Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-10-14 / nr. 1130
ANUL IV, nr. 1130 ^wfrWafM HARGHITEI INVESTIŢIILE PE 1971, INTEGRAL ŞI LA TIMP REALIZATE întreg judeţul, de la un capăt la altul, e un imens şantier. Mii de muncitori constructori dau viaţă proiectelor a zeci şi zeci de noi obiective economice şi social-culturale. Nu trece săptămină ca într-o localitate sau alta să nu se inaugureze un nou şantier. Valorile umane şi materiale investite de statul nostru pentru dezvoltarea vertiginoasă a meleagurilor harghitene — sute de milioane de lei anual, tot mai multe cadre cu înaltă pregătire de specialitate, utilaje moderne, cantităţi impresionante de materiale de construcţii şi multe altele — se materializează in noi întreprinderi şi secţii industriale, construcţii agricole, şcoli, spaţii comerciale, unităţi şi complexe de servire a populaţiei, locuinţe, aşezăminte culturale şi de sănătate ş. a. Ca peste tot, şi în domeniul investiţiilor se obţin realizări care umplu de mulţumire şi mîndrie inimile oamenilor muncii, ii însufleţesc în lupta şi munca avintată pentru înfăptuirea programului de înflorire a patriei noastre socialiste elaborat de partid, pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Uneori însă, realizările sunt diminuate de neajunsuri ce se manifestă pe şantiere, de lipsa de conştiinciozitate ce-şi face loc în activitatea unor muncitori, maiştri, cadre de conducere ale unităţilor de construcţii. Sunt cazuri cînd colaborarea proiectant — constructor — beneficiar lasă de dorit. Deseori stagnează lucrările, fie din lipsa unor materiale, fie că nu se asigură forţa de muncă necesară. în pagina de faţă, încercăm să oglindim unele dintre aceste aspecte constante pe şantiere din oraşul reşedinţă a judeţului, cu intenţia de a atrage asupra lor atenţia factorilor vizaţi şi a-i determina să elaboreze şi să aplice măsuri pentru accelerarea ritmului de executare a construcţiilor, pentru realizarea integrală a planului de investiţii pe anul 1971. Un obiectiv despre a cărui construcţie puţină lume ştie. Totuşi, noua autogară a oraşului prinde contururi pe zi ce trece. 40~sr- a *• * 'VA -• 1 * ' * - ' ' a ÎN INTERESUL ACCELERĂRII RITMULUI DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR SE IMPUNE Extinderea acordului global Pe linia sarcinilor stabilite de Comitetul judeţean de partid pentru îmbunătăţirea activităţii de investiţii-construcţii, cu puţin timp în urmă, Consiliul orăşenesc Miercurea-Ciuc al sindicatelor a organizat un schimb de experienţă privind organizarea şi plata muncii în acord global la lucrările de Construcţii. In cadrul schimbului de experienţă, tovarăşii Cazimir Nizgoda, şeful serviciului de normare alŞantierului Harghita, şi inginer Traian Cojocaru, şeful lotului Filatură de lînă pieptănată din Miercurea-Ciuc au expus experienţa acumulată în aplicarea acordului global în construcţii, metodele folosite, rezultatele obţinute. Discuţiile, schimbul de opinii, părerile critice, propunerile formulate de numeroşii participanţi la schimbul de experienţă au contribuit în mare măsură la reliefarea convingătoare a avantajelor pe care le oferă sistemul de organizare şi plată a muncii în acord global. La Şantierul Harghita al Trustului 5 construcţii Braşov, acţiunea pentru introducerea acordului global a început în a doua jumătate a anului trecut, la lotul Filatura de lînă pieptănată din Miercurea-Ciuc. De reţinut este faptul că la acest lot acordul global nu s-a aplicat doar la unele lucrări sau obiective, ci la lucrarea în ansamblul ei, cuprinzînd nu numai persona-lul productiv, ci şi pe cel tehnico-administra-, tiv. Pe baza rezultatelor obţinute la acest lot, acordul global a fost extins treptat şi la lucrările de finisare a noului hotel