Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-12-04 / nr. 1174

Pag. 2 FILMUL—ŞCOALĂ A EDUCAŢIEI SOCIALISTE Şl COMUNISTE Prin importantele mă­suri de îmbunătăţire — ca formă, stil, conţinut şi eficienţă — a muncii de educaţie în general, filmului îi revine un rol deosebit de important. Ca mijloc de educaţie a maselor, filmul redo­­bîndeşte funcţia lui de artă adev­ărată, propa­gatoare de idei pozitiv­e şi constructive, îşi reca­pătă demnitatea de artă umanistică­ pusă în sluj­ba omului. Menirea filmului în perfecţionarea omului zilelor noastre în spiritul eticii şi echităţii, al de­votamentului faţă de muncă, corespunde în­­tru-totul condiţiei artei socialiste, animată de e­­fervescenţa generală, creatoare, care decurge cu maximă claritate, din principiile ultimelor documente de partid. Înlocuirea filmelor, care într-o măsură mai mică sau mai mare au desensibilizat spectato­rul şi l-au îndepărtat de marile probleme ale con­temporaneităţii, a fost, deci, binevenită ! Noile criterii în alcătuirea re­pertoriului cinemato­grafic asigură — ca o condiţie de bază — va­rietatea şi diversitatea repertoriului cinemato­grafic, prin participarea tuturor genurilor — dra­me, comedii, filme mu­zicale, distractive etc. In viitorul apropiat, a­cest repertoriu se va baza, în primul rînd, pe creaţii ale cinematogra­fiei noastre, care se a­­flă în prezent în plin proces de primenire şi ascensiune calitativă, precum şi pe cele mai valoroase creaţii ale ţă­rilor socialiste şi ele al­tor ţări din lume. De­parte de a fi un reperto­riu unilateral, văduvit de diversitate, a intervenit decisiv criteriul calităţii, renunţînd la comedioare de iz bulevardier, la me­lodrame siropoase cu subiecte lacrimogene, deoarece acestea consti­tuie o vizibilă deviere de la adevărata problema­tică a omului modern. In acest scop, reperto­riul este prospectat cu mai multă atenţie şi discernămînt, de pe po­ziţia unor idealuri mora­le înaintate. Este, totodată bineve­nită, reluarea unor mai vechi producţii cinema­tografice româneşti. Ele se adresează îndeosebi generaţiilor tinere, care n-au avut posibilitatea să le vadă la timpul po­trivit spre a beneficia de capacitatea lor educa­tivă. (Dacii, Tudor, Gau­deamus igitur, Vîrstele omului, Paşi spre lună. Cerul începe la etajul III, Cine va deschide uşa ? etc.). O condiţie de bază a eficienţei în educaţia cu filmul fiind alegerea a­decvată a felului acţiu­nilor, aceasta se efec­tuează în funcţie de ge­nul, conţinutul şi mesa­jul filmelor pe de o par­te, iar pe de altă parte în funcţie de vîrsta, ni­velul cultural şi compo­nenţa socio-culturală a publicului spectator, lu­­îndu-se în considerare — şi nu în ultima in­stanţă — şi preferinţele lui. Alegerea corespun­zătoare a acţiunilor ce­re, pe lingă cunoştinţe de cultură cinematogra­fică şi de sociologie, şi o doză considerabilă de experienţă în acest do­meniu. Luînd în consi­derare această stare de lucruri, întreprinderea cinematografică a jude­ţului Harghita elaborea­ză, lunar şi în timp util, recomandări privind fe­lul acţiunilor educative, politice, culturale şi şti­inţifice legate de film, pentru fiecare unitate cinematografică din re­ţeaua judeţului nostru, (în număr de peste 110 unităţi cinematografice). Pe lingă aceste recoman­dări, care au fost întoc­mite pe baza particula­rităţilor fiecărei locali­tăţi, directorii căminelor culturale şi responsabilii unităţilor cinematografi­ce orăşeneşti primesc o serie de materiale­ (recen­zii şi prezentări de fil­me, conferinţe, întrebări şi răspunsuri pentru di­ferite concursuri, revis­te de specialitate etc.), care împreună cu mate­rialele apărute în orga­nele de presă centrale şi locale, constituie un ajutor complex în orga­nizarea, în condiţii op­time, a