Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-11-25 / nr. 1166

_ _______ ______________________________ TOAMNĂ DE AUR PENTRU FOTBALUL ROMÂNESC In avancronica me­ciului, am folosit de cî­­teva ori cuvîntul miine, insinuînd, între altele, că, dat fiind felul de a fi al lui Răducanu, am prefera să lipsească din poartă atunci cînd e vorba de un meci deci­siv. Să apere „miine“, ad­ică oricînd, dar nu azi, respectiv ieri, cînd nu ne mai putem per­mite jocul la hazard sau gafe de felul acelora ca­re ne-au făcut să vedem albastru în meciul cu cehii. Și insinuarea, cre­dem, a fost justificată, pentru că, ieri, puteam juca chiar fără portar, la singura fază pericu­loasă, Răducanu a lăsat totul pe seama bare transversale­­ care s­­upus înscrierii golului. Cît despre meci, să re­cunoaștem, a fost prea departe de ce galezii nu­meau meciul surpriză, în care scop au pornit la atac cu opt jucători de liga I. E drept că tam-tamul lor a creat panica necesară unei lo­vituri tari, dar cei care trebuiau s-o înfăptuias­că s-au dovedit mult mai neputincioşi decît ne făcuseră să credem şi acum sîntem siguri că Angelo regretă pruden­ţa exagerată la care şi-a obligat echipa, forţînd-o să joace după tactica de proastă amintire (tem­porizarea). Dacă şi cu­­ astfel de tactică am ■ ajuns în situaţia de a înscrie două goluri (fru­mos cel semnat de Lu­­pescu ca şi cel al lui Lu­­cescu) de a rata­­ trei o­­cazii mai mult decît cla­re (Dembrovschi, Ior­­dănescu, Dobrin) închi­­puiţi-vă cu ce bagaj ar fi plecat galezii dacă îi jucam hora îndrăcită la care i-am supus pe cehi. Să ne bucurăm că am „prins“ victoria du­pă care tînjeam de atîta timp şi, odată cu trece­rea pe primul loc în grupă, ne numărăm printre primele 8 echipe ale continentului, ceea ce nu este, deloc, puţin. Tehnica jucătorilor, forma deosebită pe care o manifestă ca şi omo­genizarea lotului ne în­dreptăţesc speranţele în noi victorii. N. IOAN ÎN MECIUL CU VICTORIA, U.T.A. A OBŢI­NUT . . . VICTORIA In „umbra“ meciului naţionalei, U.T.A. şi-a început cursa în cea de-a III manşă a Cupei U.E.F.A, întâlnind redu­tabila formaţie portu­gheză Vittoria Setubal, în faţa căreia Rapidul în urmă cu doi ani a pierdut la scorul gene­ral de 7-1 ! Cartea de vizită a portughezilor a fost îm­bogăţită între timp cu noi succese, care ne-au făcut pe toţi să înţele­gem că textiliştii au o misiune grea. Şi din primele minute cît am apucat să vedem din prima repriză, oas­peţii au atacat dezlăn­ţuiţi, forţînd golul. Răspunsul arădenilor a fost prompt şi prin a­tacuri sistematice şi-au impus punctul de vede­re. In minutul 9 Domide deschide seria celor trei­ goluri care înseamnă un pas foarte mare pe dru­mul calificării. U.T.A. ne-a demonstrat şi de această dată clasa ei înaltă, suveranitatea cu care ştie să conducă jo­cul şi fantezia combina­ţiilor prin care aduce mingea spre poarta ad­versă. Să ne amintim fazele care au precedat golul marcat de Domide sau execuţia aceea a lui Kun II la care portarul Vittoriei parcă a vrut să se ferească din calea mingii. Cele trei goluri scutesc pe apădeni de grijile returului. ANUL IV, nr. 1166 In contextul multip­lelor forme şi mijloace ale formării conştiinţei socialiste a tineretului, un loc de frunte ii revi­ne învăţământului poli­tico-ideologic U.T.C., ca­dru organizat de pre­gătire politică a tinerei generaţii. Avînd la bază vastul program iniţiat de to­varăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauş­escu pentru îmbu­nătăţirea activităţii po­­litico-ideologice şi cul­tural-educative, Comite­tul Central a­l U.T.C. a pus începând din acest an, pe noi baze întrea­ga activitate politico­­ideologică a organelor şi organizaţiilor U.T.C. Invăţămîntul politico­­ideologic cuprinde, în general, patru