Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-10-01 / nr. 1119

Pag. 2 OBSERVA­ŢIA PSIHO­LOGICĂ IN ŞCOALĂ După cum se ştie, o clasă de elevi este o realitate foarte puţin o­­mogenă din punct de vedere psihologic. Sînt atîtea diferenţe indivi­duale între ei şi uneori atît de mari, încît o cu­noaştere a lor cît mai exactă se impune ca strict , necesară, dacă vrem să obţinem rezul­tate de seamă în mun­ca noastră didactică. Printre diversele meto­de de cunoaştere ştiinţi­fică a personalităţii ele­vului, observaţia psiho­logică ocupă un loc de frunte. Ea prezintă ,ma­rele avantaj, că este uşor accesibilă oricărui cadru didactic, fără să comporte o pregătire de specialitate, cum ar fi, bunăoară, metoda expe­rimentală a testelor, a chestionarului, a bio­grafiilor etc. Aplicată cu grijă, ea ne va da rezultate de-a dreptul surprinzătoare : progre­sele la învăţătură vor fi ale clasei întregi şi nu numai ale cîtorva elevi pe care îi considerăm­ în general mai bine do­taţi. Iar aceasta, deoare­ce cunoscînd prin obser­vaţie psihologică încli­naţiile particulare ale fiecăruia (puterea de concentrare şi a atenţiei voluntare, felul sau tipul de memorie, nive­lul diferit al capacităţii de asimilare a cunoş­tinţelor) vom putea re­aliza o predare indivi­dualizată a cunoştinţe­lor, o predare adaptată situaţiei reale în care se află clasa. Procedînd aşa, nu vom face decît să aplicăm principiul individualizării proce­sului instructiv-educa­tiv — piatră de temelie a şcolii noi şi titlul de glorie al învăţămîntu­­lui modern de pretutin­deni. In aceasta constă, aşadar, valoarea obser­vaţiei psihologice. In oricare din verigile în­văţământului, observaţia psihologică ne dă o cu­noaştere destul de exac­tă a materialului asupra căruia se exercită acţiu­nea noastră instructiv­­educativă — (elevul cu însuşirile sale psihice specifice) — ne uşurea­ză enorm sarcina funda­mentală a activităţii di­dactice : predarea indi­vidualizată a cunoştin­ţelor. Vreau să ilustrez a­ceasta cu un exemplu recent din experienţa mea didactică. Observa­ţia psihologică mi-a a­­rătat că cei 8 elevi ai clasei a II-a pe care i-am­ avut în anul şco­lar 1970—71 de la Şcoa­la generală cu clasele I­—IV. din satul Vida­­cut, judeţul Harghita, se pot grupa din punct de vedere al capacităţii de asimilare a cunoş­tinţelor aritmetice, în următoarele 3 cate­gorii . Din prima cate­gorie fac parte 2 elevi care posedă în mod vă­­­dit aptitudine matema­tică. In a doua catego­rie intră, de asemenea, 2 elevi, dar care „prind"­ ceva mai greu relaţiile aritmetice, şi, în sfîrşit, în a 3-a categorie intră restul de 4 elevi, dintre cei cu a căror şcolariza­re am întîmpinat greu­tăţi datorită mediului lor familial dificil, cît şi a unei frecvenţe neregula­te la şcoală. Aceasta fiind situa­ţia, de fapt, este foarte firesc să fi folosit o tra­tare diferită cu cele trei categorii de elevi, dife­rită ca stăruinţă, efort didactic şi metodologie în predarea aritmeticii. Efortul didactic prin­cipal l-am depus în di­recţia grupei a doua şi a treia, pe cei din gru­pa a doua strădu­indu-m­ă să-i aduc cît mai aproa­pe cu putinţă de nivelul grupei întîi, iar pe cei din grupa a treia să-i fac să depăşească cît mai mult stadiul lor înapoiat în ce priveşte cunoştinţele aritmetice (lucru care nu a fost posibil decît printr-o se­rie de meditaţii, în afara orelor de clasă). Evident s-ar putea da şi alte