acţiunilor reco­mandate. De asemenea, se tipăreşte şi se confec­ţionează, pentru toate localităţile, un bogat material de reclamă a­­tractivă şi variată, care se distribuie în timp u­­til pentru a fi folosit în condiţii optime, la oraşe şi sate. Atît materialele pentru acţiuni cit şi cele de reclamă îşi au un important rol în propa­ganda cu filmul, folosite în mod judicios. Posibilităţile sutelor de activişti culturali — care folosesc ca mijloc de educaţie filmul ar­tistic sau cel documentar — sînt multiple. Atît în mediul urban cit şi în cel rural, acţiunile des­făşurate pe marginea filmului trebuie să con­stituie o adevărată punte, între peliculă şi gîndirea miilor de spectatori, între ideile lansate de fiecare operă cinematografică şi solul fertil al celor mai bune năzuinţe şi aspiraţii es­tetice ale maselor largi de oameni ai muncii, care ocupă sălile cine­matografelor noastre, dornici de adevăr şi de frumos. După cum se ştie, cea mai amplă acţiune edu­cativă în reţeaua cine­matografică este Festi­valul filmului la sale. Ediţia actuală va avea loc între 12 decembrie 1971 — 131 ianuarie 1972. Pe plan judeţean, pre­gătirile, începute în luna septembrie, sunt terminate. Putem con­sidera că există toate premisele, ca ediţia ac­tuală a festivalului să fie superioară ediţiilor precedente, din toate punctele de vedere. Sprijinindu-ne pe co­laborarea consiliilor po­pulare comunale, a con­ducerilor cooperativelor agricole, a organizaţiilor U.T.C. şi de femei, a tu­turor cadrelor didactice, sub conducerea directo­rilor de cămine cultu­rale şi sub îndrumarea permanentă a persona­lului întreprinderii ci­nematografice judeţene, această sarcină educati­vă importantă îşi va a­­duce aportul cuvenit la înfăptuirea politicii cul­turale a Partidului Co­munist Român, contri­buind eficient la forma­rea omului epocii noas­tre, constructor al socia­lismului. NAGY BENEDEK, redactor de film al I.C.J. Harghita JS Noua Românie pitorească (Urmare din pag. X) sud a oraşului, pe mar­ginile şoselei ce leagă Tirgoviştea de Găeşti, o mare întindere de teren, străjuită de apele Ialo­­miţei şi Dîmboviţei, a făcut loc şantierului u­­nei impresionante plat­forme industriale. In această zonă se înal­ţă, in prezent, patru co­loşi ai industriei noastre socialiste, patru impor­tante obiective ale ac­tualului plan cincinal: uzina de oţeluri aliata şi înalt aliate, uzina de table subţiri, uzina de strunguri şi fabrica „Romlux“ — o adevăra­tă uzină de surse elec­trice de lumină. Pentru tirgovişteni, muncitori cu tradiţii în industria petrolului şi iu cea constructoare de utilaj petrolier, noua platformă aduce înde­letniciri noi, profesii la care nu s-au gindit poa­te niciodată. Se gîndesc, insă, acum, şi la modul cel mai serios ! Pentru că ei vor fi chemaţi nu peste mult timp ,să dea economiei naţionale, a­­nual aproape 600.000 to­ne oţel aliat şi înalt a­­liat, 9.500 de strunguri­­revolver, automate sau speciale, realizate la cel mai inart nivel al tehnicii, mii de tone de piese de schimb pen­tru uzinele construc­toare de maşini din ţară. Iată de ce, in prezent sute şi chiar mii de tineri din oraş şi din împrejurimi în­vaţă cum se plămădeşte oţelul la Galaţi, Hune­doara sau Reşiţa — ve­chile noastre cetăţi de foc — işi însuşesc arta, fineţea şi precizia, cu care se construiesc strungurile la Arad sau la Bucureşti, sau se de­prind cu munca plină de migală şi atenţie a ce­lor din Fieni, localitate în care există, deocam­dată, cea mai mare fa­brică de becuri electrice din ţară, pină-i va lua locul cea din Tirgovişte. Toate acestea se pe­trec în timp ce construc­torii zoresc lucrările, devansînd termenele în­scrise în grafice. Pe în­treaga platformă se rea­lizează un înalt grad de industrializare, activita­tea