Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-09-19 / nr. 1109

Anul IV, nr. 1109 DUMINICA 19 septembrie 1971 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE N­UMIŢI-VA­­ 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Caraş-Severin Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In cursul zilei de sîmbătă, 18 septembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovară­şii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ şi Maxim Berghianu a continuat vizita de lucru în judeţul Caraş-Severin. De la reşedinţa judeţului se plea­­că la primele ore ale dimineţii. Cetăţenii Reşiţei, care pe tot par­cursul vizitei de vineri au încon­jurat cu multă căldură şi dra­goste pe conducătorul partidului şi statului, au dat din nou străzi­lor „Cetăţii de foc“ imaginea spe­cifică marilor sărbători, prin en­tuziastele şi strălucitoarele mani­festări populare. In aplauzele şi uratele mulţimii, coloana de ma­şini străbate centrul oraşului, în­­dreptîndu-se spre Caransebeş. Vizita secretarului general în mu­nicipiul Reşiţa, prilejuită şi de împlinirea a 200 de ani de activi­­tate industrială neîntreruptă pe aceste meleaguri, dialogul fruc­tuos cu activişti de partid şi de stat, cu cadre de conducere din economia judeţului, cu munci­tori, ingineri şi tehnicieni din în­treprinderile municipiului, indi­caţiile date reprezintă un puter­nic factor mobilizator pentru ac­tivitatea viitoare a reşiţenilor, pentru dezvoltarea continuă, mul­tilaterală a judeţului Caraş- Severin. ... Caransebeş. In aceeaşi at­mosferă entuziastă, plină de căl­dură, conducătorii de partid şi de stat străbat arterele principale ale oraşului. Aproape întreaga populaţie a venit în întâmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Prin aplauze şi urate, oamenii muncii îşi exprimă neţărmurită bucurie de a avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi sta­tului, dragostea şi recunoştinţa faţă de conducerea partidului şi statului pentru grija ce le-o poartă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt invitaţi să viziteze noua uzină în care pro­cesul de producţie se desfăşoară concomitent cu lucrările de con­strucţii şi montaj. La intrare se află o imensă pancartă pe care este înscrisă urarea „Bine aţi (Continuare în pag. a 2-a) Dragi tovarăşi, Doresc în primul rînd să vă adresez dumnea­voastră, întregului colectiv al Uzinelor „Oţelul Roşu“, tuturor oamenilor muncii din oraşul Oţe­lul Roşu, un salut călduros din partea Comite­tului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre socialiste. (Aplauze îndelungate). Mitingul de astăzi este consacrat unui eveni­ment important din viața uzinei dumneavoastră — împlinirea a 175 de ani de cînd a început să se producă metal pe aceste meleaguri. Doresc să menţionez că în aceşti ani uzina a cunoscut o dezvoltare continuă — şi mai cu seamă în anii construcţiei socialiste, cînd producţia ei s-a mă­rit de cîteva ori. De aceea, doresc să vă felicit atît cu prilejul aniversării a 175 de ani de exis­tenţă a uzinei, cit şi pentru rezultatele bune pe care le-aţi obţinut în anii construcţiei socialis­mului. (Aplauze puternice, prelungite). De fapt, uzina dumneavoastră produce astăzi aproape tot atît oţel cit se producea înainte de război în întreaga noastră ţară. Desigur, aceasta arată cit de slab dezvoltată era, în trecut, siderurgia în România, dar, totodată, pune în evidenţă pro­gresele mari pe care uzina dumneavoastră le-a cunoscut în aceşti ani. Probabil că pînă în 1975, uzina va ajunge să producă chiar mai mult oţel decît se realiza în România înaintea