Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-10-14 / nr. 1130

ANUL IV, nr. 1130 ^wfrWafM HARGHITEI INVESTIŢIILE PE 1971, INTEGRAL ŞI LA TIMP REALIZATE întreg judeţul, de la un capăt la altul, e un imens şantier. Mii de muncitori constructori dau viaţă proiectelor a zeci şi zeci de noi obiective economice şi social-culturale. Nu trece săptămină ca într-o localitate sau alta să nu se inaugureze un nou şantier. Valorile umane şi materiale in­vestite de statul nostru pentru dezvoltarea vertiginoasă a meleagurilor harghitene — sute de milioane de lei anual, tot mai multe cadre cu înal­tă pregătire de specialitate, utilaje moderne, cantităţi impresionante de materiale de construcţii şi multe altele — se materializează in noi între­prinderi şi secţii industriale, construcţii agricole, şcoli, spaţii comerciale,­ unităţi şi complexe de servire a populaţiei, locuinţe, aşezăminte cultura­le şi de sănătate ş. a. Ca peste tot, şi în domeniul investiţiilor se obţin realizări care umplu de mulţumire şi mîndrie inimile oamenilor muncii, ii însufleţesc în lupta şi munca avintată pentru înfăptuirea programului de înflorire a patriei noastre socialiste elaborat de partid, pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Uneori însă, realizările sunt diminuate de neajunsuri ce se manifes­tă pe şantiere, de lipsa de conştiinciozitate ce-şi face loc în activitatea unor muncitori, maiştri, cadre de conducere ale unităţilor de construcţii. Sunt cazuri cînd colaborarea proiectant — constructor — beneficiar lasă de dorit. Deseori stagnează lucrările, fie din lipsa unor materiale, fie că nu se asigură forţa de muncă necesară. în pagina de faţă, încercăm să oglindim unele dintre aceste aspecte constante pe şantiere din oraşul reşedinţă a judeţului, cu intenţia de a atrage asupra lor atenţia factorilor vizaţi şi a-i determina să elaboreze şi să aplice măsuri pentru accelerarea ritmului de executare a construcţiilor, pentru realizarea integrală a planului de investiţii pe anul 1971. Un obiectiv des­pre a cărui con­strucţie puţină lu­me ştie. Totuşi, noua autogară a oraşului prinde contururi pe zi ce trece. 4­0~sr- a *• * 'VA -• 1 * ' * - ' ' a ÎN INTERESUL ACCELERĂRII RITMULUI DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR SE IMPUNE Extinderea acordului global Pe linia sarcinilor sta­bilite de Comitetul jude­­ţean de partid pentru îmbunătăţirea activităţii de investiţii-construcţii, cu puţin timp în urmă, Consiliul orăşenesc Mier­­curea-Ciuc al sindi­catelor a organizat un schimb de experienţă privind organizarea şi plata muncii în acord global l­a lucrările de Construcţii. In cadrul schimbului de experienţă, tovarăşii Cazimir Nizgoda, şeful serviciului de normare al­­Şantierului Harghita, şi inginer Traian Cojo­­ca­ru, şeful lotului Fi­latură de lînă pieptă­nată din Miercurea-Ciuc au expus experienţa a­­cumulată în aplicarea acordului global în con­strucţii, metodele fo­losite, rezultatele obţi­nute. Discuţiile,­­ schim­bul de opinii, părerile critice, propunerile for­mulate de numeroşii participanţi la schimbul de experienţă au con­tribuit în mare măsură la reliefarea convingă­toare a avantajelor pe care le oferă sistemul de organizare şi plată a mun­cii în acord global. La Şantierul Harghita al Trustului 5 construc­ţii Braşov, acţiunea pen­tru introducerea acordu­lui global a început în a doua jumătate a anu­lui trecut, la lotul Fila­tura de lînă pieptănată din­ Miercurea-Ciuc. De reţinut este faptul că la acest lot acordul global nu s-a aplicat doar la unele lucrări sau obiec­tive, ci la lucrarea în ansamblul ei, cuprin­­zînd nu numai persona-­­lul productiv, ci şi pe cel tehnico-administra-, tiv. Pe baza rezultatelor obţinute la acest lot, a­­cordul global a fost ex­tins treptat şi la lucrările de finisare a noului ho­tel din Miercurea-Ciuc, precum