Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-12-04 / nr. 1174
Pag. 2 FILMUL—ŞCOALĂ A EDUCAŢIEI SOCIALISTE Şl COMUNISTE Prin importantele măsuri de îmbunătăţire — ca formă, stil, conţinut şi eficienţă — a muncii de educaţie în general, filmului îi revine un rol deosebit de important. Ca mijloc de educaţie a maselor, filmul redobîndeşte funcţia lui de artă adevărată, propagatoare de idei pozitive şi constructive, îşi recapătă demnitatea de artă umanistică pusă în slujba omului. Menirea filmului în perfecţionarea omului zilelor noastre în spiritul eticii şi echităţii, al devotamentului faţă de muncă, corespunde întru-totul condiţiei artei socialiste, animată de efervescenţa generală, creatoare, care decurge cu maximă claritate, din principiile ultimelor documente de partid. Înlocuirea filmelor, care într-o măsură mai mică sau mai mare au desensibilizat spectatorul şi l-au îndepărtat de marile probleme ale contemporaneităţii, a fost, deci, binevenită ! Noile criterii în alcătuirea repertoriului cinematografic asigură — ca o condiţie de bază — varietatea şi diversitatea repertoriului cinematografic, prin participarea tuturor genurilor — drame, comedii, filme muzicale, distractive etc. In viitorul apropiat, acest repertoriu se va baza, în primul rînd, pe creaţii ale cinematografiei noastre, care se află în prezent în plin proces de primenire şi ascensiune calitativă, precum şi pe cele mai valoroase creaţii ale ţărilor socialiste şi ele altor ţări din lume. Departe de a fi un repertoriu unilateral, văduvit de diversitate, a intervenit decisiv criteriul calităţii, renunţînd la comedioare de iz bulevardier, la melodrame siropoase cu subiecte lacrimogene, deoarece acestea constituie o vizibilă deviere de la adevărata problematică a omului modern. In acest scop, repertoriul este prospectat cu mai multă atenţie şi discernămînt, de pe poziţia unor idealuri morale înaintate. Este, totodată binevenită, reluarea unor mai vechi producţii cinematografice româneşti. Ele se adresează îndeosebi generaţiilor tinere, care n-au avut posibilitatea să le vadă la timpul potrivit spre a beneficia de capacitatea lor educativă. (Dacii, Tudor, Gaudeamus igitur, Vîrstele omului, Paşi spre lună. Cerul începe la etajul III, Cine va deschide uşa ? etc.). O condiţie de bază a eficienţei în educaţia cu filmul fiind alegerea adecvată a felului acţiunilor, aceasta se efectuează în funcţie de genul, conţinutul şi mesajul filmelor pe de o parte, iar pe de altă parte în funcţie de vîrsta, nivelul cultural şi componenţa socio-culturală a publicului spectator, luîndu-se în considerare — şi nu în ultima instanţă — şi preferinţele lui. Alegerea corespunzătoare a acţiunilor cere, pe lingă cunoştinţe de cultură cinematografică şi de sociologie, şi o doză considerabilă de experienţă în acest domeniu. Luînd în considerare această stare de lucruri, întreprinderea cinematografică a judeţului Harghita elaborează, lunar şi în timp util, recomandări privind felul acţiunilor educative, politice, culturale şi ştiinţifice legate de film, pentru fiecare unitate cinematografică din reţeaua judeţului nostru, (în număr de peste 110 unităţi cinematografice). Pe lingă aceste recomandări, care au fost întocmite pe baza particularităţilor fiecărei localităţi, directorii căminelor culturale şi responsabilii unităţilor cinematografice orăşeneşti primesc o serie de materiale (recenzii şi prezentări de filme, conferinţe, întrebări şi răspunsuri pentru diferite concursuri, reviste de specialitate etc.), care împreună cu materialele apărute în organele de presă centrale şi locale, constituie un ajutor complex în organizarea, în condiţii optime, a acţiunilor