cicluri: 1. — Partidul şi tinere­tul. — Uniunea Tinere­tului Comunist — orga­nizaţia noastră revolu­ţionară; 2. — Tradiţii revoluţionare ale clasei muncitoare şi ale Par­tidului Comunist Ro­mân; 3. — Tineretul şi societatea românească contemporană; 4. —­So­­c­ie­ta­tea socialistă mul­tilateral dezvoltată, con­struirea comunismului în România — idealul tinerei generaţii. Marea majoritate a tinerilor din întreprin­deri, şcoli, instituţii şi de la sate din judeţul nostru, au fost cuprinşi în aceste cicluri, potri­vit specificului vîrstei, şi pregătirii profesiona­le generale şi politice. Vor exista diferite moda­lităţi de realizare a pre­gătirii — expuneri, dis­cuţii, dezbateri, între­bări şi răspunsuri, con­curs gen „Cine ştie, răs­punde“ etc. Pe lîngă a­­ceste cicluri, pentru ti­nerii care întimpină di­ficultăţi în înţelegerea noţiunilor de bază po­litice, economiice şi so­ciologice au fos­t con­stituite dicţionare poli­tice, c­a forme de iniţie­re în pregătirea politi­că. De asemenea, la ni­velul liceelor şi şcolilor post­liceale, în instituţii şi unităţi economice mari unde sunt mulţi ti­neri cu pregătire supe­rioară, au fost consti­tuite­ cercuri de dezba­teri ideologice pe pro­bleme de filozofie, eco­nomie, socialism ştiinţi­fic, etică etc. Unele li­cee ca „Dr. Petim Gro­za“ din Odorheiu Secu­iesc, „Salamon Erno“ din Gheorgheni şi-au câştigat o experienţă în organizarea unor aseme­nea cercuri de dezba­teri. Este îmbucurător faptul că, începînd din acest an, numărul cercurilor de dezbateri a crescut simţitor, ele fiind înfiinţate şi în al­te organizaţii. De exem­plu în municipiul Odor­heiu Secuiesc funcţio­nează 2 cercuri de filo­zofie, 3 de economie politică, 2 de socialism ştiinţific, 2 de etică şi 2 de ateism. Cercuri de ateism au fost create şi la liceele din Vlăhiţa şi Remetea. Cercurile politice sunt organizate, în general, la nivelul organizaţiilor U.T.C. pe secţii, sectoa­re, schimburi, coopera­tive agricole, pe clase şi ani de studiu în şcoli Astfel, fiecare tinăr are posibilitatea, în perspec­tiva mai multor ani, să studieze şi să aprofun­deze, succesiv, o proble­matică politică com­plexă, un bogat mate­rial bibliografic, pe ba­za căruia să-şi formeze, dezvolte şi desăvîrşeas­­că, trăsăturile înaintate. Conducerea activităţii cercurilor cade pe sea­ma propagandiştilor se­lecţionaţi cu ajutorul organelor şi organizaţii­lor de partid, din mem­brii de partid şi U.T.C. bine pregătiţi — munci­tori, maiştri, tehnicieni, ingineri, profesori etc. Instruirea generală şi metodică a propagan­diştilor de la sate s-a făcut cu ajutorul Comi­tetului judeţean de par­tid şi Cabinetului jude­ţean de partid, iar la o­­raşe cu ajutorul comite­telor orăşeneşti de par­tid. In continuare, pro­pagandiştii de la oraşe vor fi instruiţi lunar în­ mod diferenţiat, iar cei de la sate trimestrial. Pentru evitarea şablo­­nismului şi formalismu­lui, insistăm asupra fo­losirii largi a mijloace­lor audiovizuale moder­ne — planşe, hărţi, fil­me documentare, di­afhr­me, diapozitive existen­te în şcoli şi, aşezămin­te culturale. La Comitetul judeţean U.T.C., cu ajutorul C.C. al U.T.C., este în curs de înfiinţare un centru de informare şi docu­mentare politică cu bibliotecă social-politi­­că, cu fişe tematice, co­lecţii de ziare şi revis­te, filmotecă, discotecă, fonotecă, seturi şi co­lecţii de diapozitive, se­turi de materiale de­monstrative, ca instru­mente moderne pentru munca de propagandă (epi­diiasc­oip, ma­g­ne­t­of­o­n, proiectoare de filme şi dispozitive) care vor fi puse la dispoziţia lecto­rilor şi propagandiştilor. De un real folos vor fi atît pentru propagan­diştii cit şi pentru par­ticipanţii la cercurile politice U.T.C., punctele de documentare şi in­formare care