celui de-al doilea război mondial. Aceasta arată ce mari perspective de dezvoltare are în continuare uzi­na dumneavoastră. (Vii aplauze). Cunoaşteţi preocuparea partidului nostru pri­vind dezvoltarea siderurgiei, faptul că acordăm o mare atenție creşterii rapide a producţiei de metal şi în special sporirii substanţiale a pro­ducţiei oţelurilor speciale, prelucrării superioare a acestora. In cadrul acestui program, uzinei „Oţelul Roşu“ îi revin sarcini importante. Pe baza măsurilor suplimentare care se elaborează pentru dezvoltarea producţiei de oţel şi asigura­rea economiei noastre naţionale cu profile cît mai corespunzătoare necesităţilor, uzina dum­neavoastră urmează să cunoască în următorii ani o dezvoltare mai rapidă decît se avea iniţial în vedere. Va trebui, fără îndoială, să se acorde o atenţie mai mare modernizării mai accelerate a producţiei, inclusiv a oţelăriei şi, o dată cu creşterea şi diversificarea producţiei, să se îm­bunătăţească şi condiţiile de muncă ale celor ce lucrează aici. (Aplauze puternice, îndelungate). Cunoscînd rezultatele bune obţinute de colec­tivul uzinei atît în cursul cincinalului care a trecut, cît şi în primele opt luni ale noului cin­cinal — faptul că planul de producţie a fost realizat în această perioadă în proporţie de 103 la sută — am deplina convingere că şi sarcinile sporite ce revin colectivului dumneavoastră vor fi realizate cu succes. De aceea, doresc să vă fe­licit pentru rezultatele bune obţinute atît în cincinalul trecut, cît şi în primele opt luni ale acestui an — şi să vă urez succese şi mai mari în viitor. (Aplauze îndelungate). Aşa cum s-a spus aici, o dată cu dezvoltarea uzinei, în anii socialismului s-au îmbunătăţit continuu condiţiile de viaţă ale oamenilor mun­cii din întreprindere şi din oraş. Vechea comu­nă — sau mai bine zis, vechiul sat — a devenit astăzi un oraş cu peste zece mii de locuitori. S-au ridicat aici o serie de obiective social­­culturale — şi, fără îndoială, că şi în cursul acestui cincinal va continua să se dezvolte atît construcţia de locuinţe, cit şi de instituţii şi aşezăminte de interes social şi cultural — ceea ce va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. (Aplauze puternice). Toate acestea fac parte din programul general elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru pentru dezvoltarea într-un ritm rapid a industrializării socialiste a țării, care să permită apropierea României de țările avansate din punct de vedere economic, să asigure ridicarea patriei noastre la un nivel economico-social tot mai înalt, condiţii tot mai bune de viaţă între­gului popor. Acestea sunt, de fapt, înseşi obiec­tivele făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, care asigură bunăstarea şi fericirea tuturor celor ce muncesc. (Aplauze puternice, îndelungate). Fără îndoială, realizarea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului cere efor­turi serioase din partea întregului popor, și, în primul rînd, cere o activitate intensă din partea clasei noastre muncitoare, care, de altfel, a răs­puns întotdeauna cu cinste chemării partidului şi deţine rolul principal în întreaga operă de făurire a socialismului în România. (Aplauze puternice). în activitatea noastră au existat, desigur, şi unele lipsuri, s-au săvîrşit şi greşeli. Mai avem încă multe lucruri de îmbunătăţit, inclusiv în uzina dumneavoastră, unde trebuie perfecţiona­tă activitatea atît pe tărîmul investiţiilor, al gos­podăririi eficiente a mijloacelor pe care le aveţi la îndemînă, cît şi în ce priveşte utilizarea mai bună a capacităţii