şi la loturile din Gheorgheni şi Sîn­­simion. In prezent, din volu­mul total al lucrărilor pe care le are de exe­cutat Şantierul Harghita în anul 1971, peste 66­ la sută este contractat în sistemul acordului global, fiind cuprinşi în acest sistem de organi­zare şi plată a muncii peste 54 la sută din sa­lariaţii şantierului. Extinderea în aşa mă­sură a sistemului se ex­plică prin marile avan­taje pe care el le asigu­ră în raport cu sisteme­le folosite anterior, res­pectiv cu sistemul mun­cii în acord individual. Astfel, personalul cu­prins în sistemul acordu­lui global a realizat în primele 8 luni ale aces­tui an o productivitate a muncii cu 5 la sută mai mare decît persona­lul salarizat în acord individual. Rezultă deci că, în medie, lucrătorii cuprinşi în sistemul de orga­nizare şi plată a mun­cii în acord globa­l au realizat un venit lunar cu circa 150 lei mai ma­re decît lucrătorii sala­rizaţi în acord indivi­dual. Participanţii la schim­bul de experienţă au scos în evidenţă multe alte aspec­te pozitive, a­­vantaje pe care le pre­zintă acest sistem, pen­tru părţile contractante: utilizarea judicioasă a timpului de lucru, a materialelor şi utilajelor, scurtarea termenelor in­termediare şi finale de execuţie a lucrărilor, cointeresarea tuturor lu­crătorilor în organizarea judicioasă a producţiei şi a muncii, întărirea disciplinei, stimularea preocupării lucrătorilor constructori pentru poli­calificare, sporirea preo­cupării conducerilor de şantiere pentru perfec­ţionarea muncii de evi­denţă, cointeresarea per­sonalului tehnico-admi­­nistrativ în bunul mers al întregii activităţi, în respectarea şi scurtarea termenelor de dare în folosinţă. Ilarie Cristes­­cu, şeful lotului instala­ţii de la Şantierul Har­ghita, de exemplu, a su­bliniat faptul că de cînd s-a introdus sitemul a­­cordului global nu au mai avut cazuri de stag­nări din lipsa materia­lelor sau a asigurării frontului de lucru, iar unele dintre lucrări — de pildă, obiectivul ,,a­­ducţiune de apă — Vlă­­hiţa"* — au fost termina­­­­te cu mult înainte de termen . Antal Mihály, maistru principal, a ară­­tat că pe șantierul hote­lului din Miercurea-Ciuc disciplina s-a întărit considerabil de cînd s-a introdus acordul global. Este evident rolul im­portant pe care-l are sistemul acordului glo­bal în intensificarea ritmului de execuţie a lucrărilor de construcţii. Cu toate acestea, preo­cuparea pentru extinde­rea lui — îndeosebi la întreprinderea de con­­strucţii-montaj a jude­ţului Harghita — lasă mult de dorit. Este şi aceasta o cauză a rit­mului nesatisfăcător în care se realizează lu­crările la anumite obiec­­tive. C. ŞTEFAN Cîştig orar Cîştig orar realizat de realizat de Specialitatea cei cuprinşi cei cuprinşi în sistemul in sistemul acordului acordului global (lei) individual (lei) Zidari 9,48 9,12 Dulgheri 10,05 9,40 Betonişti 8,22 7,41 Mozaicari 8,81 8,20 Alte meserii 8,15 7,80 LUCRĂRILE DE INVESTIŢII NoI SE REMIZEM DE LA SIRE Analizînd realizarea lucrărilor de investiţii planficate pe anul 1971 în sectorul cooperatist al agriculturii judeţului Harghita se constată că din păcate pînă în mo­mentul de faţă nu prea avem motive să fim sa­tisfăcuţi. Din volumul total de 70.521 mii lei planificaţi, din care pentru con­­strucţii-montaj 20.264 mii lei, s-au cheltuit doar 36.594 mii lei, res­pectiv pentru construc­­ţii-montaj 5.988 mii lei, ceea ce înseamnă o rea­lizare de numai 51,8 şi respectiv 29,5 la sută. Avînd în vedere că pînă la sfîrşitul anului au mai rămas doar 3 luni, este foarte puţin probabil că cooperati­vele noastre vor putea să recupereze restanţele şi să realizeze integral sarcinile de investiţii prevăzute în plan. Astfel stînd lucrurile, Se pune­­întrebarea : că­ror cauze se datoresc a­­ceste rămîneri în urmă? Dar, înainte de a tre­ce la enumerarea cauze­lor, este