din Miercurea-Ciuc, precum şi la loturile din Gheorgheni şi Sînsimion. In prezent, din volumul total al lucrărilor pe care le are de executat Şantierul Harghita în anul 1971, peste 66 la sută este contractat în sistemul acordului global, fiind cuprinşi în acest sistem de organizare şi plată a muncii peste 54 la sută din salariaţii şantierului. Extinderea în aşa măsură a sistemului se explică prin marile avantaje pe care el le asigură în raport cu sistemele folosite anterior, respectiv cu sistemul muncii în acord individual. Astfel, personalul cuprins în sistemul acordului global a realizat în primele 8 luni ale acestui an o productivitate a muncii cu 5 la sută mai mare decît personalul salarizat în acord individual. Rezultă deci că, în medie, lucrătorii cuprinşi în sistemul de organizare şi plată a muncii în acord global au realizat un venit lunar cu circa 150 lei mai mare decît lucrătorii salarizaţi în acord individual. Participanţii la schimbul de experienţă au scos în evidenţă multe alte aspecte pozitive, avantaje pe care le prezintă acest sistem, pentru părţile contractante: utilizarea judicioasă a timpului de lucru, a materialelor şi utilajelor, scurtarea termenelor intermediare şi finale de execuţie a lucrărilor, cointeresarea tuturor lucrătorilor în organizarea judicioasă a producţiei şi a muncii, întărirea disciplinei, stimularea preocupării lucrătorilor constructori pentru policalificare, sporirea preocupării conducerilor de şantiere pentru perfecţionarea muncii de evidenţă, cointeresarea personalului tehnico-administrativ în bunul mers al întregii activităţi, în respectarea şi scurtarea termenelor de dare în folosinţă. Ilarie Cristescu, şeful lotului instalaţii de la Şantierul Harghita, de exemplu, a subliniat faptul că de cînd s-a introdus sitemul acordului global nu au mai avut cazuri de stagnări din lipsa materialelor sau a asigurării frontului de lucru, iar unele dintre lucrări — de pildă, obiectivul ,,aducţiune de apă — Vlăhiţa"* — au fost terminate cu mult înainte de termen . Antal Mihály, maistru principal, a arătat că pe șantierul hotelului din Miercurea-Ciuc disciplina s-a întărit considerabil de cînd s-a introdus acordul global. Este evident rolul important pe care-l are sistemul acordului global în intensificarea ritmului de execuţie a lucrărilor de construcţii. Cu toate acestea, preocuparea pentru extinderea lui — îndeosebi la întreprinderea de construcţii-montaj a judeţului Harghita — lasă mult de dorit. Este şi aceasta o cauză a ritmului nesatisfăcător în care se realizează lucrările la anumite obiective. C. ŞTEFAN Cîştig orar Cîştig orar realizat de realizat de Specialitatea cei cuprinşi cei cuprinşi în sistemul in sistemul acordului acordului global (lei) individual (lei) Zidari 9,48 9,12 Dulgheri 10,05 9,40 Betonişti 8,22 7,41 Mozaicari 8,81 8,20 Alte meserii 8,15 7,80 LUCRĂRILE DE INVESTIŢII NoI SE REMIZEM DE LA SIRE Analizînd realizarea lucrărilor de investiţii planficate pe anul 1971 în sectorul cooperatist al agriculturii judeţului Harghita se constată că din păcate pînă în momentul de faţă nu prea avem motive să fim satisfăcuţi. Din volumul total de 70.521 mii lei planificaţi, din care pentru construcţii-montaj 20.264 mii lei, s-au cheltuit doar 36.594 mii lei, respectiv pentru construcţii-montaj 5.988 mii lei, ceea ce înseamnă o realizare de numai 51,8 şi respectiv 29,5 la sută. Avînd în vedere că pînă la sfîrşitul anului au mai rămas doar 3 luni, este foarte puţin probabil că cooperativele noastre vor putea să recupereze restanţele şi să realizeze integral sarcinile de investiţii prevăzute în plan. Astfel stînd lucrurile, Se puneîntrebarea : căror cauze se datoresc aceste rămîneri în urmă? Dar, înainte de a trece la enumerarea cauzelor, este