de montaj construc­ţii metalice şi prefabri­catele ating aproape 50 la sută din lucrări. La montaj se foloseşte o gamă largă de utilaje grele de mare randa­ment, iar pe întregul şantier s-a impus orga­nizarea înuncii pe baza programărilor matema­tice. Aşadar, încă in cursul acestui cincinal — pri­ma şarjă a oţelăriei nr. 1, de pildă, este pla­nificată pentru sfirşitul anului 1973, iar uzina de strunguri va începe pro­ducţia chiar in anul vii­tor — vechea cetate de scaun a Târgoviştei va deveni o puternică ce­tate industrială a ţării. O dată cu aceasta îşi va schimba structural în­făţişarea şi oraşul pro­­priu-zis. Încă din anii trecuţi, s-au construit peste 4.000 de aparta­mente. Acestora li se va adăuga un nou car­tier, ale cărui prime 500 de apartamente au şi fost terminate. In cen­trul oraşului se înalţă impunătoarea casă de cultură a sindicatelor, un modern hotel turistic cu şase etaje, numeroa­se complexe comerciale, o sală de spectacole cu 600 de locuri. Se moder­nizează, de asemenea, bulevardele, străzile şi şoselele ce fac legătura dintre reşedinţa de judeţ şi localităţile învecinate. In toate acestea, tîrgo­­vişteanul pune ceva din inima sa, din dragostea sa pentru frumos. El a­ făcut din noul cartier, construit recent de-a lungul aleii Trandafiri­lor, o poartă a oraşului care-şi justifică numele, iar pe aleea Muzelor un micro-raion care­ va a­­vea în final 3.000 de a­­partamente, a pus parcă o întreagă poezie, stră­lucirea stilurilor pe care le clădeşte azi în fier, beton şi sticlă. Zvonul trecutului istoric al urbei de odinioară, va străbate şi de acum îna­inte veacurile, sălăşluind in Turnul Chindiei, mai pină acum ciţiva ani cea mai înaintată construc­ţie a oraşului, ridicată incă de pe vremea lui Vlad Ţepeş. La rîndul ei noua istorie a oraşului care se făureşte in aceşti ani va vorbi întotdeauna generaţiilor viitoare despre hărnicia şi pri­ceperea tirgovişteanu­­lui. .. televiziune SIMBATA, 4 DECEMBRIE 14.30 — Tenis : Turneul Campionilor — transmisiune directă de la Paris. 13.43 Box : Polonia—Anglia — înregistrare de la Varşovia. 16.30 Emisiune în limba ger­mană. IS. 15 Ritm, tinereţe, dans. 19.00 Efigii lirice. Versuri de Mihai Beniuc, Violeta Zam­fires­cu, Adrian Păunescu, Mi­h­ai Negulescu. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri : Lolck şi Bolck în vacanţă ,,Jocul de-a carnavalul“. 19.30 Telejurnalul de scară. 20.00 Săptămîna internaţională. 20.15 Tele-encicloped­ia. 21.00 Film serial : Invadatorii (III) In rolul principal Ray Thim­es 21.50 Teledivertisment. Dicţionar muzical — distractiv : Literele H.. I.. ]. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 Interfe­renţe lirice Romanţe pe versuri de poeţi clasici români, studioul tîrgu mureş SIMBATA, 4 DECEMBRIE 6.30—7.00 — Orizont economic: Cifrele cincinalului, noi trepte în viitor. Valorifica­rea superioră a masei lemnoase la U.E.I.L. Gheorgheni. Gintă taraful condus de Parca? Stefi. 16,30—1800 — Cronica actualităţii. Romanţe. Magazin radio. Selecţiuni din ope­reta ,,O noapte la Veneţia“ de Johann Strauss, calendar SIMBATA, 4 DECEMBRIE Şcoala 1855 — A luat fiinţă la Bucureşti, de medicină. 1870 — S-a născut inginerul şi matemati­cianul Ion Ionescu. (m. 1946). 1875 — S-a născut poetul austriac Rainer Maria Rilke. (m­. 29. XII. 1926). 1905 — Ziua de naştere a preşedintelui Braziliei. Emilio Garrastazu Medici. 1958 — Procalamarea republicii Dahomey, cinema SIMBATA, 4 DECEMBRIE MIERCUREA-CIUC - Cinematograful ,.Transilvania“: Simon Bolivar, film his­­•pano-italian. Cinematograful ,,Harghita": Dispari! ia lui Timo, film german. (R.D.G.). ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful ,,Homorod“ : Articolul 420, seriile 1-11, film indian. GH­EORGHENI — Cinematograful „Mio­riţa": O floare şi doi grădinari, seriile 1-11, film indian. BALÁN — Cinematograful „Minerul": Brigada diverse in alertă, film românesc. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“: Domiciliul conjugal, film franco-italian. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul“: Ungă tine trăiesc oameni, seriile 1 -11, film german. (R.D.G.). GALĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul“ : Facerea lumii, film românesc. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Moartea unui birocrat­, film cubanez. BĂILE TUȘNAD - Cinematograful „Oltul“: Elefantul Slowly, Him englez. In cadrul recen­tei „Săptăm­ini a­­niversare“, prile­juită de 250 de ani de existenţă a mişcării teatrale din Miercurea- Ciuc, s-a prezen­tat şi „Pasărea eviţătoare" de Ta­mási Aron. ANUL IV. nr. 1174 JURNAL PIONIERESC Intr-una din aceste zi­le, in şcoala noastră e­­ra mare agitaţie. Intr-o atmosferă sărbătorească şi emoţionantă, grupuri de elevi, îmbrăcaţi in frumoase costume pio­niereşti, se îndreptau spre sala festivă a şcolii. Avea să se desfăşoare a­­dunarea de unitate. S-a început cu ceremonialul pionieresc, atît de cu­noscut de fiecare dintre noi. Tovarăşa coman­­dant-instructor ne-a vor­bit despre scopul aces­tei adunări, după care s-a prelucrat noul statut al Organizaţiei Pionie­rilor. In continuare, am luat cunoştinţă de acţiu­nile din calendarul acti­vităţilor pioniereşti prin­tre care: participarea la concursurile ,,Cupa pionierului la schi“, „Săniuţa de argint“, la festivalul cintecului, por­tului, dansului şi obice­iurilor populare şi la concursul „Cinstire me­leagurilor natale“. De a­­semenea, pionierii au făcut multe propuneri pentru alcătuirea pro­gramului de activitate din timpul vacanţei de iarnă. Vom participa, astfel, la întreceri ele pa­tinaj şi schi, vom învăţa să dansăm, vom lua par­te la concursuri pe te­me literare şi geografice etc. Programul artistic, prezentat în încheierea adunării, a cuprins, prin­tre altele, montajul li­­terar-muzical „Ce-ţi do­resc eu ţie, dulce Româ­nie“, susţinut de elevii clasei a IV-a A, iar reci­tatorii Sorina Zaharias, Niculina Pal, Mariana Coman şi Doina Grama ne-au incîntat prin ta­lentul lor. Fiecare din noi a plecat acasă cu ho­­tărirea fermă de a face totul pentru a ne pregă­ti să devenim cetăţeni demni ai patriei noastre libere. CARMEN MOGOŞ, cl. a V­I-a Şcoala generală Borsec Juristul vă răspunde SPACIU IOAN ŞI BALMOŞ IOAN,­­ CORBU Paznicii obşteşti an­gajaţi, în conformitate cu prevederile Decretu­lui nr. 26 1957, au cali­tatea de angajaţi numai atunci cînd îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) fac dovada că s-a contribuit pentru ei la Asigurările sociale de stat in raport de retri­buţia primită; b) valoarea retribu­ţiei primite lunar în bani, ori în bani şi în natură, nu este sub ni­velele prevăzute de le­ge. Ca atare, dacă îndepli­niţi cumulativ cele două condiţii specificate, a­­veţi calitatea de angajat în sensul codului muncii, şi toate drepturile ce derivă din această cali­tate : alocaţie de stat pentru copii, concediu de odihnă, concediu me­dical, vechime în muncă pentru pensionare etc. SUCIU ELENA, — Bălan Potrivit Legii nr. 26/1967, pentru angajaţii cu contracte de muncă pe durată nedetermina­tă, dreptul la concediul de odihnă apare o da­tă cu prima zi lucra­tă și numai programa­rea efectuării concediu­lui se face după împlini­rea unei vechimi neîn­trerupte în muncă de 11 luni (art. 12 aliniatul 5 din Legea nr. 26/1967). In consecință prevede­rile art. 19 din Legea nr. 26/1967 şi ale punc­tului 26 din Precizările Ministerului Muncii nr. 2038/1968 se aplică şi în situaţiile cînd desface­rea contractului de muncă are loc înainte de împlinirea unei ve­chimi