necesar să ară­tăm care sînt obiectivele la care s-au înregistrat pînă în momentul de faţă cele mai mari ră­mîneri în urmă. In primul rînd, trebuie să arătăm situaţia cu to­tul nesatisfăcătoare a complexului de bovine , Topliţa-Ciuc, obiectiv la care abia luna aceasta au început primele lu­crări de organizare a şantierului, urmînd ca, după toate probabilită­ţile, să fie terminate în acest an doar fundaţiile, drumurile, împrejmuirea şi, eventual, un obiectiv din cele prevăzute în proiect. Menţinînd rit­mul actual, cu greu se vor putea realiza lucră­rile în valoare de 4.600 mii lei planificate pen­tru anul acesta. Sunt ne­cesare în acest sens e­­forturi deosebite din partea constructorului — întreprinderea judeţea­nă de construcţii-mon­­taj. Este adevărat că nici documentaţia şi nici proiectul de execuţie nu au fost predate construc­­torului în întregime la timp, din vina proiec­tantului general — I.P.J. Ilfov — dar tot aşa de adevărat este că constructorul a­r fi putut ataca lucrările pe etape, pe măsură ce primea do­cumentaţia, evitînd o asemenea rămînere în urmă. Avem totuşi spe­ranţa — şi promisiunea constructorului — că, în timpul cît a mai rămas din acest an, se va face tot posibilul pentru re­cuperarea rămînerii în urmă. Printre celelalte acţi­uni de investiţii la ,care s-au înregistrat restanţe, sînt lucrările­ de ali­­mentare cu apă, precum şi cele de electrificare la diferite cooperative agricole. Din volumul total de 2.153 mii lei prevăzut a fi cheltuit pentru lucră­rile de alimentare cu a­­pă, la diferite cooperati­ve agricole de produc­ţie din judeţ, din care 2.013 mii lei construcţii­­montaj — numai 350 mii lei au fost realizaţi, din care construcţii­­montaj 332 mii lei. Acest lucru înseamnă o reali­zare de numai 16,2 şi respectiv 16,4 la sută faţă de plan. Aceeaşi situaţie exis­tă şi la lucrările de electrificare, unde din­­ volumul total de 3.479 mii lei prevăzuţi în plan, din ca­re 2.763 mii lei construcţii-montaj, s-a realizat doar un volum de 650 mii lei şi respec­tiv 540 mii lei , ceea ce înseamnă o realizare de numai 18,6 şi respec­tiv 19,5 la sută. De data aceasta însă, nu mai putem da vina în nici un caz numai pe executant, întrucît, în majoritatea cazurilor, a­­vem de-a face cu lipsa de interes a beneficiaru­­lui, adică a consiliilor de conducere ale coope­rativelor agricole. Ma­joritatea cooperativelor agricole de producţie ca­re au prevăzut în planul lor de investiţii pen­tru 1971 realizarea unor lucrări de alimentare cu apă a grajdurilor ori de electrificare, nu au pro­curat din timp docu­mentaţia necesară şi proiectele de execuţie ori nu s-au dus la con­tractări cu I.M.A. Har­ghita şi, respectiv, I.R.E. Mureş. Acestea sunt cauzele situaţiei ne­corespunzătoare ce se înregistrează în prezent în acest domeniu. La şedinţa recentă de analiză a realizării lu­r­crărilor de investiţii din agricultură, ţinută la Di­recţia generală agricolă a judeţului nostru, ca­drele de specialitate din partea direcţiei agricole, Băncii agricole, Între­prinderii de aprovizio­nare tehnico-materială, precum şi a I.R.E. Mu­reş şi I.M.A. Harghita au studiat cauzele aces­tor rămîneri în urmă, precum şi măsurile ur­gente ce trebuie luate în vederea rezolvării grabnice a problemelor ce se mai pot rezolva în perioada ce a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, atît de către beneficiari, cît şi de către proiec­tanţi şi constructori. Rămîne acum să urmă­rim cu perseverenţă realizarea acestor mă­suri. SZÉP ZOLTÁN, şeful serviciului de investiţii al Direcţiei generale agricole a judeţului Harghita SE tumul DAR MII llllu­i DISCIPLINĂ SI ORGANIZARE MI SEDIU Început de săptămină. Timp frumos. Am în­treprins un raid pe la citeva şantiere de con­strucţii din oraşul reşe­dinţă de judeţ, pentru a vedea modul in care constructorii şi