exemple privind alte clase şi alte materii de învăţămînt. în încheiere, aş vrea să remarc faptul foarte îmbucurător că în ulti­ma vreme, psihologiei i se acordă un important rol ca ştiinţă ajutătoare a pedagogiei. Revistele noastre de specialitate didactică abundă în ar­ticole şi studii, care e­­videnţiază tot mai preg­nant valoarea şi eficien­ţa psihologiei în proce­sul instructiv. ION A. CREANGĂ, învăţător la Şcoala generală Vidacut Tribuna pedagogului 0— 11— 1­1—i­1— 11— 11— I cu cu a a cu cu nu cu a cu cu cu cu cu cu i cu cu cu cu cu Săptămlna viitoare pe ecrane LA „TRANSILVANIA"* 4—7 OCTOMBRIE Brigada Diverse în a­­lertă — noua producţie a Studioului cinemato­grafic Bucureşti, reia, cu aceleaşi personaje, în situaţii noi, tematica iniţiată de TM.,P. D. intră In acţiune“. Căpitanul Panait (Tom­a Caragiu), plutonierul Căpşună (Sebastian Papaiani) şi clinele poliţist Costică urmăresc o bandă de falsificatori de bani. Dar, perspicacitatea bri­găzii se dovedeşte tar­divă, căci bandiţii fuse­seră arestaţi cu puţin timp înaintea sosirii lor. Mai mult noroc au la nişte ... văduve cu termen redus a căror o­­cupaţie se dovedeşte a fi departe de sincerele regrete. Nelipsite din film sunt şi mai vechile noastre cunoştinţe Gogu (­Tear. Constantin), Ste­­riade (Dem Rădulescu), Trandafir (Puiu Căli­­nescu). Regia: Mircea Drăgan. 8—10 OCTOMBRIE Intilnire cu o necu­noscută. O producţie a studiourilor greceşti în regia lui Vassili Geor­giades. O dramă senti­mentală se petrece în casa judecătorului Di­mitri, fără ca el să ştie. Elena — soţia lui face o pasiune amoroasă pen­tru Alexis — pictor ră­tăcitor, pe care îl va îm­puşca. Un film cu pa­siuni mistuitoare,­­ re-­ muşcări, lacrimi şi... speranţe. In rolurile principale, Helena Nat­hanael, Yiannis Vogiis, Dimitri Myrat. LA „HARGHITA" 4—6 OCTOMBRIE Eu, Francisk Skorina — Regizorul Boris Ste­panov a închinat acest film­ al studiourilor „Bielorus — Film“, me­moriei lui Gheorghi (Francisk) Skorina (1490—1541) — spirit lu­minat, filozof şi medic, fondatorul primei tipo­grafii bieloruse, care într-o epocă de puternic­ă obscurantism a fost unul­­ dintre cei ce şi-au dedi- ’ cat viaţa luminării po-­ porului. Interpreţi­i Oleg Iankovski, N. Gri­­ţenko, G. Karka, şi al­ţii. 7—10 OCTOMBRIE Poienile roşii — pro­ducţie a studiourilor Moldova — Film. Sce­nariul şi regia: Emil Lo­­teanu. In rolurile prin­cipale : Svetlana Toana (Ioana), Viktor Voini­­cescu (Andrei Gruia), Grigore Grigoriu (Sa­vva Milciu), Victor Csutak (Ilie Gruia). Po­ienile roşii — locul spre care se îndreaptă cioba­nii cu oile lor, acolo un­de arborii cu frunze ro­şii ard ca nişte flăcări şi unde iarba creşte înaltă şi mătăsoasă—vor reve­la păstorilor frumuseţea pămîntului, aici vor afla dragostea şi ura, cruzimea şi dreptatea, vor lupta împotriva ră­ului, petrecîndu-şi astfel încă un an din viaţa lor aspră, plină de farmec şi neprevăzut. Secvenţă din filmul „Intilnire cu o necunoscută". HARGHITEI IN VIZITĂ LA GRĂDINIŢA Nr. 12 DIN MIERCUREA-CIUC Cunoaşteţi Acolo unde domneşte grija pentru cei mici Despre grădiniţa nr. 12 — căminul de zi de pe lingă Fabrica de con­fecţii din Miercurea- Ciuc — auzisem numai cuvinte de laudă , că acolo copiii primesc In­tr-adevăr o educaţie a­­leasă, că au educatoare foarte bune, că acolo domneşte o curăţenie de ... farmacie, că au o bucătăreasă cum nu mai sînt multe în oraş etc. Un mic colectiv de