recomandate. De asemenea, se tipăreşte şi se confecţionează, pentru toate localităţile, un bogat material de reclamă atractivă şi variată, care se distribuie în timp util pentru a fi folosit în condiţii optime, la oraşe şi sate. Atît materialele pentru acţiuni cit şi cele de reclamă îşi au un important rol în propaganda cu filmul, folosite în mod judicios. Posibilităţile sutelor de activişti culturali — care folosesc ca mijloc de educaţie filmul artistic sau cel documentar — sînt multiple. Atît în mediul urban cit şi în cel rural, acţiunile desfăşurate pe marginea filmului trebuie să constituie o adevărată punte, între peliculă şi gîndirea miilor de spectatori, între ideile lansate de fiecare operă cinematografică şi solul fertil al celor mai bune năzuinţe şi aspiraţii estetice ale maselor largi de oameni ai muncii, care ocupă sălile cinematografelor noastre, dornici de adevăr şi de frumos. După cum se ştie, cea mai amplă acţiune educativă în reţeaua cinematografică este Festivalul filmului la sale. Ediţia actuală va avea loc între 12 decembrie 1971 — 131 ianuarie 1972. Pe plan judeţean, pregătirile, începute în luna septembrie, sunt terminate. Putem considera că există toate premisele, ca ediţia actuală a festivalului să fie superioară ediţiilor precedente, din toate punctele de vedere. Sprijinindu-ne pe colaborarea consiliilor populare comunale, a conducerilor cooperativelor agricole, a organizaţiilor U.T.C. şi de femei, a tuturor cadrelor didactice, sub conducerea directorilor de cămine culturale şi sub îndrumarea permanentă a personalului întreprinderii cinematografice judeţene, această sarcină educativă importantă îşi va aduce aportul cuvenit la înfăptuirea politicii culturale a Partidului Comunist Român, contribuind eficient la formarea omului epocii noastre, constructor al socialismului. NAGY BENEDEK, redactor de film al I.C.J. Harghita JS Noua Românie pitorească (Urmare din pag. X) sud a oraşului, pe marginile şoselei ce leagă Tirgoviştea de Găeşti, o mare întindere de teren, străjuită de apele Ialomiţei şi Dîmboviţei, a făcut loc şantierului unei impresionante platforme industriale. In această zonă se înalţă, in prezent, patru coloşi ai industriei noastre socialiste, patru importante obiective ale actualului plan cincinal: uzina de oţeluri aliata şi înalt aliate, uzina de table subţiri, uzina de strunguri şi fabrica „Romlux“ — o adevărată uzină de surse electrice de lumină. Pentru tirgovişteni, muncitori cu tradiţii în industria petrolului şi iu cea constructoare de utilaj petrolier, noua platformă aduce îndeletniciri noi, profesii la care nu s-au gindit poate niciodată. Se gîndesc, insă, acum, şi la modul cel mai serios ! Pentru că ei vor fi chemaţi nu peste mult timp ,să dea economiei naţionale, anual aproape 600.000 tone oţel aliat şi înalt aliat, 9.500 de strungurirevolver, automate sau speciale, realizate la cel mai inart nivel al tehnicii, mii de tone de piese de schimb pentru uzinele constructoare de maşini din ţară. Iată de ce, in prezent sute şi chiar mii de tineri din oraş şi din împrejurimi învaţă cum se plămădeşte oţelul la Galaţi, Hunedoara sau Reşiţa — vechile noastre cetăţi de foc — işi însuşesc arta, fineţea şi precizia, cu care se construiesc strungurile la Arad sau la Bucureşti, sau se deprind cu munca plină de migală şi atenţie a celor din Fieni, localitate în care există, deocamdată, cea mai mare fabrică de becuri electrice din ţară, pină-i va lua locul cea din Tirgovişte. Toate acestea se petrec în timp ce constructorii zoresc lucrările, devansînd termenele înscrise în grafice. Pe întreaga platformă se realizează un înalt grad de industrializare, activitatea de montaj construcţii