Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)
1971-08-05 / nr. 1069
Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în staţiunile din zona Mangalia Nord în după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn - Venus - Jupiter - Neptun, corespunzător soluţiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecţii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. în această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măruţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din staţiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. Această staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11.200 de locuri. Ritmul construcţiilor în această staţiune a fost intensificat în deosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului, în faţa privirilor se deschide o vastă şi feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn“; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, întinerit şi el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicaţie pentru a înţelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia Nord, cu cele patru staţiuni ale sale din nord, au devenit de mult puncte de atracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. în ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii „Saturn“, gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1.850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcţii moderne cu staţiunea „Saturn“ , în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei periferii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului (Continuare în pag. a 3-a) te • ■ ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR Automulţumirea este străină la Fabrica de confecţii din Odorheiu Secuiesc Ca o expresie a profundului democratism al întregii noastre organizaţii sociale, adunările salariaţilor care au loc în aceste zile în întreprinderi şi instituţii, dezbat, cu participarea plenară a muncitorilor, problemele cele mai vitale , problemele legate de producţie, de viaţa şi activitatea milioanelor de ctitori ai socialismului. Nici un aspect nu este lipsit de importanţă, cînd el afectează producţia, mersul înainte. Este tonică, fortifiantă, atmosfera unei adunări a salariaţilor, cum a fost cea de la Fabrica de confecţii din Odorheiu Secuiesc, grija muncitorilor pentru destinele producţiei lor. „Da, avem rezultate notabile, colectivul nostru a depus eforturi susţinute, atunci cînd a fost nevoie s-au efectuat şi ore suplimentare, dar încape loc pentru mai bine, pentru mai mult“. Automulţumirea le este străină oamenilor, nu succesele sunt puse pe prim-plan, ci carenţele care mai persistă, procentul subiectiv ce trage, uneori, greu în balanţa producţiei, pentru că, aşa cum s-a reafirmat la adunare, „problema calităţii produselor este de primă importanţă în activitatea întreprinderii“. Iată de ce muncitoarea Bede Elisabeta, a subliniat necesitatea unei exigenţe sporite la recepţionarea materiei prime şi a produselor finite. Slaba corelare a activităţii serviciului aprovizionare cu necesităţile fabricii, condiţiile precare de transport, au făcut ca brigăzi întregi să stea fără lucru — situaţie aspru criticată de acru maistrul Imre Gábor. După cum amintea şi tovarăşul Szabó Álmos, directorul întreprinderii, din cele trei mașini din dotare, două sunt propuse pentru casare, iar a treia — dă randament scăzut, nereușind să sa- M.POPA (Continuare în pag. a 3-a) L, la sacrim Moravuri şi... năravuri Totuşi, ar merita atenţie inovaţia asta dacă aţi trece şi dv. coautor... ! »•«•••»»•••0009094 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Anul IV, nr. 1069 JOI 5 august 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Edilii oraşului Miercurea-Ciuc sunt preocupaţi de continua îmbunătăţire a condiţiilor de circulaţie. Pe linia acestor preocupări, recent, s-au efectuat lucrări de întreţinere a pavajului pe strada Petöfi, în cartierul Patinoarului aleile de circulaţie au fost reamenajate, supraînălţînduse, iar pe margini s-au plantat flori. S-a redeschis, după