fe­­mei, care în cei cinci ani de la înfiinţarea in­stituţiei se poate mîndri cu rezultate deosebite şi in primul rînd, cu fap­tul că au reuşit să cre­eze alţii un­ adevărat cămin. Nu au avut mobilier, şi-au procu­rat, cu sprijinul co­lectivului de conduce­re al fabricii; nu au a­­vut material didactic, şi-au confecţionat cu propriile mîini („zestrea“ lor e bogată, variată, a­­decvată); nu au avut in­stalaţii sanitare, au in­sistat pînă s-au instalat, iar în prezent căminul este amenajat potrivit cerinţelor celor mai mo­derne. Au şi acum unele greu­tăţi : în primul rînd, lipsa de spaţiu pentru cei 52 copii. Localul în care căminul funcţionea­ză în prezent nu permite lărgirea spaţiului, au ne­voie de un alt local, au şi propuneri în acest sens, dar organele locale nu le acordă spri­jin suficient. Curtea că­minului, de asemenea, ar trebui lărgită, nu sunt însă posibilităţi. Pă­rinţii, împreună cu e­­ducatoarele, au amena­jat în curte un solar, dar acesta nu este sufici­ent pentru atîţia copiii. In cele cîteva încă­peri ale căminului dom­neşte o curăţenie şi or­dine care trădează mîini grijulii de femei, spi­rit de organizare, dra­goste pentru copiii. Totul este pus la locul său, copiii sînt învăţaţi să fie ordonaţi. Bucătăria, — unde se pregăteşte zilnic o mîncare gustoa­să — străluceşte de cu­răţenie, înfăţişarea ei laudă bucătăreasa Katia Juliana, şi ajutorarea ei Boldizsár Ileana. Bunu­rile căminului sînt bine administrate, lăudînd priceperea administra­toarei Miklós Magdale­na, iar lenjeria strălu­ceşte datorită strădani­ei spălătoresei Gerebfly Ana. Curăţenia exem­plară se datoreşte îngri­jitoarelor Fülöp Marga­reta şi Sándor Irina. Sănătatea copiilor e su­pravegheată de asisten­ta medicală Reeze Mar­gareta, iar educaţia lor este asigurată de educa­toarele Moldovan Ilea­na şi Márton Elisab­eta. Colectivul acesta inimos, închegat, uinde, fiecare îşi aduce din plin con­tribuţia la munca no­bilă de educare a co­piilor, este condus de nu mai puţin inimoasa Ma­ria Afloarei, directoarea căminului, învăţătoare fruntaşă, posesoarea Medaliei Muncii. Lu­crează de 33 de ani în domeniul învăţămintu­­lui, deşi înfăţişarea-i ti­nerească îi dezminte vîrsta. De cînd s-a în­fiinţat acest cămin, i-a fost încredinţată condu­cerea unităţii, dăruindu­­şi priceperea şi pasiunea educării copiilor munci­torilor de la Fabrica de confecţii. Secretul suc­cesului dînsei ni l-a dezvăluit în două cu­vinte lapidare : „Iubesc copiii“. Această dragos­te pentru copii le ca­racterizează pe toate a­­ceste minunate femei, care formează colecti­vul Grădiniţei nr. 12 din Miercurea-Ciuc. ÎNTÎLNIRE CU ELEGANŢA Modelele pe care vi le prezentăm astăzi sînt menite să vă sugereze cîteva idei pentru îmbo­găţirea garderobei co­piilor noştri şcolari şi preşcolari. Pulovărele tricotate, din primul cli­şeu, se pot confecţiona din rămăşiţe, chiar de diferite culori. Al doilea clişeu reprezintă un par­desiu tricotat, pentru zilele friguroase ale toamnei. O carte „A fost o dată un băr­bat şi o femeie, şi din dragostea lor s-a născut un fecior ...