vor fi create în urma indica­ţiilor conducerii supe­rioare a partidului în toate oraşele şi comu­nele, în marile între­prinderi şi instituţii. In vederea asigurării unui conţinut corespun­zător desfăşurării acti­vităţii în cadrul ciclu­rilor de învăţămînt po­litico-ideologic U.T.C. se vor folosi publicaţiile pentru tineret: Scânteia t­in­eretului, Il­­­umun­­ăs şi Tînărul leninist, care publică consultaţii pe temele celor patru ci­cluri. Informarea sistemati­că a tineretului asupra politicii interne şi ex­terne a­­partidului şi sta­tului nostru, dezbaterea documentelor de partid şi stat, întâlnirile cu ac­tivişti de partid, şi de stat, alături de învăţă­­mîntul de partid, va contribui la stimularea gândirii creatoare a ti­nerilor, îi va ajuta să găsească răspuns la pro­blemele care-i preocupă, să se mobilizeze cf­ctiv la realizarea exer­ară a sarcinilor profesionale şi obşteşti, întări­ndu-le hotărîrea de a-şi spori contribuţia alături de întregul popor, la pro­gresul­­ societăţii,­­la ri­dicarea nivelului de trai material şi spiritual a­l tuturor oamenilor mun­cii din România. Király ştefan, secretar al Comitetului judeţean U.T.C. RIDICAREA EFICIENŢEI INVĂŢĂMÎNTULUI POLITIC U. T. C. -imperativ al educaţiei comuniste a tineretului DEŞEURILE LEMNOASE (Urmare din pag. 1) predlabile de deşeuri, formate din capete de buşteni şi de cherestea, talaş, rumeguş etc. Vo­lumul acestor deşeuri, de circa 138.000 tone anual, mai precis utilizarea ju­dicioasă a deşeurilor, constituie azi una din preocupările majore ale specialiştilor combina­tului. Deşeurile repre­zentând o materie primă ideală pentru industria plăcilor aglomerate din aşchii, sub directa în­drumare a Comitetului judeţean de partid, a fost elaborat un plan cuprinzător de valorifi­care eficientă a aces­tora. Astfel, alături de unităţile existente în ju­deţul nostru pentru pro­ducţia plăcilor aglome­rate din aşchii, în cursul acestui cincinal vor a­­pare unităţi noi, care vor permite valorifica­rea a circa 40 la sută din deşeurile lemnoase despre care am amintit. E demn de menţionat faptul că în reţetele de fabricaţie ale noilor uni­tăţi, rumeguşul — care reprezintă 50 la sută din­ volumul total al deşeu­rilor şi care pînă acum găsea puţine domenii de utilizare — va intra în proporţie de 20 la sută. Această materie primă de mici­­dimensiuni con­stituie azi materialul „asaltat“ de preocupă­rile chimiştilor, îndeo­sebi pentru utilizarea rumeguşului la fabrica­rea materialelor celulo­zice. în perioada actualului plan cincinal, în jude­ţul Harghita, producţia de plăci aglomerate din aşchii va creşte de 5,5 ori — pe seama noilor unităţi ce se vor con­strui — faţă de 3,3 ori cît se prevede media pe ţară. In cincinalul pre­cedent, media de creş­tere realizată la nivelul economiei naţionale a fost de 1,65 ori, timp în care, în judeţul nostru nu s-au înregistrat spo­ruri sensibile. Iată deci că şi pe această linie îşi găseşte materializare prevederea noului plan cincinal ca prin ampla­sarea noilor unităţi in­dustriale să se continue îmbunătăţirea reparti­zării forţelor de produc­ţie pe teritoriu, îmbinîn­­du-se judicios criteriile de eficienţă economică cu cele de ordin social care decurg din necesi­tatea ridicării zonelor mai puţin dezvoltate. Realizînd prevederile planului cincinal referi­toare la producţia plă­cilor aglomerate din lemn, la sfîrşitul anului 1975 România va ocupa locul 12 din lume, din 77 de ţări, cu o pondere de 4,7 la sută din pro­ducţia mondială la acest produs, iar judeţul Har­ghita va ocupa primul loc între judeţele ţării în ceea ce priveşte nu­mărul unităţilor produ­cătoare de plăci aglome­rate din lemn. Această realitate reliefează grija deosebită a partidului şi statului nostru pentru dezvoltarea