lucrările de reamenajare, unitatea de prezen tare a produselor lactate din Miercurea-Ciuc. Şi-a închis porţile Tabăra de instruire a secretarilor organizaţiilor de tineret din şcoli, organizată de C.C. al U.T.C. la Homorod. Timp de peste o lună, 1.600 de activişti U.T.C. din şcoli, au purtat discuţii asupra diferitelor probleme ale vieţii de organizaţie, au audiat expuneri. în curînd, aici îşi vor petrece vacanţa pionieri din mai multe judeţe ale ţării. La Miercurea-Ciuc, în apropierea Casei de cultură, se lucrează intens la amenajarea spaţiilor comerciale de la parterul blocului turn. S-au instalat felinare fluorescente în faţa magazinelor, iar în interior se execută ultimele finisaje şi se montează mobilierul. Asociaţia crescătorilor de albine a organizat pentru membrii săi, stupăritul pastoral în diferite locuri din judeţ şi ţară. Pînă în prezent, apicultorii au extras în medie cite 15 kg de la stupii situaţi în lanurile de floarea-soarelui. Totodată, au fost achiziţionate 2.600 kg de miere. DE PE CUPRINSUL PATRIEI Aspect din depozitul noii Fabrici de conserve din Turnu Măgurele O PAGINĂ EROICĂ DIN ISTORIA CLASEI MUNCITOARE: 32 de ani de la luptele greviste ale minerilor din Lupeni Puternică citadelă a clasei muncitoare, un adevărat vulcan în stare de continuă alertă, depresiunea montană a Văii Jiului aconstituit încă din primii ani ai naşterii acestui centru industrial minier, un motiv de nelinişte pentru clasele stăpînitoare. Patronii anonimi ai minelor, în goană după profituri din ce în ce mai mari, au aplicat tot timpul cele mai inumane metode de exploatare a muncitorilor, în aceste condiţii, cel mai eficace mijloc de apărare l-au constituit grevele. încă din 1845, Fr. Engels arătase că „grevele sunt pentru muncitori o şcoală militară în care se pregătesc pentru marea luptă“. La această şcoală de foc s-au călit şi muncitorii Văii Jiului, care au participat în decursul anilor la numeroase lupte greviste, dintre care, cea din 1929 din Lupeni, se înscrie printre cele mai importante. Aceasta, împreună cu grevele petroliştilor şi ceferiştilor, după cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat „în modul cel mai grăitor spiritul combativ al clasei muncitoare, afirmarea rolului partidului comunist, a capacităţii sale de a organiza şi conduce lupta oamenilor muncii“. Cheia răbufnirii se află în tergiversarea pe parcursul a 9 luni a încheierii unui contract colectiv favorabil muncitorilor, precum şi în condiţiile deosebit de 13 grele de muncă şi viaţă în care trăiau, în lupta pentru apărarea sindicatelor unitare revoluţionare, contra teroarei şi cenzurii poliţieneşti, în scopul declanşării grevei generale pe întreg bazinul carbonifer, s-a ţinut o şedinţă preliminară cu delegaţii minerilor, la Petroşani, unde s-a hotărît acţiunea. O mînă trădătoare a intervenit între timp, fapt ce a făcut ca toţi delegaţii conferinţei să fie arestaţi, cu excepţia celor de la Lupeni. Aceştia, fără să ştie ce s-a întîmplat cu tovarăşii lor, pregătesc şi declanşează greva la 5 august, punînd stăpînire pe uzina electrică, între timp, forţele represive ale stăpînirii burghezo-moşiereşti au luat măsuri de izolare a greviştilor, i-au încercuit şi a doua zi s-a ordonat să se tragă în ei. 30 de mineri au fost ucişi atunci la Lupeni şi peste 100 au fost răniţi. Greva a continuat totuşi pînă în data de 10 august, după care muncitorii au fost forţaţi cu jandarmi să intre în mină. Masacrul laş al minerilor avea să stîrnească o extraordinară explozie de indignare în întreaga opinie publică din România şi de peste hotare. P.C.R. editează manifeste „contra crimei de la Lupeni, pentru ajutorarea familiilor victimelor, pentru front unic, amnistie şi răsturnarea capitalismului“. Toată presa muncitorească şi democratică se alătură protestului comuniştilor. Se formează comitete de ajutorare „Lupeni“ în ţară şi peste hotare. Protestează cu vehemenţă printr-un „Apel către întreaga Europă luminată, către muncitorii, ţăranii şi intelectualii din toate ţările!