Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-10-01 / nr. 1119
Pag. 2 OBSERVAŢIA PSIHOLOGICĂ IN ŞCOALĂ După cum se ştie, o clasă de elevi este o realitate foarte puţin omogenă din punct de vedere psihologic. Sînt atîtea diferenţe individuale între ei şi uneori atît de mari, încît o cunoaştere a lor cît mai exactă se impune ca strict , necesară, dacă vrem să obţinem rezultate de seamă în munca noastră didactică. Printre diversele metode de cunoaştere ştiinţifică a personalităţii elevului, observaţia psihologică ocupă un loc de frunte. Ea prezintă ,marele avantaj, că este uşor accesibilă oricărui cadru didactic, fără să comporte o pregătire de specialitate, cum ar fi, bunăoară, metoda experimentală a testelor, a chestionarului, a biografiilor etc. Aplicată cu grijă, ea ne va da rezultate de-a dreptul surprinzătoare : progresele la învăţătură vor fi ale clasei întregi şi nu numai ale cîtorva elevi pe care îi considerăm în general mai bine dotaţi. Iar aceasta, deoarece cunoscînd prin observaţie psihologică înclinaţiile particulare ale fiecăruia (puterea de concentrare şi a atenţiei voluntare, felul sau tipul de memorie, nivelul diferit al capacităţii de asimilare a cunoştinţelor) vom putea realiza o predare individualizată a cunoştinţelor, o predare adaptată situaţiei reale în care se află clasa. Procedînd aşa, nu vom face decît să aplicăm principiul individualizării procesului instructiv-educativ — piatră de temelie a şcolii noi şi titlul de glorie al învăţămîntului modern de pretutindeni. In aceasta constă, aşadar, valoarea observaţiei psihologice. In oricare din verigile învăţământului, observaţia psihologică ne dă o cunoaştere destul de exactă a materialului asupra căruia se exercită acţiunea noastră instructiveducativă — (elevul cu însuşirile sale psihice specifice) — ne uşurează enorm sarcina fundamentală a activităţii didactice : predarea individualizată a cunoştinţelor. Vreau să ilustrez aceasta cu un exemplu recent din experienţa mea didactică. Observaţia psihologică mi-a arătat că cei 8 elevi ai clasei a II-a pe care i-am avut în anul şcolar 1970—71 de la Şcoala generală cu clasele I—IV. din satul Vidacut, judeţul Harghita, se pot grupa din punct de vedere al capacităţii de asimilare a cunoştinţelor aritmetice, în următoarele 3 categorii . Din prima categorie fac parte 2 elevi care posedă în mod vădit aptitudine matematică. In a doua categorie intră, de asemenea, 2 elevi, dar care „prind" ceva mai greu relaţiile aritmetice, şi, în sfîrşit, în a 3-a categorie intră restul de 4 elevi, dintre cei cu a căror şcolarizare am întîmpinat greutăţi datorită mediului lor familial dificil, cît şi a unei frecvenţe neregulate la şcoală. Aceasta fiind situaţia, de fapt, este foarte firesc să fi folosit o tratare diferită cu cele trei categorii de elevi, diferită ca stăruinţă, efort didactic şi metodologie în predarea aritmeticii. Efortul didactic principal l-am depus în direcţia grupei a doua şi a treia, pe cei din grupa a doua străduindu-mă să-i aduc cît mai aproape cu putinţă de nivelul grupei întîi, iar pe cei din grupa a treia să-i fac să depăşească cît mai mult stadiul lor înapoiat în ce priveşte cunoştinţele aritmetice (lucru care nu a fost posibil decît printr-o serie de meditaţii, în afara orelor de clasă). Evident s-ar putea da şi alte exemple privind alte clase şi alte materii de învăţămînt. în încheiere, aş vrea să remarc faptul foarte îmbucurător că în ultima vreme, psihologiei i se acordă un important rol ca ştiinţă ajutătoare a pedagogiei. Revistele noastre de specialitate didactică abundă în articole şi studii, care evidenţiază tot mai pregnant valoarea şi eficienţa psihologiei în procesul instructiv. ION A. CREANGĂ, învăţător la Şcoala generală Vidacut Tribuna pedagogului 0— 11— 11—i1— 11— 11— I cu cu a a cu cu nu cu a cu cu cu cu cu cu i cu cu cu cu cu Săptămlna viitoare pe ecrane LA „TRANSILVANIA"* 4—7 OCTOMBRIE Brigada Diverse în alertă — noua producţie a Studioului cinematografic