oamenilor muncii. Aveţi aici un colectiv cu bune tradiţii, cu o calificare (Continuare în pag. a 2-a) NCHEIEREA LUCRĂRILOR AGRICOLE IME­DIATE $1 PREGĂTIREA RECOLTEI VIITOARE Din păcate, de ceea ce ne temeam s-a produs. Inrăutăţindu-se brusc, timpul continuă să dic­teze de cîteva zile un repaus forţat lucrărilor agricole de sezon, ceea ce face ca stadiul nesa­tisfăcător al campaniei de recoltare a păioase­­lor şi a celei de pregăti­­­re a viitoarei recolte să se menţină constant mai în toate unităţile agrico­le cooperatiste din ju­deţul nostru. Aşadar, din bilanţul săptămînii de lucru pe care o în­cheiem pe ogoarele ju­deţului, de această dată lipsesc rezultatele aş­teptate, doar în privinţa treierişului păioaselor putem remarca o oare­care îmbunătăţire, din cele 22.533 ha de grîu şi secară, secerişul căro­ra s-a încheiat în pri­mele zile ale săptămînii, s-au treierat la zi cantită­ţile de pe o suprafaţă de 17.231 ha, ceea ce echi­valează cu efectuarea lucrării în producţie de 76,5 la sută. In rest, la celelalte, lucrări, schimbări mici, neînsemnate departe de a ne satisface! Din 10.696 ha de cartofi afla­te în posesia cooperati­velor agricole de pro­ducţie s-au recoltat 1194 ha, s-au efectuat arături pe o suprafaţă de 5.934 ha, din care au fost pre­gătite în vederea însă­­rpînţărilor 2.745 ha. In­sămînţările de toamnă stagnează şi ele de cîte­va zile, efectuîndu-se pînă acum doar într-un procent de 3,8 la sută. Dată fiind prezenta situaţie, departe de sta­diul la care unităţile agricole cooperatiste ar fi putut ajunge printr-o mai bună valorificare a posibilităţilor reale de care dispun, consiliile de conducere, organele locale sunt chemate ca îndată ce timpul va permite, să ia măsuri energice care să ducă la încheierea neîntîrziată a unor lucrări imediate ca: secerişul orzoaicei şi a ovăzului, transpor­tul păioaselor de pe tarlale la arii, impri­­mînd în acelaşi timp un ritm substanţial îmbu­nătăţit lucrărilor de tre­­ieriş şi a celor legate de pregătirea viitoarei re­colte. In acest scop e necesar ca fiecare clipă bună pentru lucru să fie folosită cu maximă eficienţă, toate forţele umane şi mecanizate disponibile să fie puse în slujba recuperării ră­­mînerii în urmă înre­gistrate din cauza preci­pitaţiilor abundente că­zute în ultima vreme. Ţinînd cont, totodată, de comunicările institu­tului de meteorologie şi hidrologie, privind starea timpului în ulti­ma decadă a lunii sep­tembrie, să se ia măsuri în vederea protejării culturilor, în care scop se cer utilizate materia­le fumigene ca : rezidu­uri din gospodărie, ru­meguș, cauciuc, paie, ta­laj, gudron etc. Avem, deci, în săptă­­mîna ce urmează, de în­fruntat destule greutăţi pe care numai printr-o­ susţinută muncă, prin-, tr-o organizare raţiona­lă a producţiei le putem învinge. I. D. KISS Informai»­i an In cel de-al treilea meci al turneului pe care-1 întreprinde la Miercurea-Ciuc, forma­ţia finlandeză Turun- Toverit a dispus de Avîntul Miercurea-Ciuc cu scorul de 11—1 (3—0; 2—1; 6—0) prin golurile marcate de : Kokkonen, Torkkel, Niittoaha, Vai­­nio, Sura, Soini, Jo­hansson, Paksal, Luojd­­la. Pentru gazde a marcat Szabó. A­­arbi­trat cuplul bucureştean Cornel Stîncă şi Mihai Tresneanu. In cadrul lucrărilor de modernizare a o­­raşului Miercurea-Ciuc, un obiectiv foarte im­portant îl reprezintă staţia de epurare a a­­pelor menajere. I.G.O. ne anunţă că lucrările sunt într-un stadiu a­­vansat, termenul de predare fiind foarte a­­propiat. Numai în capitala judeţului, ieri, au fost livrate 2.500 kg de car­ne, 1.100 kg peşte con­gelat, 2.000 kg de