pe cale mo­dernă a industriei lem­nului din ţara noastră, pentru ridicarea econo­mică continuă a judeţu-­ lui nostru, dar atrage totodată atenţia asupra obligaţiilor sporite ce re­vin lucrătorilor fores­tieri de pe meleagurile harghitene în ampla ac­ţiune de valorificare ju­dicioasă, tot mai eficien­tă a masei lemnoase, in­clusiv a deşeurilor de fabricaţie, făcînd din ele o preţioasă materie pri­mă, din care să scoatem valori tot mai mari, ca­re să contribuie la dez­voltarea continuă a eco­nomiei noastre naţionale în plin avînt. T * fOT. i f fll/ îfl M 5 e ^ te La Topliţa se ridică noi blocuri de locuinţe. ITEI juristul vă răspunde Tofan Gheorghe — profesor la Şcoala gene­rală, Capul Corbului . Potrivit Normelor de stabilire a vechimii (sta­giului) în învăţămînt a personalului didactic din învăţămîntul preşcolar, obligatoriu de cultură generală, liceal, profe­sional şi tehnic, aprobate de Ministerul învăţă­mântului prin Ordinul nr. 954/1968 se consideră vechime (stagiu) în în­văţămînt timpul în care o persoană a fost înca­drată într-o funcţie di­dactică de predare sau de conducere la o insti­tuţie de învăţămînt de stat. Acest timp se recu­noaşte ca activitate în învăţămînt chiar dacă persoana, în ..cauză nu, a avut pregătirea cores­punzătoare pentru func­ția didactică îndeplinită, însă a fost încadrată pe un post didactic cu nor­mă completă sau incom­pletă, indiferent de dis­ciplina predată, în conformitate cu prevederile, anexei nr. IX. din H.C.M. 914/1968, absolvenţii instituţiilor­­ de învăţămînt superior cu examen de stat, pro­veniţi din cîmpul mun­cii, vor fi salarizaţi de la începutul activităţii lor, după absolvirea stu­diilor cu salariul tarifar pentru al doilea an de activitate prevăzut pen­tru funcţia respectivă. Ca atare, dacă întru­niţi toate aceste condi­­ţiuni vi se cuvine sala­riul prevăzut în nomen­clator, pentru cel de al doilea an de activitate şi nu salariul de bază la care aţi fost încadrat. Pop Vasile — Săr­­maş nr. 562 : Potrivit art. 2 din De­cretul nr. 285/1960, repu­blicat la data de 21 august 1971, alocaţia de stat ce vi se cuvine pen­tru cei trei copii, cu în­cepere de la 1 septem­brie a. c. este de 340 lei lunar (100, 110 şi 130 lei). Sumele de 390 şi 370 lei primite sub titlu de alocaţie de stat pentru copii, în lunile septem­brie şi octombrie, au fost greşit calculate. Coţi Rudolf — Bă­lan : Neîndeplinind condi­ţiile prevăzute de art. 4 şi 12 din Decretul nr. 285/1960, nu puteţi bene­ficia de alocaţie de stat pentru copilul la care faceţi referire în scri­soare. Beneficiară de alocaţie de stat, poate fi, însă, mama copilului, dacă este angajată cu con­tract de muncă pe du­rată nedeterminată a vreunei organizaţii so­cialiste de stat. In situaţia în care veţi înfia acest copil, bene­ficiaţi de dreptul de a primi alocaţie de stat şi pentru acest copil. Ioan Buţui — Săr­­maş , Inspectoratul pentru protecţia muncii din ca­drul Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotire socială, a jude­ţului Harghita, va face cuvenitele demersuri pe lîngă conducerea Secto­rului de industrializare a lemnului Hodoşa, pen­tru a vi se întocmi for­mularul tip de cercetare şi înregistrare a acciden­tului de muncă. N. STANESCU, consilier juridic 1 (Urmare din pag. 1) convorbirile avute cu muncitorii, tehnicienii, inginerii, economiştii, factorii de conducere, secretarii comitetelor de partid şi membrii co­misiilor economice, to­varăşul Manea Mănescu s-a interesat îndeaproa­pe de modul de organi­zare­ a producţiei şi a muncii1, de măsurile în­treprinse în vederea îm­bunătăţirii calităţii pro­duselor, sporirii eficien­ţei economice a activi­tăţii, îmbunătăţirii in­dicilor de utilizare a u­­tilajelor, perfecţionarea pregătirii profesionale şi