Bucureşti, reia, cu aceleaşi personaje, în situaţii noi, tematica iniţiată de TM.,P. D. intră In acţiune“. Căpitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Căpşună (Sebastian Papaiani) şi clinele poliţist Costică urmăresc o bandă de falsificatori de bani. Dar, perspicacitatea brigăzii se dovedeşte tardivă, căci bandiţii fuseseră arestaţi cu puţin timp înaintea sosirii lor. Mai mult noroc au la nişte ... văduve cu termen redus a căror ocupaţie se dovedeşte a fi departe de sincerele regrete. Nelipsite din film sunt şi mai vechile noastre cunoştinţe Gogu (Tear. Constantin), Steriade (Dem Rădulescu), Trandafir (Puiu Călinescu). Regia: Mircea Drăgan. 8—10 OCTOMBRIE Intilnire cu o necunoscută. O producţie a studiourilor greceşti în regia lui Vassili Georgiades. O dramă sentimentală se petrece în casa judecătorului Dimitri, fără ca el să ştie. Elena — soţia lui face o pasiune amoroasă pentru Alexis — pictor rătăcitor, pe care îl va împuşca. Un film cu pasiuni mistuitoare, re- muşcări, lacrimi şi... speranţe. In rolurile principale, Helena Nathanael, Yiannis Vogiis, Dimitri Myrat. LA „HARGHITA" 4—6 OCTOMBRIE Eu, Francisk Skorina — Regizorul Boris Stepanov a închinat acest film al studiourilor „Bielorus — Film“, memoriei lui Gheorghi (Francisk) Skorina (1490—1541) — spirit luminat, filozof şi medic, fondatorul primei tipografii bieloruse, care într-o epocă de puternică obscurantism a fost unul dintre cei ce şi-au dedi- ’ cat viaţa luminării po- porului. Interpreţii Oleg Iankovski, N. Griţenko, G. Karka, şi alţii. 7—10 OCTOMBRIE Poienile roşii — producţie a studiourilor Moldova — Film. Scenariul şi regia: Emil Loteanu. In rolurile principale : Svetlana Toana (Ioana), Viktor Voinicescu (Andrei Gruia), Grigore Grigoriu (Savva Milciu), Victor Csutak (Ilie Gruia). Poienile roşii — locul spre care se îndreaptă ciobanii cu oile lor, acolo unde arborii cu frunze roşii ard ca nişte flăcări şi unde iarba creşte înaltă şi mătăsoasă—vor revela păstorilor frumuseţea pămîntului, aici vor afla dragostea şi ura, cruzimea şi dreptatea, vor lupta împotriva răului, petrecîndu-şi astfel încă un an din viaţa lor aspră, plină de farmec şi neprevăzut. Secvenţă din filmul „Intilnire cu o necunoscută". HARGHITEI IN VIZITĂ LA GRĂDINIŢA Nr. 12 DIN MIERCUREA-CIUC Cunoaşteţi Acolo unde domneşte grija pentru cei mici Despre grădiniţa nr. 12 — căminul de zi de pe lingă Fabrica de confecţii din Miercurea- Ciuc — auzisem numai cuvinte de laudă , că acolo copiii primesc Intr-adevăr o educaţie aleasă, că au educatoare foarte bune, că acolo domneşte o curăţenie de ... farmacie, că au o bucătăreasă cum nu mai sînt multe în oraş etc. Un mic colectiv de femei, care în cei cinci ani de la înfiinţarea instituţiei se poate mîndri cu rezultate deosebite şi in primul rînd, cu faptul că au reuşit să creeze alţii un adevărat cămin. Nu au avut mobilier, şi-au procurat, cu sprijinul colectivului de conducere al fabricii; nu au avut material didactic, şi-au confecţionat cu propriile mîini („zestrea“ lor e bogată, variată, adecvată); nu au avut instalaţii sanitare, au insistat pînă s-au instalat, iar în prezent căminul este amenajat potrivit cerinţelor celor mai moderne. Au şi acum unele greutăţi : în primul rînd, lipsa de spaţiu pentru cei 52 copii. Localul în care căminul funcţionează în prezent nu permite lărgirea spaţiului, au nevoie de un alt local, au şi propuneri în acest sens, dar organele locale nu le acordă sprijin suficient. Curtea căminului, de asemenea, ar trebui lărgită, nu sunt însă posibilităţi. Părinţii, împreună cu educatoarele, au amenajat în curte un solar, dar acesta nu este suficient pentru atîţia copiii. In cele cîteva încăperi ale căminului domneşte o curăţenie şi ordine care trădează mîini grijulii de femei, spirit de organizare, dragoste pentru copiii. Totul este pus la locul său, copiii sînt învăţaţi să fie ordonaţi. Bucătăria, — unde se pregăteşte zilnic o mîncare gustoasă — străluceşte de curăţenie, înfăţişarea