neîntrerupte în muncă de 11 luni. Ca atare în situaţia dum­neavoastră, deoarece aţi fost angajată pe durată nedeterminată şi con­tractul de muncă a în­cetat la data de, 21 iulie 1971, înainte de împli­nirea unei vechimi ne­întrerupte de 11 luni, a­­veţi dreptul de a primi o compensare în bani a concediului cuvenit pen­tru activitatea prestată de-a lungul a 10 luni (4 septembrie 1970—21 iu­lie 1971), conform art. 19 lit. a din Legea nr. 26/1967 și a Avizului Ministerului Muncii nr. 89.482 din 12 martie 1969 (aviz mai sus ară­tat). In caz că unitatea nu este de acord a vă a­­chita această compen­sare în bani, urmează a acţiona, cu o cerere, la comisia de judecată. N. STANESCU,­­turist VINE IARNA (Urmare din pag. 1) raţiile de condiţionare a aerului funcţionează bi­ne, asigurînd constant un flux de aer proaspăt. Dacă în aceste amîn­­două întreprinderi din Odorheiu Secuiesc, am putut constata că s-au luat din timp măsuri pentru ca timpul rece să nu stînjenească acti­vitatea productivă, nu aceeaşi e situaţia la Fa­brica de tricotaje din Miercurea-Ciuc, unde e­­xistă geamuri sparte chiar pe faţada clădirii, ca să nu mai amintim de cele din secţiile de fabricaţie, de curentul de aer care determină dese îmbolnăviri, deci, numeroase concedii me­­dicale şi pierderi de pro­ducţie. Se aşteaptă oare să vină alţii să pună la loc geamurile sparte şi să etanşeizeze uşile ? Pregătirea întreprin­derilor pentru iarnă tre­buie făcută cit mai re­pede şi cit mai bine, e­­vitîndu-se astfel posibi­lele prejudicii ulterioa­re, aceasta fiind o sarci­nă economică și socială a fiecărui comitet de direcție. Da’ cu naşu' cum rămîne? A dat norocul peste mine ! Pentru că nu poate fi vorba de altceva atunci cînd eşti liber (vreau­­să spun fără ocupaţie) şi apare cineva care să-ţi zică: domnule, ştii, eu nu prea am timp, ce zici dacă te rog să te ocupi dumneata de chestia as­ta ? Fireşte că nu poţi să răspunzi decit afir­mativ, aşa cum am făcut şi eu. După ce m-am angajat, faţă de cine o să vedeţi mai tîrziu, am ieşit în stradă şi cum vedeam un grup de fete le rugam politicos să nu se supere dacă le pun o întrebare : nu este nici una dintre ele pe care s-o intereseze un tînăr cavaler, fără relaţii faţă de alte persoane, cu stagiul militar satisfăcut şi descendent dintr-o familie onorabilă ? După primele refuzuri am găsit o amatoare, care, văzînd pretenţiile deloc exigente ale soli­citantului (apreciază calităţile culinare fără să-l intereseze studiile sau moşteniri fabuloase) s-a arătat interesată de ofertă. Iată însă că de-abia acum încep greutăţile, sti­mate Slăbuţu Constantin (acesta este numele a­­devărat al cavalerului). Cum vă ştiu ocupat, alt­fel nu apelaţi la un ajutor în problema aceasta a căsătoriei dumneavoastră, am să vi le comunic telegrafic, urmînd ca să daţi dispoziţii cum să procedez. — 1. Dacă tot n-aveţi timp, nu consideraţi că ar fi bine să-mi trimiteţi şi actele şi aranjez eu totul ca să vină fata cu certificat în regulă ? Şi a­ici o mică paranteză : cum doriţi să v-o expe­diez , cu valoare declarată, prin poştă sau prin cofetăria rapidă ? — 2. O reţetă pentru viaţa de familie nu vă in­teresează ? — 3. Meseria de agent matrimonial mă încîn­­tă, ce ziceţi, mai găsesc din ei ca dumneata ? Am putea face agenţie chiar ! — Da' cu naşui ce facem ? Aştept răspuns urgent (v-aş ruga să fiţi mai atent la ortografie, că fie vorba între noi, sîn­­teţi cam slăbuţ şi cum eu greşelile nu le pot su­porta ar fi­ păcat să ne supărăm pe motivul ăsta!). Să fie intr-un ceas bun ! P. S. Fata are 25 ani, cum aţi dori­t, plus doi copii, aşa că de grijile botezului v-am scutit. A­­GENTUI Obezitatea, teren pentru alte boli Care este greutatea i­­deală a unui om ? Exis­tă tabele în acest sens, dar în mare