instala­torii activează in direc­ţia folosirii la maximum a timpului de lucru şi a vremii favorabile din ultimele zile, felul în care se munceşte la o­­biectivele ce au termen de predare în următoa­rele săptămîni şi la cele la care aceste termene au fost deja reprogra­­mate de citeva ori. Am urmărit, în acelaşi timp, şi probleme legate de a­­provizionarea punctelor de lucru cu materiale, precum şi stadiul de montaj al utilajelor teh­nologice. Primul popas îl facem la noul hotel. Este ora şapte şi deja muncitorii s-au apucat de lucru. Staţia de betoane func­ţionează, iar în interior maşinile de şlefuit mar­mură îşi trădează pre­zenţa prin huruitul lor continuu. Peste tot se lucrează intens la fini­sajele interioare. Mai­strul Antal Mihai veri­fică dacă toţi oamenii sunt la locurile lor de muncă şi îşi notează ce materiale mai trebuie procurate. Aflăm că a­­ici s-a muncit şi dumi­nică, iar sîmbătă citeva echipe au rămas şi du­pă program. — Spuneţi-ne care es­te efectivul total ? — 166. — Şi ciţi sint prezenţi la această oră? — 102. Dintre cei ab­senţi o parte fac naveta de la Odorheiu Secuiesc şi vor veni mai tîrziu, iar cei care sint de prin părţile Moldovei azi, probabil, că nici nu vor veni. — Credeţi că noul ter­men de dare in folosin­ţă a hotelului va fi şi ultimul 7 — In ceea ce ne pri­veşte, sperăm ca pînă la sfîrşitul lunii să ter­minăm partea de con­strucţii. Restul depinde numai de instalatori. Ora 7.30. La patinoa­rul artificial din vecină­tate. Aici nu prea sînt semne că se munceşte. Totuşi, descoperim in­tr-un colţ patru dul­gheri, care meşteresc ceva la schele. Apare în­tre timp şi inginerul Arcfalvi Béla, care con­duce lucrările de aici. — Unde vă sunt oa­menii ? — Dulgherii i-aţi vă­zut şi dumneavoastră, iar mozaicarii or fi pe undeva înăuntru şi aş­teaptă să sosească şapa de mortar de la staţia din cartierul Tudor Vla­­dimirescu. Dar pînă a­­tunci mai trece ceva timp. Ştiţi, acolo, pînă porneşte instalaţia, mai durează. — Nu vi se pare că cei 15 oameni care lu­crează aici, reprezintă cam puţin, raportat la volumul şi urgenţa a­­cestui obiectiv ? — Să zicem mersi că-i avem şi pe ei. Unii din­tre aceştia vin de pe la alte întreprinderi, nici nu sunt salariaţii noştri. Am vizitat mai multe şantiere din oraş şi in destule locuri ni s-a spus: „ne-au luat oame­nii şi i-au dus la pati­noar“. Dar unde or fi toţi aceştia ? Este un mister pe care numai I.C.M.J.H. l-ar putea dezlega. Citeva minute şi ajun-­ gem pe şantierul blocu­lui lamă, cu parter şi zece etaje, ce se constru­ieşte în apropierea cine­matografului „T­ransil­­vania“. Fierarii bet­o­­nişti mişună prin pădu­rea de armături a fun­daţiei radiei. Cu excep­ţia a doi învoiţi, toată lumea este prezentă şi ii dă zor pentru că mii­­ne va începe betonarea. — Vrem să profităm cit mai mult de timpul frumos şi de aceea am organizat lucrul in două schimburi — ne spune inginerul Stoica Romeo, şeful de lot. Am avut ceva necazuri cu mon­tarea macaralei turn, dar acum tiu mai sunt probleme, astfel că pu­tem înainta cu toate forţele. — Ce durată de exe­cuţie are acest impozant edificiu ? — Cu toate că îl ridi­căm prin procedeul cla­sic, la anul, pe vremea asta va fi gata. Ne îndreptăm spre zona industrială vestică a oraşului, şi la nouă fă­ră un sfert pătrundem pe poarta noului auto­­service, despre care ştiam că trebuie să intre in funcţiune la sfîrşitul lunii septembrie. Trei zugravi vopsesc alene tîmplăria metalică de la ferestre. Aceasta-i toată activitatea de aici. Se miră pînă şi Balla Iosif (cel care dirijează lu­crările). — Abia azi am sosit,, după o absenţă de o săptămină — timp in care am participat la un schimb de experienţă — şi mărturisesc sincer că după felul în care am lăsat clădirea la pleca­re, speram să o regăsesc terminată. Observ insă că nu s-a făcut mai nimic. Trecem