necesar să arătăm care sînt obiectivele la care s-au înregistrat pînă în momentul de faţă cele mai mari rămîneri în urmă. In primul rînd, trebuie să arătăm situaţia cu totul nesatisfăcătoare a complexului de bovine , Topliţa-Ciuc, obiectiv la care abia luna aceasta au început primele lucrări de organizare a şantierului, urmînd ca, după toate probabilităţile, să fie terminate în acest an doar fundaţiile, drumurile, împrejmuirea şi, eventual, un obiectiv din cele prevăzute în proiect. Menţinînd ritmul actual, cu greu se vor putea realiza lucrările în valoare de 4.600 mii lei planificate pentru anul acesta. Sunt necesare în acest sens eforturi deosebite din partea constructorului — întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj. Este adevărat că nici documentaţia şi nici proiectul de execuţie nu au fost predate constructorului în întregime la timp, din vina proiectantului general — I.P.J. Ilfov — dar tot aşa de adevărat este că constructorul ar fi putut ataca lucrările pe etape, pe măsură ce primea documentaţia, evitînd o asemenea rămînere în urmă. Avem totuşi speranţa — şi promisiunea constructorului — că, în timpul cît a mai rămas din acest an, se va face tot posibilul pentru recuperarea rămînerii în urmă. Printre celelalte acţiuni de investiţii la ,care s-au înregistrat restanţe, sînt lucrările de alimentare cu apă, precum şi cele de electrificare la diferite cooperative agricole. Din volumul total de 2.153 mii lei prevăzut a fi cheltuit pentru lucrările de alimentare cu apă, la diferite cooperative agricole de producţie din judeţ, din care 2.013 mii lei construcţiimontaj — numai 350 mii lei au fost realizaţi, din care construcţiimontaj 332 mii lei. Acest lucru înseamnă o realizare de numai 16,2 şi respectiv 16,4 la sută faţă de plan. Aceeaşi situaţie există şi la lucrările de electrificare, unde din volumul total de 3.479 mii lei prevăzuţi în plan, din care 2.763 mii lei construcţii-montaj, s-a realizat doar un volum de 650 mii lei şi respectiv 540 mii lei , ceea ce înseamnă o realizare de numai 18,6 şi respectiv 19,5 la sută. De data aceasta însă, nu mai putem da vina în nici un caz numai pe executant, întrucît, în majoritatea cazurilor, avem de-a face cu lipsa de interes a beneficiarului, adică a consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole. Majoritatea cooperativelor agricole de producţie care au prevăzut în planul lor de investiţii pentru 1971 realizarea unor lucrări de alimentare cu apă a grajdurilor ori de electrificare, nu au procurat din timp documentaţia necesară şi proiectele de execuţie ori nu s-au dus la contractări cu I.M.A. Harghita şi, respectiv, I.R.E. Mureş. Acestea sunt cauzele situaţiei necorespunzătoare ce se înregistrează în prezent în acest domeniu. La şedinţa recentă de analiză a realizării lurcrărilor de investiţii din agricultură, ţinută la Direcţia generală agricolă a judeţului nostru, cadrele de specialitate din partea direcţiei agricole, Băncii agricole, Întreprinderii de aprovizionare tehnico-materială, precum şi a I.R.E. Mureş şi I.M.A. Harghita au studiat cauzele acestor rămîneri în urmă, precum şi măsurile urgente ce trebuie luate în vederea rezolvării grabnice a problemelor ce se mai pot rezolva în perioada ce a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, atît de către beneficiari, cît şi de către proiectanţi şi constructori. Rămîne acum să urmărim cu perseverenţă realizarea acestor măsuri. SZÉP ZOLTÁN, şeful serviciului de investiţii al Direcţiei generale agricole a judeţului Harghita SE tumul DAR MII llllui DISCIPLINĂ SI ORGANIZARE MI SEDIU Început de săptămină. Timp frumos. Am întreprins un raid pe la citeva şantiere de construcţii din oraşul reşedinţă de judeţ, pentru a vedea modul in care