ei laudă bucătăreasa Katia Juliana, şi ajutorarea ei Boldizsár Ileana. Bunurile căminului sînt bine administrate, lăudînd priceperea administratoarei Miklós Magdalena, iar lenjeria străluceşte datorită strădaniei spălătoresei Gerebfly Ana. Curăţenia exemplară se datoreşte îngrijitoarelor Fülöp Margareta şi Sándor Irina. Sănătatea copiilor e supravegheată de asistenta medicală Reeze Margareta, iar educaţia lor este asigurată de educatoarele Moldovan Ileana şi Márton Elisabeta. Colectivul acesta inimos, închegat, uinde, fiecare îşi aduce din plin contribuţia la munca nobilă de educare a copiilor, este condus de nu mai puţin inimoasa Maria Afloarei, directoarea căminului, învăţătoare fruntaşă, posesoarea Medaliei Muncii. Lucrează de 33 de ani în domeniul învăţămintului, deşi înfăţişarea-i tinerească îi dezminte vîrsta. De cînd s-a înfiinţat acest cămin, i-a fost încredinţată conducerea unităţii, dăruinduşi priceperea şi pasiunea educării copiilor muncitorilor de la Fabrica de confecţii. Secretul succesului dînsei ni l-a dezvăluit în două cuvinte lapidare : „Iubesc copiii“. Această dragoste pentru copii le caracterizează pe toate aceste minunate femei, care formează colectivul Grădiniţei nr. 12 din Miercurea-Ciuc. ÎNTÎLNIRE CU ELEGANŢA Modelele pe care vi le prezentăm astăzi sînt menite să vă sugereze cîteva idei pentru îmbogăţirea garderobei copiilor noştri şcolari şi preşcolari. Pulovărele tricotate, din primul clişeu, se pot confecţiona din rămăşiţe, chiar de diferite culori. Al doilea clişeu reprezintă un pardesiu tricotat, pentru zilele friguroase ale toamnei. O carte „A fost o dată un bărbat şi o femeie, şi din dragostea lor s-a născut un fecior ...“ Povestea omului, a dragostei nemuritoare, care rezumă, în simplitatea şi frumuseţea ei, marea taină a vieţii mereu înnoite ... Aşa se încheie cartea Adrianei Deculescu consacrată analizei profunde a acestui mare sentiment care uneşte „dor cu dor", sentiment atît de mult cvitat invers, muzică şi culoare. Autoarea imaginează cuvintele de mai sus ca un început de basm, „tot atît de vechi ca şi omul pe pămint“. De fapt, lectură aceasta pe care o recomandăm la rubrica „Pentru noi, femeile", o putem tot atît de bine propune (poate cu mai multă justificare) şi la ... „Pentru noi, bărbaţii" ! După ce face o interesantă incursiune in dezvoltarea filogenetică şi ontogenetică a speţei umane, în capitolul „Geneza omului", figurină, prin urmare, fundamentul biologic al sentimentului de dragoste, autoarea (o remarcabilă stilistă, alături de o pasionată cercetătoare ştiinţifică) tratează in capitolul al doilea, materia propriu-zisă a abordării sale —• Dragostea. Secţiunile — „Instinct — impuls —afectivitate", „Elementele dragostei„Dragostea de-a lungul veacurilor“, „Virstele dragostei", „Dragostea şi căsătoria“ etc. — sunt o agreabilă lectură, plină de observaţii subtile asupra acestui aşa de controversat subiect esenţialmente literar! Cititoarele (şi cititorii!) au prilejul de a parcurge un bogat repertoriu de observaţii filozofice, literare, sociologice toate argumentînd in final ideea că „dragostea are nevoie de lumină şi de linişte sufletească pentru a realiza — fără temeri, suspiciuni şi nelinişti — fericirea durabilă a cuplului pe umerii căruia se va sprijini viitoarea familie“. De fapt, basmul începe de aici, de la apariţia pe lume a unui omuleţ somnoros , strîngind in mîiniie lui firave toate comorile, lumii, tainele existenţei înseşi, dind sens vieţii... V. EMIL despre dragoste Rubrică realizată de ANUL IV. nr. 119 această reţetă ? LEGUME IN BULION Alegeţi legumele pe care doriţi să le conservaţi — separat pentru gătit sau amestecate pentru ghiveci — şi fierbeţi-le pînă sînt pe jumătate gata. Aşezaţi legumele în borcan şi turnaţi peste ele bulion de roşii. Acoperiţi borcanele cu celofan şi fierbeţi-le în două ziile cîte 45 de minute în baie de aburi. Sfaturi util Cîteodată, găsind o reţetă bună, renunţăm la a o prepara, în lipsă de cintar. E bine să