prin încăpe­rile staţiei. Au mai ră­mas neînsemnate ope­raţii de finisaj şi mon­tarea unora din utilaje. Dacă fabrica de pompe din Bucureşti trimite în locul pompei defecte de la instalaţia de alimen­tare cu apă una bună, probele tehnologice pot începe. Nu putem să n­e explicăm de ce se tără­gănează lucrările de aici, cînd cu cîţiva oameni s-ar putea în foarte scurt timp da in folo­sinţă. Sau poate se con­sideră că această staţie de întreţinere a auto­turismelor este mai pu­ţin importantă decit al-­ te investiţii ? La atelierul ceramic şi la noua boiangerie şi vopsitorie chimică se aş­teaptă sosirea unei echi­pe de zugravi, în timp ce cîţiva sudori stau de dimineaţă la o şuetă lin­gă foc, în speranţa că autocamionul se va în­toarce de la baza de producţie a I.C.M.J.H. pentru a transporta niş­te rame metalice. Nu­mai cîţiva muncitori lu­crează la izolarea hidro­fugă a acoperişului te­rasă. Ultima vizită o facem la magazinul Gostat. Cu toate că s-a promis ter­minarea lui de Ziua re­coltei, încă se mai fini­sează interioarele. P. NAFTALI La noul auto-ser­­vice din Miercu­rea-Ciuc (al cărui termen de dat­e în folosinţă a expirat deja) domneşte ... o linişte deplină. Şi cînd ne gîndim că, cu puţină pre­ocupare din par­tea constructori­lor, s-ar putea termina lucrările în citeva zile * mKMi mmwm 9*p —I MM 11 m __ WW»- '•SB**../' ! Oare la şantierul hotelului smoala nu se poate topi decît dacă este păzită de şapte muncitori ? Pag. 3 După disputa beneficiar­­proiectant, urmează o dispută beneficiar— constructor? Aşadar, s-au stins dis­cuţiile legate de posibi­litatea supraetajării noii fabrici de pâine din Miercurea-Ciuc, discu­ţii generate de tărăgă­narea executării proiec­tului de către sectorul de proiectare al I.C.M.­­J.H. Intre timp s-a în­ceput construcţia celui de-al doilea etaj, iar la 30 septembrie a avut loc recepţia preliminară la obiectivele ce condi­ţionau punerea în func­ţiune a fabricii. Probele tehnologice au dat re­zultate,­­ astfel că în pre­zent această nouă capa­citate de­ producţie ali­mentează zilnic oraşul cu 14 tone de pâine. Toate ar fi bune, dar de citva timp lucrările ce au mai rămas de execu­tat decurg într-un ritm nesatisfăcător. Am vizi­tat recent acest şantier, şi ne-a surprins faptul că în loc să se lucreze cu toate forţele la aco­perirea clădirii şi la în­chiderea ei pentru a crea toate condiţiile bu­nei desfăşurări a mon­tării instalaţiilor şi exe­cutării finisajelor inte­rioare în perioada fri­guroasă ce urmează, nu mai puţin de opt mun­citori săpaui la drumul din curte. De asemenea, încăpe­rile anexe — grupurile sanitare, vestiarele, de­pozitul de făină şi cel de pîine — se aflau în­­tr-un stadiu necorespun­zător. Am luat legătura cu reprezentanţii celor două părţi ce conlucrea­ză la realizarea acestei investiţii pentru a cere lămuriri referitoare la ritmul nesatisfăcător în care decurg actual lu­crările. Constructorul — I.C.M.J.H. — susţine că n-are nici o vină, deoa­rece construcţia celui de-al doilea etaj nu este prinsă în planul între­prinderii, realizarea lui făcîndu­-se cu condiţia ca beneficiarul să-i pu­nă la dispoziţie toate materialele de construc­ţii şi instalaţii necesare (condiţie prevăzută de actul adiţional încheiat între cele două părţi, la 11 august). Pe de altă parte, întreprinderea ju­deţeană de morărit şi panificaţie susţine că ar fi de lucru, dar con­structorul nu asigură suficienţi muncitori. Cert este că treaba nu merge cum trebuie. Considerăm că du­pă o îndelungată dispută be­­neficiar-proiectant, ar trebui evitată o nouă di­spută — de această dată — constructor-be­­neficiar, cele două părţi trebuind să facă tot po­sibilul pentru a readu­ce lucrurile pe făgaşul normal, iar noi n-am mai dori să revenim acei, decît cu ocazia ter­minării complete a a­­cestui nou obiectiv. N. PETRU

Next