constructorii şi instalatorii activează in direcţia folosirii la maximum a timpului de lucru şi a vremii favorabile din ultimele zile, felul în care se munceşte la obiectivele ce au termen de predare în următoarele săptămîni şi la cele la care aceste termene au fost deja reprogramate de citeva ori. Am urmărit, în acelaşi timp, şi probleme legate de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale, precum şi stadiul de montaj al utilajelor tehnologice. Primul popas îl facem la noul hotel. Este ora şapte şi deja muncitorii s-au apucat de lucru. Staţia de betoane funcţionează, iar în interior maşinile de şlefuit marmură îşi trădează prezenţa prin huruitul lor continuu. Peste tot se lucrează intens la finisajele interioare. Maistrul Antal Mihai verifică dacă toţi oamenii sunt la locurile lor de muncă şi îşi notează ce materiale mai trebuie procurate. Aflăm că aici s-a muncit şi duminică, iar sîmbătă citeva echipe au rămas şi după program. — Spuneţi-ne care este efectivul total ? — 166. — Şi ciţi sint prezenţi la această oră? — 102. Dintre cei absenţi o parte fac naveta de la Odorheiu Secuiesc şi vor veni mai tîrziu, iar cei care sint de prin părţile Moldovei azi, probabil, că nici nu vor veni. — Credeţi că noul termen de dare in folosinţă a hotelului va fi şi ultimul 7 — In ceea ce ne priveşte, sperăm ca pînă la sfîrşitul lunii să terminăm partea de construcţii. Restul depinde numai de instalatori. Ora 7.30. La patinoarul artificial din vecinătate. Aici nu prea sînt semne că se munceşte. Totuşi, descoperim intr-un colţ patru dulgheri, care meşteresc ceva la schele. Apare între timp şi inginerul Arcfalvi Béla, care conduce lucrările de aici. — Unde vă sunt oamenii ? — Dulgherii i-aţi văzut şi dumneavoastră, iar mozaicarii or fi pe undeva înăuntru şi aşteaptă să sosească şapa de mortar de la staţia din cartierul Tudor Vladimirescu. Dar pînă atunci mai trece ceva timp. Ştiţi, acolo, pînă porneşte instalaţia, mai durează. — Nu vi se pare că cei 15 oameni care lucrează aici, reprezintă cam puţin, raportat la volumul şi urgenţa acestui obiectiv ? — Să zicem mersi că-i avem şi pe ei. Unii dintre aceştia vin de pe la alte întreprinderi, nici nu sunt salariaţii noştri. Am vizitat mai multe şantiere din oraş şi in destule locuri ni s-a spus: „ne-au luat oamenii şi i-au dus la patinoar“. Dar unde or fi toţi aceştia ? Este un mister pe care numai I.C.M.J.H. l-ar putea dezlega. Citeva minute şi ajun- gem pe şantierul blocului lamă, cu parter şi zece etaje, ce se construieşte în apropierea cinematografului „Transilvania“. Fierarii betonişti mişună prin pădurea de armături a fundaţiei radiei. Cu excepţia a doi învoiţi, toată lumea este prezentă şi ii dă zor pentru că miine va începe betonarea. — Vrem să profităm cit mai mult de timpul frumos şi de aceea am organizat lucrul in două schimburi — ne spune inginerul Stoica Romeo, şeful de lot. Am avut ceva necazuri cu montarea macaralei turn, dar acum tiu mai sunt probleme, astfel că putem înainta cu toate forţele. — Ce durată de execuţie are acest impozant edificiu ? — Cu toate că îl ridicăm prin procedeul clasic, la anul, pe vremea asta va fi gata. Ne îndreptăm spre zona industrială vestică a oraşului, şi la nouă fără un sfert pătrundem pe poarta noului autoservice, despre care ştiam că trebuie să intre in funcţiune la sfîrşitul lunii septembrie. Trei zugravi vopsesc alene tîmplăria metalică de la ferestre. Aceasta-i toată activitatea de aici. Se miră pînă şi Balla Iosif (cel care dirijează lucrările). — Abia azi am sosit,, după o absenţă de o săptămină — timp in care am participat la un schimb de experienţă — şi mărturisesc sincer că după felul în care am lăsat clădirea la plecare, speram să o regăsesc terminată. Observ insă că nu s-a