apelăm atunci la măsura... cu lingura. Iată o listă utilă pentru fiecare gospodină : 1 lingură rasă de făină 10 g 1 lingură rasă de arpacaş 13 g 1 lingură rasă de griş 12 g 1 lingură rasă de orez 20 g 1 lingură rasă de fulgi de ovăz 8 g 1 lingură rasă de pesmet 10 g 1 lingură rasă de zahăr tos 15 g 1 lingură rasă de zahăr pudră 15 g 1 lingură rasă de sare 15 g 1 lingură rasă de cacao 10 g 1 lingură rasă de untură 15 g 1 lingură rasă de ulei 8-10 g DnnnnnnnnannnnnnnnnncDnnnnnnnnanannnnnnaaannnanannnnnnnnnannnnn PROGRAMUL TI PENTRU K SAPTAMINA 3-9 OCTOMBRIE 3 DUMINICA, 3 OCTOMBRIE 8.30 Deschiderea emisiunii. Sport şi sănătate. 9.00 Matineu duminical pentru copii — Wilhelm Tell. Interpretează un colectiv al teatrului de păpuşi din Cluj. — Film serial. Sebastian şi secretul epavei, episodul ,,Dacă Jonathan ar fi vorbit“. 10.00 Viaţa satului. 11.15 Concert simfonic popular. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. Postmeridian . 14.00 Fotbal : Petrolul — Steaua. Transmisiune directă de la Ploieşti. 15.45 Magazin. 17.00 Film serial : Planeta giganţilor. 17.50 Fotbal : R.D.G. — Cehoslovacia (înregistrare de la Berlin). 19.00 Vetre folclorice. „Cîtu-i Someşul de mare“. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii. Dincolo de nori. Magistrala transfăgărăşeană. 20.20 Film artistic : Magistratul. 21.50 Desene animate. 22.00 Un poet al melodiei — Ion Vasilescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. Sport. LUNI. 4 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Recitalul violonistului Nicușor Predescu. 18.15 Scena — emisiune de informare și critică teatrală. 18.45 Stop cadru. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Film serial : Aghiotantul Excelenţei Sale (IV). 21.00 „La poarta sărutului“. Spectacol muzical-coregrafic susţinut de artişti amatori din judeţul Gorj. Transmisiune de la Tîrgu Jiu. 22.00 Dinamica societăţii româneşti. 22.30 Din ţările socialiste. 22.45 Telejurnalul de noapte. MARŢI, 5 OCTOMBRIE 15.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune literară. 18.15 Toate pînzele sus ! Emisiune pentru pionieri. 18.45 Jean Piere Jumez (Franţa) interpretează la chitară pagini celebre din muzica marilor compozitori. 19.00 Itinerar plastic românesc. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 De la Timiş la Făget. Program susţinut de ansamblul artistic ,Banatul“ din Timişoara. 20.45 Seară de teatru : ,,Fiul cantonierului“ de Vasile Chiriţă. 21.35 Avanpremieră. 21.40 Secretul diamantului. O comedie interpretată de cimpanzei. 22.05 Balet pe muzică de Claude Debussy. 22.25 Oameni şi fapte. 22.40 Şlagăre şi interpreţi de pretutindeni 22.55 Telejurnalul de noapte. MIERCURI, 0 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Universal şotron — enciclopedie pentru copii. 18.25 Mult e dulce şi frumoasă . . . 18.40 Solişti de muzică populară : Maria Cornescu şi Nelu Balăşoiu. 18.50 Confruntări . Avantajele şi limitele specializării. 19.10 Tragerea froncexpres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 — Melodiile serii . Prime audiţii de muzică uşoară românească cu orchestra Sile Dinicu. 20.20 Telecinemateca . ..Orez Amar“. Premieră pe ţară. Cu : Raf Vallone, Vittorio Gassman, Silvana Mangano. 22.00 Romanţe şi cîntece de petrecere. 22.15 Teleglob. Liban. 22.40 Interpreţi celebri, roluri celebre. Tenorul Di Stefano la Bucureşti. 22.55 Telejurnalul de noapte. JOI, 7 OCTOMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp in agricultură 19.10 Pentru sănătatea dv. Lipsa poftei de mîncare la copii. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Cîntece și jocuri populare. 20.35 Pagini de umor ,,Foaie verde trei smicele“ de V. Silvestru. 21.15 Interpretul săptămînii. Valentin Gheorghiu. Seară a televiziunii din R.D.G. 21.40 Magdeburg — Centru al industriei grele. 21.55 Desene animate. 22.10 Revista operetei. 22.50 Telejurnalul de noapte. VINERI, 8 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Căminul. 