“ 56 de eminente personalităţi de talie mondială, ca scriitorii Karl von Osietzki, Karin Mihaelis, Ernst Toller, renumitul publicist Egon Erwin Kisch, Ed. Berstein şi S. Jakobaj, 18 medici, membri ai clerului, mari personalităţi feminine ş.a. Scriitorul Panait Istrati întreprinde o anchetă pe cont propriu, deplasîndu-se de la Paris pentru aceasta, demascînd într-un şir de articole odiosul asasinat. După vizitarea spitalului notează : „La spital, 9 mineri, groaznic maltrataţi, mai agonizează şi acum, după cinci săptămîni. Din 9, şapte sunt împuşcaţi pe la spate. Proporţia e aceeaşi şi pentru morţi: trei sferturi dintre ei au fost loviţi pe la spate. Cel care cădea avea apoi capul strivit cu arma, pieptul străpuns, pîntecul sfîşiat“. Aducînd şi alte mărturii la fel de zguduitoare, în ultimul său articol el arată că „nu există cruţare pentru responsabilii masacrului de la 6 august“, cere apoi „să se ridice starea de asediu din Lupeni, sau, mai bine zis, din Valea Jiului, unde domneşte jandarmul şi Siguranţa“. Reclamă totodată ocrotirea văduvelor celor ucişi „care sunt ameninţate să fie date afară din locuinţele lor de către societatea minieră“. Greva minerilor de la Lupeni, jertfa celor că-Prof. IRIMIE STRAUŢ (Continuare în pag. a 3-a) NICI 0 CLIPA IROSITA INBATALIA RECOLTEI! IN ZONA ODORHEIULUI SECUIESC Ca urmare a măsurilor organizatorice întreprinse de către conducerile cooperativelor agricole, a interesului manifestat de membrii cooperatori, campania de seceriș din bazinul Odorheiului Secuiesc se apropie de finiş, în fruntea acestei acţiuni însufleţite se află cooperativele agricole de producţie din Crişeni, Şoimuşu Mare, Şoimuşu Mic şi Ocna de Sus, care au terminat secerişul griului şi al secarei, în urma unor strădanii care le fac cinste. Urmează ca, în cel mai scurt timp, să se treacă cu toate forţele disponibile la treieriş, precum şi la efectuarea arăturilor de vară, în vederea pregătirii culturilor viitoare. Foarte mici suprafeţe, mai au de secerat cooperatorii din Cristuru Secuiesc, Avrămeşti, Tărceşti, Eliseni, Secuieni, Săcel, Crăciunel, Odorheiu Secuiesc, Brădeşti, Dealu, Sîncrai, Zetea etc., care au păşit în faza finală, urmînd ca peste cîteva zile să încheie şi ei această importantă lucrare. Eforturi serioase vor trebui să depună, în continuare, cooperativele agricole din Şiclod, Corund, Păuleni, Atid, Ulieş, Nicoleşti, Dîrjiu, Praid şi Ghipeş, care sunt rămase în urmă. Este necesară o mai atentă coordonare a tuturor mijloacelor pentru ca, în cel mai scurt timp, recolta acestui an să ia drumul hambarelor. P. MARIUS Campania de seceriş se apropie de sfîrşit Aurul cîmpiilor aşteaptă semnalul drumului spre hambare — bubuitul prevestitor de belşug al batozelor . TELEX E ÎN POLONIA, termometrele continuă să înregistreze temperaturi deosebit de ridicate, la 3 august mercurul ajungînd în regiunile nordice la plus 30 grade. Agenţia P.A.P. relevă că din cauza secetei a început să coboare nivelul apelor freatice, provocînd greutăţi în aprovizionarea unor localități cu apă potabilă. ilEGE ORĂ • ÎN ULTIMELE 24 DE ORE asupra întregului teritoriu al Belgiei s-au abătut violente furtuni însoţite de ploi torenţiale şi de grindină, în numeroase localităţi s-au înregistrat inundaţii, acoperişuri smulse, întreruperea comunicaţiilor. Unele şosele au fost blocate de arbori dezrădăcinaţi şi automobile abandonate. Pînă în prezent nu s-a semnalat nici o victimă, dar pagubele materiale sunt apreciate a fi deosebit de importante. • VALOAREA producţiei realizate în anul 1970—1971 în R.A.U. de industria grea şi de industria petrolului a atins 1.611.295.000 de lire egiptene , a anunţat Aziz Sidky, vicepremier pentru producţie şi comerţ, ministru al industriei, petrolului şi bogăţiilor minerale. • ÎNTR-O declaraţie făcută presei, noul primministru al Republicii Democratice Populare a Yemenului, Aii Naser Mohammed, a relevat că guvernul său va promova o politică de întărire a colaborării şi cooperării cu celelalte ţări arabe şi va extinde relaţiile cu statele socialiste. TELEX II