“ Poveste­a omului, a dragostei ne­muritoare, care rezumă, în simplitatea şi frumu­seţea ei, marea taină a vieţii mereu înnoite ... Aşa se încheie cartea Adrianei Deculescu con­sacrată analizei profun­de a acestui mare sen­timent care uneşte „dor cu dor", sentiment atît de mult cvitat in­vers, muzică şi culoare. Au­toarea imaginează cu­vintele de mai sus ca un început de basm, „tot atît de vechi ca şi omul pe pămint“. De fapt, lectură aceasta pe care o recomandăm la rubrica „Pentru noi, fe­meile", o putem tot atît de bine propune (poate cu mai multă justifica­re) şi la ... „Pentru noi, bărbaţii" ! După ce face o intere­santă incursiune in dez­voltarea filogenetică şi ontogenetică a speţei umane, în capitolul „Geneza omului", figu­rină, prin urmare, fun­damentul biologic al sentimentului de dra­goste, autoarea (o re­marcabilă stilistă, ală­turi de o pasionată cer­cetătoare ştiinţifică) tra­tează in capitolul al doi­lea, materia propriu-zi­­să a abordării sale —• Dragostea. Secţiunile — „Instinct — impuls —­­afectivitate", „Elemen­tele dragostei„Dragos­tea de-a lungul veacuri­lor“, „Virstele dragostei", „Dragostea şi căsătoria“ etc. — sunt o agreabilă lectură, plină de obser­vaţii subtile asupra a­­cestui aşa de controver­sat subiect esenţial­­mente literar! Cititoa­rele (şi­ cititorii!) au prilejul de a parcurge un bogat repertoriu de observaţii filozofice, li­terare, sociologice toate argumentînd in final ideea că „dragostea are nevoie de lumină şi de linişte sufletească pen­tru a realiza — fără te­meri, suspiciuni şi ne­linişti — fericirea dura­bilă a cuplului pe ume­rii căruia se va sprijini viitoarea familie“. De fapt, basmul începe de aici, de la apariţia pe lume a unui omuleţ somnoros , strîngind in mîiniie lui firave toate comorile, lumii, tainele existenţei înseşi, dind sens vieţii... V. EMIL despre dragoste Rubrică realizată de ANUL IV. nr. 119 această reţetă ? LEGUME IN BULION Alegeţi legumele pe care doriţi să le con­servaţi — separat pen­tru gătit sau amestecate pentru ghiveci — şi fierbeţi-le pînă sînt pe jumătate gata. Aşezaţi legumele în borcan şi turnaţi peste ele bulion de roşii. Acoperiţi bor­canele cu celofan şi fier­beţi-le în două ziile cîte 45 de minute în baie de aburi. Sfaturi util Cîteodată, găsind o reţetă bună, renunţăm la a o prepara, în lipsă de cin­tar. E bine să apelăm atunci la măsura... cu lingura. Iată o listă utilă pentru fiecare gospodină : 1 lingură rasă de făină 10 g 1 lingură rasă de arpacaş 13 g 1 lingură rasă de griş 12 g 1 lingură rasă de orez 20 g 1 lingură rasă de fulgi de ovăz 8 g 1 lingură rasă de pesmet 10 g 1 lingură rasă de zahăr tos 15 g 1 lingură rasă de zahăr pudră 15 g 1 lingură rasă de sare 15 g 1 lingură rasă de cacao 10 g 1 lingură rasă de untură 15 g 1 lingură rasă de ulei 8-10 g DnnnnnnnnannnnnnnnnncDnnnnnnnnanannnnnnaaannnanannnnnnnnnannnnn PROGRAMUL TI PENTRU K SAPT­AMIN­A 3-9 OCTOMBRIE 3 DUMINICA, 3 OCTOMBRIE 8.30 Deschiderea emisiunii. Sport şi să­nătate. 9.00 Matineu duminical pentru co­pii — Wilhelm Tell. Interpretează un co­lectiv al teatrului de păpuşi din Cluj. — Film serial. Sebastian şi secretul epavei, episodul ,,Dacă Jonathan ar fi vorbit“. 10.00 Viaţa satului. 11.15 Concert simfonic popu­lar. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. Postmeridian . 14.00 Fotbal : Petrolul — Steaua. Transmisiune directă de la Ploieşti. 15.45 Magazin. 17.00 Film serial : Planeta giganţilor. 17.50 Fot­bal : R.D.G. — Cehoslovacia (înregistrare de la Berlin). 19.00 Vetre folclorice. „Cî­­tu-i Someşul de mare“. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Re­portajul săptămînii. Dincolo de nori. Ma­gistrala transfăgărăşeană. 20.20 Film artis­tic : Magistratul. 21.50 Desene animate. 