po­liitico-ideologice a sa­lariaţilor, grăbirea pu­nerii în funcţiune a noi­lor capacităţi de produc­ţie. Apreciind pozitiv activitatea colectivelor de muncă din unităţile vizitate, tovarăşul Ma­nea Mănescu a făcut, totodată, recomandări organelor şi organizaţii­lor de partid, comitete­lor oamenilor muncii, privind perfecţionarea activităţii, corespunză­tor sarcinilor sporite ce le revin pentru înfăp­tuirea actualului plan cincinal. După o scurtă oprire în piaţa oraşului, unde s-a interesat de modul de aprovizionare a populaţiei cu produse a­­limentare, tovarăşul Ma­ Vizita de lucru a tovarăşului Manea Mănescu in judeţul Harghita nca Mănescu­ a vizitat noul hotel turistic aflat în construcţie, precum şi patinoarul artificial aco­perit. Vizita în unităţile economice şi social-cul­­turale din Miercurea- Ciuc s-a încheiat la Li­ceul nr. 1. — aşezămînt de învăţămînt cu un trecut de peste trei secole, — unde to­varăşul Manea Mănescu, după ce a vizitat săli de cursuri şi laboratoare, a vorbit­ cadrelor didactice despre nobila misiune pe care le-a încredinţat-o partidul de a pregăti noile generaţii de con­structori ai socialismului şi comunismului, de a le educa în spirit co­munist, în lumina pro­gramului adoptat la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c. In cursul după-amie­­zii, tovarăşul Manea Mănescu a avut o întâl­nire de lucru cu activul de partid din unităţile economice ale judeţului, în cadrul căreia au fost dezbătute probleme mul­tiple legate de activita­tea economică, sarcinile imediate şi de perspec­tivă ce revin organelor şi organizaţiilor de par­tid, U.T.C., sindicatelor şi comitetelor oamenilor muncii, tuturor celor care lucrează în indu­stria judeţului, pen­tru realizarea exemplară a prevederilor planu­lui pe anul 1971 și pe întreaga perioadă 1971—1973. iri Unde duce neatenţia ..­ IULOP ELISABETA din Ditrău, a crezut de cuviinţă că, îi este mai uşor să alimenteze soba cu rumeguş dacă scoate rezervorul şi îl va um­ple în şură. Nefiind, însă, atentă că în rezervor se mai află iar, scînteile ce au­ sărit, au produs un incendiu, în urma căruia a luat foc rume­guşul din şură. Dar incendiul nu s-a oprit aici, ci s-a extins şi la grajd, producînd şi incendie­rea acestuia, pagubele din avutul personal ridi­­cîndu-s­e la aproximativ 10.000 lei. E vorba şi de educaţie... BUTNARU EMIL, în vîrstă de numai 16 ani, do­miciliat în comuna PIRG­NEŞTI, judeţul Bacău, plecînd din sinul familiei în căutarea unui rost în viaţă, a poposit pe meleagurile ju­deţului nostru — la Vlăhiţa. Aici a găsit un loc de muncă care putea să-i asigure existenţa. Nu s-a mulţumit cu cele cîştigate prin muncă şi, în noaptea zilei de 27 octombrie, a pătruns într-un chioşc al O.C.L., încercînd să-şi însu­şească alimente şi bani. Pe cînd strîngea în grabă sticle de lichior, ciocolată şi napolitane, a fost observat de paznicul GERGELY ALEXAN­DRU, care a sesizat organele de miliţie, încer­cării lui Butnaru Emil, de a păgubi avutul ob­ştesc, i s-a pus capăt. O întrebare însă, persistă : Cum rămîne cu educaţia dată de părinţi ? DAN AVRAM L. A întreprinderea viei şi vinului Harghita, Miercurea-Ciuc aminează imediat — Tehnician constructor — Tehnician mecanic — Revizor contabil principal Angajarea conform II.C.M. nr. 914/1968. Informaţii se pot primi la sediul întreprinderii, telefon 17 23 19 63 şi 14 56. ______ ______ IJ.M.LC. Miercurea-Ciuc str. Harghita nr. 47 @ C MQttfWUl — sudori electric şi autogen — sculeri-matriţeri — turnători — lăcătuşi mecanici şi auto — A.T.M.-işti — timplari — zidari — frezori — strungari — fierari — muncitori necalificaţi Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare la serviciul personal-invățămint al întreprinderii. Telefon 19­22. Pac

Next