făcut mai nimic. Trecem prin încăperile staţiei. Au mai rămas neînsemnate operaţii de finisaj şi montarea unora din utilaje. Dacă fabrica de pompe din Bucureşti trimite în locul pompei defecte de la instalaţia de alimentare cu apă una bună, probele tehnologice pot începe. Nu putem să ne explicăm de ce se tărăgănează lucrările de aici, cînd cu cîţiva oameni s-ar putea în foarte scurt timp da in folosinţă. Sau poate se consideră că această staţie de întreţinere a autoturismelor este mai puţin importantă decit al- te investiţii ? La atelierul ceramic şi la noua boiangerie şi vopsitorie chimică se aşteaptă sosirea unei echipe de zugravi, în timp ce cîţiva sudori stau de dimineaţă la o şuetă lingă foc, în speranţa că autocamionul se va întoarce de la baza de producţie a I.C.M.J.H. pentru a transporta nişte rame metalice. Numai cîţiva muncitori lucrează la izolarea hidrofugă a acoperişului terasă. Ultima vizită o facem la magazinul Gostat. Cu toate că s-a promis terminarea lui de Ziua recoltei, încă se mai finisează interioarele. P. NAFTALI La noul auto-service din Miercurea-Ciuc (al cărui termen de date în folosinţă a expirat deja) domneşte ... o linişte deplină. Şi cînd ne gîndim că, cu puţină preocupare din partea constructorilor, s-ar putea termina lucrările în citeva zile * mKMi mmwm 9*p —I MM 11 m __ WW»- '•SB**../' ! Oare la şantierul hotelului smoala nu se poate topi decît dacă este păzită de şapte muncitori ? Pag. 3 După disputa beneficiarproiectant, urmează o dispută beneficiar— constructor? Aşadar, s-au stins discuţiile legate de posibilitatea supraetajării noii fabrici de pâine din Miercurea-Ciuc, discuţii generate de tărăgănarea executării proiectului de către sectorul de proiectare al I.C.M.J.H. Intre timp s-a început construcţia celui de-al doilea etaj, iar la 30 septembrie a avut loc recepţia preliminară la obiectivele ce condiţionau punerea în funcţiune a fabricii. Probele tehnologice au dat rezultate, astfel că în prezent această nouă capacitate de producţie alimentează zilnic oraşul cu 14 tone de pâine. Toate ar fi bune, dar de citva timp lucrările ce au mai rămas de executat decurg într-un ritm nesatisfăcător. Am vizitat recent acest şantier, şi ne-a surprins faptul că în loc să se lucreze cu toate forţele la acoperirea clădirii şi la închiderea ei pentru a crea toate condiţiile bunei desfăşurări a montării instalaţiilor şi executării finisajelor interioare în perioada friguroasă ce urmează, nu mai puţin de opt muncitori săpaui la drumul din curte. De asemenea, încăperile anexe — grupurile sanitare, vestiarele, depozitul de făină şi cel de pîine — se aflau într-un stadiu necorespunzător. Am luat legătura cu reprezentanţii celor două părţi ce conlucrează la realizarea acestei investiţii pentru a cere lămuriri referitoare la ritmul nesatisfăcător în care decurg actual lucrările. Constructorul — I.C.M.J.H. — susţine că n-are nici o vină, deoarece construcţia celui de-al doilea etaj nu este prinsă în planul întreprinderii, realizarea lui făcîndu-se cu condiţia ca beneficiarul să-i pună la dispoziţie toate materialele de construcţii şi instalaţii necesare (condiţie prevăzută de actul adiţional încheiat între cele două părţi, la 11 august). Pe de altă parte, întreprinderea judeţeană de morărit şi panificaţie susţine că ar fi de lucru, dar constructorul nu asigură suficienţi muncitori. Cert este că treaba nu merge cum trebuie. Considerăm că după o îndelungată dispută beneficiar-proiectant, ar trebui evitată o nouă dispută — de această dată — constructor-beneficiar, cele două părţi trebuind să facă tot posibilul pentru a readuce lucrurile pe făgaşul normal, iar noi n-am mai dori să revenim acei, decît cu ocazia terminării complete a acestui nou obiectiv. N. PETRU