22.00 Un poet al melodiei — Ion Vasilescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. Sport. LUNI. 4 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Recitalul violonistului Nicușor Predescu. 18.15 Scena — emisiune de informare și critică teatrală. 18.45 Stop cadru. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Film serial : Aghiotantul Excelenţei Sale (IV). 21.00 „La poarta sărutului“. Spectacol muzical-coregrafic susţinut de ar­tişti amatori din judeţul Gorj. Transmisiune de la Tîrgu Jiu. 22.00 Dinamica societăţii româneşti. 22.30 Din ţările socialiste. 22.45 Telejurnalul de noapte. MARŢI, 5 OCTOMBRIE 15.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune li­terară. 18.15 Toate pînzele sus ! Emisiune pentru pionieri. 18.45 Jean Piere Jumez (Franţa) interpretează la chitară pagini ce­lebre din muzica marilor compozitori. 19.00 Itinerar plastic românesc. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 De la Timiş la Făget. Program susţinut de ansamblul artistic ,Banatul“ din Timişoara. 20.45 Seară de teatru : ,,Fiul cantonierului“ de Vasile Chiriţă. 21.35 Avanpremieră. 21.40 Secretul diamantului. O comedie interpre­tată de cimpanzei. 22.05 Balet pe muzică de Claude Debussy. 22.25 Oameni şi fapte. 22.40 Şlagăre şi interpreţi de pretutindeni 22.55 Telejurnalul de noapte. MIERCURI, 0 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Universal şotron — enciclopedie pentru copii. 18.25 Mult e dulce şi frumoasă . . . 18.40 Solişti de muzică populară : Maria Cornescu şi Nelu Balăşoiu. 18.50 Confruntări . Avanta­jele şi limitele specializării. 19.10 Tragerea froncexpres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Te­lejurnalul de seară. 20.10 — Melodiile se­rii . Prime audiţii de muzică uşoară ro­mânească cu orchestra Sile Dinicu. 20.20 Telecinemateca . ..Orez Amar“. Premieră pe ţară. Cu : Raf Vallone, Vittorio Gass­­man, Silvana Mangano. 22.00 Romanţe şi cîntece de petrecere. 22.15 Teleglob. Liban. 22.40 Interpreţi celebri, roluri celebre. Te­norul Di Stefano la Bucureşti. 22.55 Tele­jurnalul de noapte. JOI, 7 OCTOMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emi­siune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp in agricultură 19.10 Pentru să­nătatea dv. Lipsa poftei de mîncare la copii. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejur­nalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Cîn­tece și jocuri populare. 20.35 Pagini de umor ,,Foaie verde trei smicele“ de V. Silvestru. 21.15 Interpretul săptămînii. Va­lentin Gheorghiu. Seară a televiziunii din R.D.G. 21.40 Magdeburg — Centru al in­dustriei grele. 21.55 Desene animate. 22.10 Revista operetei. 22.50 Telejurnalul de noapte. VINERI, 8 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Căminul. 18.50 Lumea copiilor. Daniela şi Aşchiuţă poştaşi. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de scară. 20.10 Cronica politică internă de Eugen Mândrie. 20.25 Muzică populară. 20.40 Emisiune de ştiinţă : Chimia în lumea de azi . . . Chi­mia deceniilor viitoare. 21.20 Film artistic. ..Dragostea lui Serafim Frolov“. Producţie a studiourilor sovietice. 