metalice şi prefabricatele ating aproape 50 la sută din lucrări. La montaj se foloseşte o gamă largă de utilaje grele de mare randament, iar pe întregul şantier s-a impus organizarea înuncii pe baza programărilor matematice. Aşadar, încă in cursul acestui cincinal — prima şarjă a oţelăriei nr. 1, de pildă, este planificată pentru sfirşitul anului 1973, iar uzina de strunguri va începe producţia chiar in anul viitor — vechea cetate de scaun a Târgoviştei va deveni o puternică cetate industrială a ţării. O dată cu aceasta îşi va schimba structural înfăţişarea şi oraşul propriu-zis. Încă din anii trecuţi, s-au construit peste 4.000 de apartamente. Acestora li se va adăuga un nou cartier, ale cărui prime 500 de apartamente au şi fost terminate. In centrul oraşului se înalţă impunătoarea casă de cultură a sindicatelor, un modern hotel turistic cu şase etaje, numeroase complexe comerciale, o sală de spectacole cu 600 de locuri. Se modernizează, de asemenea, bulevardele, străzile şi şoselele ce fac legătura dintre reşedinţa de judeţ şi localităţile învecinate. In toate acestea, tîrgovişteanul pune ceva din inima sa, din dragostea sa pentru frumos. El a făcut din noul cartier, construit recent de-a lungul aleii Trandafirilor, o poartă a oraşului care-şi justifică numele, iar pe aleea Muzelor un micro-raion care va avea în final 3.000 de apartamente, a pus parcă o întreagă poezie, strălucirea stilurilor pe care le clădeşte azi în fier, beton şi sticlă. Zvonul trecutului istoric al urbei de odinioară, va străbate şi de acum înainte veacurile, sălăşluind in Turnul Chindiei, mai pină acum ciţiva ani cea mai înaintată construcţie a oraşului, ridicată incă de pe vremea lui Vlad Ţepeş. La rîndul ei noua istorie a oraşului care se făureşte in aceşti ani va vorbi întotdeauna generaţiilor viitoare despre hărnicia şi priceperea tirgovişteanului. .. televiziune SIMBATA, 4 DECEMBRIE 14.30 — Tenis : Turneul Campionilor — transmisiune directă de la Paris. 13.43 Box : Polonia—Anglia — înregistrare de la Varşovia. 16.30 Emisiune în limba germană. IS. 15 Ritm, tinereţe, dans. 19.00 Efigii lirice. Versuri de Mihai Beniuc, Violeta Zamfirescu, Adrian Păunescu, Mihai Negulescu. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri : Lolck şi Bolck în vacanţă ,,Jocul de-a carnavalul“. 19.30 Telejurnalul de scară. 20.00 Săptămîna internaţională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial : Invadatorii (III) In rolul principal Ray Thimes 21.50 Teledivertisment. Dicţionar muzical — distractiv : Literele H.. I.. ]. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 Interferenţe lirice Romanţe pe versuri de poeţi clasici români, studioul tîrgu mureş SIMBATA, 4 DECEMBRIE 6.30—7.00 — Orizont economic: Cifrele cincinalului, noi trepte în viitor. Valorificarea superioră a masei lemnoase la U.E.I.L. Gheorgheni. Gintă taraful condus de Parca? Stefi. 16,30—1800 — Cronica actualităţii. Romanţe. Magazin radio. Selecţiuni din opereta ,,O noapte la Veneţia“ de Johann Strauss, calendar SIMBATA, 4 DECEMBRIE Şcoala 1855 — A luat fiinţă la Bucureşti, de medicină. 1870 — S-a născut inginerul şi matematicianul Ion Ionescu. (m. 1946). 1875 — S-a născut poetul austriac Rainer Maria Rilke. (m. 29. XII. 1926). 1905 — Ziua de naştere a preşedintelui Braziliei. Emilio Garrastazu Medici. 1958 — Procalamarea republicii Dahomey, cinema SIMBATA, 4 DECEMBRIE MIERCUREA-CIUC - Cinematograful ,.Transilvania“: Simon Bolivar, film his•pano-italian. Cinematograful ,,Harghita": Dispari! ia lui Timo, film german. (R.D.G.). ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful ,,Homorod“ : Articolul 420, seriile 1-11, film indian. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa": O floare şi doi grădinari, seriile 1-11, film indian. BALÁN — Cinematograful „Minerul": Brigada diverse in alertă, film românesc. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“: Domiciliul conjugal, film franco-italian. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul“: Ungă tine trăiesc oameni, seriile 1 -11, film german. (R.D.G.). GALĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul“ : Facerea lumii, film românesc. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Moartea unui birocrat, film cubanez. BĂILE TUȘNAD - Cinematograful „Oltul“: Elefantul Slowly, Him englez. In cadrul recentei „Săptămini aniversare“, prilejuită de 250 de ani de existenţă a mişcării teatrale din Miercurea- Ciuc, s-a prezentat şi „Pasărea eviţătoare" de Tamási Aron. ANUL IV. nr. 1174 JURNAL PIONIERESC Intr-una din aceste zile, in şcoala noastră era mare agitaţie. Intr-o atmosferă sărbătorească şi emoţionantă, grupuri de elevi, îmbrăcaţi in frumoase costume pioniereşti, se îndreptau spre sala festivă a şcolii. Avea să se desfăşoare adunarea de unitate. S-a început cu ceremonialul pionieresc, atît de cunoscut de fiecare dintre noi. Tovarăşa comandant-instructor ne-a vorbit despre scopul acestei adunări, după care s-a prelucrat noul statut al Organizaţiei Pionierilor. In continuare, am luat cunoştinţă de acţiunile din calendarul activităţilor pioniereşti printre care: participarea la concursurile ,,Cupa pionierului la schi“, „Săniuţa de argint“, la festivalul cintecului, portului, dansului şi obiceiurilor populare şi la concursul „Cinstire meleagurilor natale“. De asemenea, pionierii au făcut multe propuneri pentru alcătuirea programului de activitate din timpul vacanţei de iarnă. Vom participa, astfel, la întreceri ele patinaj şi schi, vom învăţa să dansăm, vom lua parte la concursuri pe teme literare şi geografice etc. Programul artistic, prezentat în încheierea adunării, a cuprins, printre altele, montajul literar-muzical „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“, susţinut de elevii clasei a IV-a A, iar recitatorii Sorina Zaharias, Niculina Pal, Mariana Coman şi Doina Grama ne-au incîntat prin talentul lor. Fiecare din noi a plecat acasă cu hotărirea fermă de a face totul pentru a ne pregăti să devenim cetăţeni demni ai patriei noastre libere. CARMEN MOGOŞ, cl. a VI-a Şcoala generală Borsec Juristul vă răspunde SPACIU IOAN ŞI BALMOŞ IOAN, CORBU Paznicii obşteşti angajaţi, în conformitate cu prevederile Decretului nr. 26 1957, au calitatea de angajaţi numai atunci cînd îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) fac dovada că s-a contribuit pentru ei la Asigurările sociale de stat in raport de retribuţia primită; b) valoarea retribuţiei primite lunar în bani, ori în bani şi în natură, nu este sub nivelele prevăzute de lege. Ca atare, dacă îndepliniţi cumulativ cele două condiţii specificate, aveţi calitatea de angajat în sensul codului muncii, şi toate drepturile ce derivă din această calitate : alocaţie de stat pentru copii, concediu de odihnă, concediu medical, vechime în muncă pentru pensionare etc. SUCIU ELENA, — Bălan Potrivit Legii nr. 26/1967, pentru angajaţii cu contracte de muncă pe durată nedeterminată, dreptul la concediul de odihnă apare o dată cu prima zi lucrată și numai programarea efectuării concediului se face după împlinirea unei vechimi neîntrerupte în muncă de 11 luni (art. 12 aliniatul 5 din Legea nr. 26/1967). In consecință prevederile art. 19 din Legea nr. 26/1967 şi ale punctului 26 din Precizările Ministerului Muncii nr. 2038/1968 se aplică şi în situaţiile cînd desfacerea contractului de muncă are loc înainte de împlinirea