brîn­­zeturi, 3.000 kg prepa­rate carne, 1.000 kg lămîie, produse zaha­roase, făină albă, za­hăr, paste făinoase, conserve de legume şi fructe, de carne, pre­cum şi alte produse în cantităţi îndestulă­toare. După exemplul oraşu­lui reşedinţă de judeţ, şi la Odorheiu Secuiesc s-a deschis un curs de patinaj pe rotile, înscri­erile se mai pot face la casa municipală de cul­tură, taxa de înscriere fiind de 70 de lei. MOMENTE DE INTENSĂ ACTIVITATE PIONIEREASCĂ • Ieri, 18 septembrie, în sala mare a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc s-au desfăşurat lu­crările secţiunii de pionieri a Conferinţei judeţe­ne a Organizaţiei Pionierilor, la care au par­ticipat peste 100 de delegaţi ai unităţilor pionie­reşti din şcolile judeţului nostru. în deschidere, pionierii participanţi au între­prins o vizită pe la cîteva din obiectivele econo­mice şi culturale ale oraşului reşedinţă de ju­deţ, iar după lucrări au fost spectatorii unui in­teresant şi atractiv program cultural-artistic. • Astăzi, în aceeaşi sală, are loc Conferinţa judeţeană a Organizaţiei Pionierilor unde parti­cipă un număr de două sute de comandanţi de unităţi pioniereşti, conducători de cercuri, alte cadre didactice, invitaţi. Buszán Géza, vopsitor la Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc , se numără printre fruntașii în între­cerea socialistă, îndeplinindu-și planul și dînd lucru de calitate. Consemnări MENTE EDUCAII IN MN­­­CM A LEGII CONTRAVENŢII ION Intîlnim frecvent expresia : este o „măruntă“ contravenţie, „o faptă obişnuită“, în cazul în care este vorba despre anumite încălcări ale normelor privind menţinerea liniştii pu­blice, salubrităţii, esteticii localităţilor, transportul în comun, regimul preţurilor, comerţul în pieţe, tîrguri şi oboare. De­sigur — la prima vedere — unele abateri de la asemenea norme nu par extrem de grave. De altfel, şi în ştiinţa dreptului s-a ajuns la conclu­zia — întemeiată pe experienţa relaţiilor interu­­mane — aprecierii contravenţiilor ca fapte mai puţin grave decît infracţiunile. Se ştie, de pildă, că noul Cod penal nu mai încriminează o serie de fapte, care — în condiţiile actuale — prezintă un pericol social redus, întrucît prevenirea şi sancţionarea lor corespunzătoare pot fi realizate cu efect sporit printr-o procedură administrativă, aplicabilă contravenţiilor. Ca urmare, a fost îm­bunătăţită reglementarea privitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, în scopul sporirii eficienţei ei educative. In această nouă viziune, procedura constatării şi sancţionării contraven­ţiilor îngăduie organelor de stat să acţioneze operativ, cu promptitudinea necesară pentru a pune capăt unor asemenea abateri de la reguli elementare de convieţuire. Practica demonstrează însă că, nu pretutin­deni a fost înţeles temeinic spiritul legii, anumite organe şi funcţionari de stat manifestă bunăvo-Prof. univ. dr. DUMITRU I. MAZILU, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice inţă, toleranţă, neintervenind ori de cîte ori constată că fapta s-a produs. Se cunoaşte, de pildă, că legislaţia în vigoare prevede măsuri concrete de sancţionare a celor care nu respectă regulile comerciale, lansînd comenzi necorespun­zătoare, neoferind mărfuri disponibile din depo­zit, neaplicînd modificările de preţuri în terme­nul stabilit etc. Constituie contravenţie lipsa etichetelor sau a listelor de preţuri, de desfacere sau achiziţie, precum şi etichetarea sau afişa­rea preţurilor sau tarifelor respective în con­diţii necorespunzătoare de vizibilitate, claritate a menţiunilor sau din punctul de