ne putem orienta după o formulă: talia în centimetri, din care se scade cifra 100. De pildă, pentru o înăl­ţime de 175 cm, greuta­tea normală ar fi, de 75 kilograme, cu o toleran­ţă în plus sau în minus de 10 la sută. De ce ne interesează aceste cifre ? Ce impor­tanţă, dincolo de cea es­tetică, are greutatea o­­mului ? Statisticile me­dicale de pretutindeni semnalează tot mai des că riscurile de boală şi moarte prin boli cardio­vasculare sunt mult cres­cute în rîndul obezilor. De asemenea, este un lucru demonstrat că o­­bezitatea determină îm­­bătrînirea precoce, a­­gravează bolile degene­rative, se asociază cu al­te boli de nutriţie, cum ar fi diabetul, favorizea­­ză varicele membrelor inferioare şi ulcerul va­­ricos, stînjeneşte buna funcţionare a altor or­gane. E lucru ştiut că în ori­ce afecţiune este mai u­­şor să previi, decit să combaţi. Nimic mai a­­devărat! Iar în obezita­te, lucrurile sunt şi mai dificile decit s-ar părea. Readucerea obezilor la greutatea normală este aproape imposibilă la aproximativ jumătate din cei dispensarizaţi. Motivele ? Iată-le ! — Reducerea unui surplus ponderal nu se poate face decit treptat, în 1—2 ani, atunci cînd obezitatea s-a constituit în decurs de ani de zile. Trecerea obezului de la alimentaţia cu ca­re s-a obişnuit, la alimentaţia restrictivă întîmpină re­zistenţă din partea orga­nismului din cauza foa­mei persistente, care­ a­­pare fie la începutul cu­rei, fie după cîteva luni. — După o scădere în greutate în prima lună, ritmul slăbirii încetineş­te, chiar fără greşeli de dietă şi se poate chiar opri. De aceea, sînt ne­cesare restricţii adesea chinuitoare pentru a obţine în continuare o scădere ponderabilă oa­recare. În mod obişnuit obezi­tatea evoluează în două faze. Explicarea lor va putea ajuta înţelegerea dificultăţii în slăbire. Iată ce se întîmplă : O primă fază este cea de constituire, în cursul că­reia excesul de alimen­taţie este frecvent. Ur­mează o a doua fază, zi­să staţionară, în cursul căreia obezitatea nu mai progresează, dar se men­ţine cu o raţie normală de hrană. Un obez care a slăbit cu 10—15 kilogra­me, se reîntoarce la fa­za dinamică a bolii, în care apar din nou pofta de mîncare exagerată şi abuzul alimentar. Este, aşadar, necesar un con­trol medical strict şi o medicaţie adecvată, dar şi o educaţie dietetică corespunzătoare. Dar, după cum se ştie, medicamentele destinate slăbirii nu sunt total lip­site de pericol. Unele determină accentuarea unor tulburări neurove­­getative deja existente, sau chiar apariţia lor primară. Altele, au o proastă tolerabilitate, dînd ameţeli, palpitaţii, nervozitate, insomnii, tulburări digestive etc. Rezultate mai încura­jatoare s-au obţinut cu produsul „Silutin“, dar intervalul relativ scurt de la introducerea sa în practica medicală nu permite încă concluzii definitive. Medicii recomandă, în­ orice caz, alături de a­cest medicament care a­­re proprietatea de a re­duce apetitul, şi alte cî­teva măsuri, anume : exerciţii fizice adecvate, plimbări prelungite, pe­rioade de post absolut etc. Rămîne însă de reţi­nut că e mai lesne să nu ne ingrăşăm, decit să slăbim mai apoi. De a­­semenea, că regimul a­­limentar trebuie să fie raţional, organismul ne­­putînd fi lipsit prea multă vreme de princi­piile alimentare vitale. Ca şi faptul că e total contraindicat de a înce­pe administrarea vreu­nui medicament reco­mandat pentru obeji, fă­ră consultarea prealabi­lă a unui medic, specia­list în problemă, l­a ca­re, adăugăm din nou amănuntul, nu lipsit de importanță, că un om cu greutatea corporală peste cifrele considera­te normale, trebuie să se supună din cînd în cînd unui consult medical în scopul descoperirii la timp a altor maladii. Dr. DOREL SCHOR SFATUL MEDICULUI

Next