiilor. Unele şosele au fost blocate de arbori dezrădăcinaţi şi automo­bile abandonate. Pînă în prezent nu s-a semnalat nici o victimă, dar pa­gubele materiale sunt a­­preciate a fi deosebit de importante. • VALOAREA pro­ducţiei realizate în a­­nul 1970—1971 în R.A.U. de industria grea şi de industria petrolului a atins 1.611.295.000 de lire egiptene , a anunţat Aziz Sidky, vicepremier pentru producţie şi co­merţ, ministru al in­dustriei, petrolului şi bogăţiilor minerale. • ÎNTR-O declaraţie făcută presei, noul prim­­ministru al Republicii Democratice Populare a Yemenului, Aii Nas­er Mohammed, a relevat că guvernul său va pro­mova o politică de întă­rire a colaborării şi coo­perării cu celelalte ţări arabe şi va extinde re­laţiile cu statele socia­liste. TELEX II

Next