vedere al legă­turii directe dintre preţul de desfacere şi marfa expusă. Or, este ştiut că, în această privinţă, cu toate eforturile făcute şi cu toate sancţiunile a­­plicate, sunt încă vînzători care continuă să în­calce în mod sistematic cerinţa de a face cunos­cute preţurile mărfurilor respective, ceea ce le dă posibilitatea să pretindă, şi adesea, să obţină, preţuri mai mari decît cele stabilite pentru marfa vîndută. In cazul în care organele chemate să constate asemenea fapte intervin, cei în cauză îşi fac „autocritica“, de regulă, susţinînd că este vorba despre o „scăpare“, despre o „măruntă“ neatenţie. Se întîmplă însă, ca şi după aplicarea sancţiunii — care, în paranteză fie zis, nu cre­dem că este suficient de severă — cel în cauză să fie pe mai departe „neatent“, ştiind că, în cel mai rău caz, urmarea poate fi plata unei noi a­­menzi de maximum 200 lei. In acelaşi timp, constituie contravenţie aşeza­rea cîntarelor ori a altor instrumente de măsurat în locuri inaccesibile vederii cumpărătorilor sau folosirea lor în aşa fel încît aceştia să nu aibă posibilitatea de a verifica exactitatea cîntăririi sau măsurării. Nemaivorbind despre comporta­rea necivilizată şi nepăsătoare faţă de public, despre nerespectarea regulilor de servire a cum­părătorilor, din partea unor oameni cărora le sunt străine cele mai elementare norme de poli­teţe şi respect în relaţiile cu cetăţenii. Nu credem că este cazul să mai insistăm asupra frecvenţei încălcării acestor prevederi legale. După opinia noastră, ar fi greşit să calificăm asemenea abateri drept „mărunte“, fără impor­tanţă. Această atitudine constituie prin ea însăşi o condiţie favorizantă proliferării unor contra­venţii, îngreunînd eforturile depuse pentru era­dicarea lor. Este cunoscut că, în ultimul timp, s-au între­prins măsuri mai hotărîte de către cei investiţi (Continuare în pag. a 3-a) După cum se ştie în­tre 19—25 septembrie are loc „Săptămîna Cru­cii Roşii“ — largă orga­nizaţie de masă, care se ocupă cu ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii. Organele sanitare pro­­priu-zise — medicii, toa­te cadrele medicale — nu şi-ar putea îndeplini misiunea de prevenire, depistare precoce, trata­rea bolnavilor, dacă, în această activitate nu ar profita de contribuţia maselor, dacă acestea nu s-ar identifica cu măsurile organelor sa­nitare. Numai o activitate susţinută de educare a maselor este în stare să realizeze acest postulat. „Crucea Roşie“ se anga­jează, în primul rînd, pentru educarea sanita­ră a cetăţenilor, ca or­ganizaţie obştească, al cărei scop este, ca ma­sele să participe în mod activ la munca sa­nitară, formînd un sol fertil pentru munca or­ganelor sanitare priu-zise. „Crucea Ro­şie" este o organizaţie voluntară. Prin comisii­­le sale locale se organi­zează cursuri sanitare, la care se învaţă nu nu­mai regulile unei vieţii sănătoase, ci şi măsuri­le de prim ajutor in caz de accidente sau îm­bolnăviri acute. Membrii Dr. AMBRUS ZOLTÁN, preşedintele Comisiei de Cruce Roşie a judeţului Harghita „SAPTAMINA CRUCII ROŞII“ Crucea Roşie—organizaţie în slujba sănătăţii omului pro- (Continuare In pag. a 3-a) BALANŢA FURAJERĂ - ECHILIBRU Sectorul zootehnic, cu o însemnată pondere în economia agrară a ju­deţului, dispune anul acesta de o puternică bază furajeră. Pînă la această dată a fost aco­perit întregul necesar de grosiere, cantităţi foarte mici răminînd de asigu­rat la fîn şi la furajele suculente însilozate. Există toate premisele ca, în scurt timp, în­treaga cantitate necesa­ră balanței furajere a acestui an să fie asigu­rată.

Next