18.50 Lumea copiilor. Daniela şi Aşchiuţă poştaşi. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de scară. 20.10 Cronica politică internă de Eugen Mândrie. 20.25 Muzică populară. 20.40 Emisiune de ştiinţă : Chimia în lumea de azi . . . Chimia deceniilor viitoare. 21.20 Film artistic. ..Dragostea lui Serafim Frolov“. Producţie a studiourilor sovietice. 22.35 Şlagăre dansate. 22.50 Telejurnalul de noapte. SIMBATA, 9 OCTOMBRIE 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internaţională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.10 Film serial : „Atomiştii“. Episodul III. 22.10 Teledivertisment. Dicţionar muzical-distractiv. Litera C. 23.10 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.20 Romanţe şi cîntece de petrecere. MEMENTO VINERI, 1 OCTOMBRIE 11.30 Transmisiune directa de la mitingul organizat cu prilejul deschiderii noului an universitar 1971—1972, în Capitală. 18.00 Deschiderea emisiunii. Căminul. Emisiune de George Pietraru. 18.50 Lumea copiilor. „Meteor 2“. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă, de Eugen Mândrie. 20.15 Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu. 20.30 Film artistic: Muntele Tigrului e luat cu asalt. 22.35 Imagini din R.P. Chineză. 22.45 Telejurnalul de noapte. SIMBATA, 2 OCTOMBRIE 16.15 Deschiderea emisiunii — Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete — Bună seara băieţi— 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Săptămîna internaţională. 21.10 Film serial Atomiştii — episodul II : „Accidentul“. O producţie a studiourilor franceze. 22.10 Teledivertisment.~ 22.50 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.10 Seară de romanţe cu Irina Loghin, Angela Buciu şi Puşa Poenaru. VINERI, 1 OCTOMBRIE 1969 — A murit Alexandru Moghioroş, vechi militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti, activist de frunte al partidului şi statului nostru. (n. 23. X. 1911). 1899 ------S-a născut Gheorghe Paloş, militant al mişcării muncitoreşti. (m. 1940). 1949 — Proclamarea Republicii Populare Chineze. Sărbătoare naţională. 1949 — A fost creată Agenţia China Nouă. (Hsinhua). 1960 — Proclamarea independenţei în Cipru. Sărbătoare naţională. 1960 — Proclamarea independenţei în Nigeria. 1963 — Proclamarea republicii. Sărbătoare naţională. (Nigeria). 1547 — S-a născut scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful ,, Transilvania“ : Articolul 420, seriile I—II, film indian. Cinematograful „Harghita“ : Urna de altadata, film ungaro-suedez. ODORHLIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod“ : O floare si doi grădinari, seriile I — II, film indian. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ : îngerii negri, seriile III, film bulgar. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" . ..Animalele, film francez. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ . Departe în apus, film sovietic. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roşu“ : Intilnirea, film franco-italian. BORSEC — Cinematograful ..Borsec“ „ UfliTî de altădată, film ungaro-suedez. Cinematograful ..Izvorul“ : Femeia să t€ trama de bărbat, film grec. BĂILE TIJȘNAD — Cinematograful ..Oltul“ : Printre colinele verzi, film românesc. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Subteranul, film românesc. VLAHITA — Cinematograful „Fierarul“ : Zidul iait, film cehoslovac. CICEU — Cinematograful „Feroviarul“ : La porțile pămîntului, film românesc. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul“ Prinţesa tristă, film cehoslovac. PRAID — Cinematograful „Praid“ : Doar un telefon, film maghiar. CIUMANI — Cinematograful „Cultural“ : Adio, prieteni, film bulgar. Studioul Tg. Mureş VINERI, 1 OCTOMBRIE 6.30—7.00 Jurnal de dimineaţă: Ştiri. Sfatul medicului. Muzică. 16.30—18.00 Cronica actualităţii. Prelucrări folclorice. Moment liric. Noutăţi de muzică uşoară. Pe undele tinereţii: Gaudeamus igitur (deschiderea anului universitar) , însemnări lirice; Frumusețea meseriei. Muzică. MARIA MARCOVICI MEMENTO