unei vechimi neîntrerupte în muncă de 11 luni. Ca atare în situaţia dumneavoastră, deoarece aţi fost angajată pe durată nedeterminată şi contractul de muncă a încetat la data de, 21 iulie 1971, înainte de împlinirea unei vechimi neîntrerupte de 11 luni, aveţi dreptul de a primi o compensare în bani a concediului cuvenit pentru activitatea prestată de-a lungul a 10 luni (4 septembrie 1970—21 iulie 1971), conform art. 19 lit. a din Legea nr. 26/1967 și a Avizului Ministerului Muncii nr. 89.482 din 12 martie 1969 (aviz mai sus arătat). In caz că unitatea nu este de acord a vă achita această compensare în bani, urmează a acţiona, cu o cerere, la comisia de judecată. N. STANESCU,turist VINE IARNA (Urmare din pag. 1) raţiile de condiţionare a aerului funcţionează bine, asigurînd constant un flux de aer proaspăt. Dacă în aceste amîndouă întreprinderi din Odorheiu Secuiesc, am putut constata că s-au luat din timp măsuri pentru ca timpul rece să nu stînjenească activitatea productivă, nu aceeaşi e situaţia la Fabrica de tricotaje din Miercurea-Ciuc, unde există geamuri sparte chiar pe faţada clădirii, ca să nu mai amintim de cele din secţiile de fabricaţie, de curentul de aer care determină dese îmbolnăviri, deci, numeroase concedii medicale şi pierderi de producţie. Se aşteaptă oare să vină alţii să pună la loc geamurile sparte şi să etanşeizeze uşile ? Pregătirea întreprinderilor pentru iarnă trebuie făcută cit mai repede şi cit mai bine, evitîndu-se astfel posibilele prejudicii ulterioare, aceasta fiind o sarcină economică și socială a fiecărui comitet de direcție. Da’ cu naşu' cum rămîne? A dat norocul peste mine ! Pentru că nu poate fi vorba de altceva atunci cînd eşti liber (vreausă spun fără ocupaţie) şi apare cineva care să-ţi zică: domnule, ştii, eu nu prea am timp, ce zici dacă te rog să te ocupi dumneata de chestia asta ? Fireşte că nu poţi să răspunzi decit afirmativ, aşa cum am făcut şi eu. După ce m-am angajat, faţă de cine o să vedeţi mai tîrziu, am ieşit în stradă şi cum vedeam un grup de fete le rugam politicos să nu se supere dacă le pun o întrebare : nu este nici una dintre ele pe care s-o intereseze un tînăr cavaler, fără relaţii faţă de alte persoane, cu stagiul militar satisfăcut şi descendent dintr-o familie onorabilă ? După primele refuzuri am găsit o amatoare, care, văzînd pretenţiile deloc exigente ale solicitantului (apreciază calităţile culinare fără să-l intereseze studiile sau moşteniri fabuloase) s-a arătat interesată de ofertă. Iată însă că de-abia acum încep greutăţile, stimate Slăbuţu Constantin (acesta este numele adevărat al cavalerului). Cum vă ştiu ocupat, altfel nu apelaţi la un ajutor în problema aceasta a căsătoriei dumneavoastră, am să vi le comunic telegrafic, urmînd ca să daţi dispoziţii cum să procedez. — 1. Dacă tot n-aveţi timp, nu consideraţi că ar fi bine să-mi trimiteţi şi actele şi aranjez eu totul ca să vină fata cu certificat în regulă ? Şi aici o mică paranteză : cum doriţi să v-o expediez , cu valoare declarată, prin poştă sau prin cofetăria rapidă ? — 2. O reţetă pentru viaţa de familie nu vă interesează ? — 3. Meseria de agent matrimonial mă încîntă, ce ziceţi, mai găsesc din ei ca dumneata ? Am putea face agenţie chiar ! — Da' cu naşui ce facem ? Aştept răspuns urgent (v-aş ruga să fiţi mai atent la ortografie, că fie vorba între noi, sînteţi cam slăbuţ şi cum eu greşelile nu le pot suporta ar fi păcat să ne supărăm pe motivul ăsta!). Să fie intr-un ceas bun ! P. S. Fata are 25 ani, cum aţi dorit, plus doi copii, aşa că de grijile botezului v-am scutit. AGENTUI Obezitatea, teren pentru alte boli Care este greutatea ideală a unui om ? Există tabele în