22.35 Şlagăre dan­sate. 22.50 Telejurnalul de noapte. SIMBATA, 9 OCTOMBRIE 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internaţională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.10 Film serial : „A­­tomiştii“. Episodul III. 22.10 Teledivertis­­ment. Dicţionar muzical-distractiv. Litera C. 23.10 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.20 Romanţe şi cîntece de petrecere. MEMENTO VINERI, 1 OCTOMBRIE 11.30 Transmisiune directa de la mi­tingul organizat cu prilejul deschiderii nou­lui an universitar 1971—1972, în Capitală. 18.00 Deschiderea emisiunii. Căminul. Emisiune de George Pietraru. 18.50 Lumea copiilor. „Meteor 2“. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă, de Eugen Mândrie. 20.15 Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu. 20.30 Film artistic: Muntele Tigrului e luat cu asalt. 22.35 Imagini din R.P. Chineză. 22.45 Tele­jurnalul de noapte. SIMBATA, 2 OCTOMBRIE 16.15 Deschiderea emisiunii — Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete — Bună seara băieţi— 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Săptămîna internaţională. 21.10 Film serial Atomiştii — episodul II : „Accidentul“. O producţie a studiourilor franceze. 22.10 Teledivertis­­ment.~ 22.50 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.10 Seară de romanţe cu Irina Loghin, Angela Buciu şi Puşa Poenaru. VINERI, 1 OCTOMBRIE 1969 — A murit Alexandru Moghioroş, vechi militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti, activist de frunte al par­tidului şi statului nostru. (n. 23. X. 1911). 1899 ------S-a născut Gheorghe Paloş, mili­tant al mişcării muncitoreşti. (m. 1940). 1949 — Proclamarea Republicii Populare Chineze. Sărbătoare naţională. 1949 — A fost creată Agenţia China Nouă. (Hsinhua). 1960 — Proclamarea independenţei în Ci­pru. Sărbătoare naţională. 1960 — Proclamarea independenţei în Ni­geria. 1963 — Proclamarea republicii. Sărbătoare naţională. (Nigeria). 1547 — S-a născut scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful ,, Transilvania“ : Articolul 420, seriile I—II, film indian. Cinematograful „Harghita“ : Urna de al­­tadata, film ungaro-suedez. ODORHLIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod“ : O floare si doi grădinari, seriile I — II, film indian. GHEORGHENI — Cinematograful „Mio­riţa“ : îngerii negri, seriile I­II, film bulgar. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" . ..Animalele, film francez. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ . Departe în apus, film so­vietic. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roşu“ : Intilnirea, film franco-italian. BORSEC — Cinematograful ..Borsec“ „ UfliTî de altădată, film ungaro-suedez. Cinematograful ..Izvorul“ : Femeia să t€ trama de bărbat, film grec. BĂILE TIJȘNAD — Cinematograful ..Ol­tul“ : Printre colinele verzi, film româ­nesc. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Subteranul, film românesc. VLAHITA — Cinematograful „Fierarul“ : Zidul i­ait, film cehoslovac. CICEU — Cinematograful „Feroviarul“ : La porțile pămîntului, film românesc. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul“ Prinţesa tristă, film cehoslovac. PRAID — Cinematograful „Praid“ : Doar un telefon, film maghiar. CIUMANI — Cinematograful „Cultural“ : Adio, prieteni, film bulgar. Studioul Tg. Mureş VINERI, 1 OCTOMBRIE 6.30—7.00 Jurnal de dimineaţă: Ştiri. Sfatul medicului. Muzică. 16.30—18.00 Cro­nica actualităţii. Prelucrări folclorice. Mo­ment liric. Noutăţi de muzică uşoară. Pe undele tinereţii: Gaudeamus igitur (deschi­derea anului universitar) , însemnări lirice; Frumusețea meseriei. Muzică. MARIA MARCOVICI MEMENTO

Next