acest sens, dar în mare ne putem orienta după o formulă: talia în centimetri, din care se scade cifra 100. De pildă, pentru o înălţime de 175 cm, greutatea normală ar fi, de 75 kilograme, cu o toleranţă în plus sau în minus de 10 la sută. De ce ne interesează aceste cifre ? Ce importanţă, dincolo de cea estetică, are greutatea omului ? Statisticile medicale de pretutindeni semnalează tot mai des că riscurile de boală şi moarte prin boli cardiovasculare sunt mult crescute în rîndul obezilor. De asemenea, este un lucru demonstrat că obezitatea determină îmbătrînirea precoce, agravează bolile degenerative, se asociază cu alte boli de nutriţie, cum ar fi diabetul, favorizează varicele membrelor inferioare şi ulcerul varicos, stînjeneşte buna funcţionare a altor organe. E lucru ştiut că în orice afecţiune este mai uşor să previi, decit să combaţi. Nimic mai adevărat! Iar în obezitate, lucrurile sunt şi mai dificile decit s-ar părea. Readucerea obezilor la greutatea normală este aproape imposibilă la aproximativ jumătate din cei dispensarizaţi. Motivele ? Iată-le ! — Reducerea unui surplus ponderal nu se poate face decit treptat, în 1—2 ani, atunci cînd obezitatea s-a constituit în decurs de ani de zile. Trecerea obezului de la alimentaţia cu care s-a obişnuit, la alimentaţia restrictivă întîmpină rezistenţă din partea organismului din cauza foamei persistente, care apare fie la începutul curei, fie după cîteva luni. — După o scădere în greutate în prima lună, ritmul slăbirii încetineşte, chiar fără greşeli de dietă şi se poate chiar opri. De aceea, sînt necesare restricţii adesea chinuitoare pentru a obţine în continuare o scădere ponderabilă oarecare. În mod obişnuit obezitatea evoluează în două faze. Explicarea lor va putea ajuta înţelegerea dificultăţii în slăbire. Iată ce se întîmplă : O primă fază este cea de constituire, în cursul căreia excesul de alimentaţie este frecvent. Urmează o a doua fază, zisă staţionară, în cursul căreia obezitatea nu mai progresează, dar se menţine cu o raţie normală de hrană. Un obez care a slăbit cu 10—15 kilograme, se reîntoarce la faza dinamică a bolii, în care apar din nou pofta de mîncare exagerată şi abuzul alimentar. Este, aşadar, necesar un control medical strict şi o medicaţie adecvată, dar şi o educaţie dietetică corespunzătoare. Dar, după cum se ştie, medicamentele destinate slăbirii nu sunt total lipsite de pericol. Unele determină accentuarea unor tulburări neurovegetative deja existente, sau chiar apariţia lor primară. Altele, au o proastă tolerabilitate, dînd ameţeli, palpitaţii, nervozitate, insomnii, tulburări digestive etc. Rezultate mai încurajatoare s-au obţinut cu produsul „Silutin“, dar intervalul relativ scurt de la introducerea sa în practica medicală nu permite încă concluzii definitive. Medicii recomandă, în orice caz, alături de acest medicament care are proprietatea de a reduce apetitul, şi alte cîteva măsuri, anume : exerciţii fizice adecvate, plimbări prelungite, perioade de post absolut etc. Rămîne însă de reţinut că e mai lesne să nu ne ingrăşăm, decit să slăbim mai apoi. De asemenea, că regimul alimentar trebuie să fie raţional, organismul neputînd fi lipsit prea multă vreme de principiile alimentare vitale. Ca şi faptul că e total contraindicat de a începe administrarea vreunui medicament recomandat pentru obeji, fără consultarea prealabilă a unui medic, specialist în problemă, la care, adăugăm din nou amănuntul, nu lipsit de importanță, că un om cu greutatea corporală peste cifrele considerate normale, trebuie să se supună din cînd în cînd unui consult medical în scopul descoperirii la timp a altor maladii. Dr. DOREL SCHOR SFATUL MEDICULUI