Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-10-14 / nr. 1130

Anul IV, nr. 1130 JOI 14 octombrie 1971 ZILE HOTARITOARE pentru soarta recoltei! REPORTERII NOSTRI TRANSMIT DE LA FATA LOCULUI C­ind sunt folosite toate mijloacele... La punctul numit Ger­­geş, din satul Cetăţuia, comuna Sînsiimion, pes­te 150 de cooperatori lucrau de zor la recol­tatul cartofilor. Alături de ei, l-am întîlnit pe preşedintele Cooperati­vei agricole de produc­ţie, Barta Iosif şi secre­tarul Comitetului comu­nal de partid, Tudor Ladislau. Vorbindu-ni-se despre prezenţa oamenilor la muncă, s-a scos în evi­denţă participarea nu­meroasă, din ultimele zile, efectul mobilizării făcute de către toţi fac­torii, pentru ca recolta celor 165 ha cu cartofi să poată fi asigurată la timpul optim. Pînă azi, 12 octombrie, numărul hectarelor recoltate, a­­junsese la 95 şi existau speranţe ca în cursul zilei să se ajungă la o sută. Ultimele zile au adus îmbunătăţiri substanţia­­le şi în ceea ce priveşte situaţia onorării con­tractelor. Aşa de exem­plu, ni s-a spus că au fost predate peste 1000 X. NETE (Continuare in pag. a 2-a) Cu toate forțele la recoltarea carto­filor MORAVURI ŞI... năravuri — Ce­­i­ e şi cu maşinile astea, domnule, atî­­tea şuruburi, piuliţe, arcuri şi alte „mărunţişuri" că stai şi te frămînţi de unde să mai începi cu reparatul . . . if ANi­­ f ■* PROLETARI DIN TOATE TARILE* UNlT/VAl 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN HARGHITA AL P. C. R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Uite sacul, nu e sacul Tovarăşul Antal Alexandru, director la Agro­­sem, era cît pe-aci să se supere cînd i-am atras atenţia asupra necesităţii deservirii mai prompte, Cu saci, a unităţilor agricole, evitînd rămînerea în urmă a livrării cartofilor de sămînţă şi la fondul centralizat al statului. Ne-a asigurat atunci că va face tot posibilul pentru grabnica remediere a acestei situaţii. Ce-i drept, unităţile au mai primit cîteva mii de saci, dar, din pă­cate, numărul acestora nu este în stare să satis­facă nici necesităţile de moment. Aşa că: „Uite sacul, nu e sacul“, cartofii fiind tot pe tarlalele cooperativelor agricole de producţie din Lăzarea şi Remetea, şi nu la bazele de recepţie, unde ar fi locul lor. I. ARADEANU Bătălia recoltei continuă Starea vremii oferă condiţii prielnice desfă­şurării într-un ritm in­tens a lucrărilor agrico­le de sezon. Ca urmare a acestui fapt, şi a par­ticipării însufleţite la muncă a cooperatorilor, majoritatea unităţilor înregistrează importanţi paşi înainte privind re­coltarea cartofilor şi lu­crărilor de pregătire a recoltei viitoare. Consemnăm cîteva secvenţe pe care le considerăm semnificati­­ve pentru modul în ca­re se desfăşoară bătălia recoltei în zona Gheor­­ghenilor. C.A.P. Lăzarea însămînţările au fost încheiate, recoltatul car­tofilor se apropie de sfîrşit. La unitatea a­­gricolă din Lăzarea, una din cele mai mari culti­vatoare de cartofi din judeţ, în ziua de ieri. (Continuare în pag. a 2-a) IN BAZINUL GHEORGHENILOR La C.A.P. Martini. Lucrările actualei etape se rezumă doar la recoltarea cartofilor ? In ultimele zile, pa­­re-se că lucrările agri­cole au fost „defalcate“ în două mari „capitole“. Primul ar cuprinde lu­crările de recoltare a cartofilor, iar al doilea pe cele de pregătire a recoltei anului viitor. Dacă necesitatea strin­gentă a recoltării la timp şi în condiţii opti­me a cartofilor a fost înţeleasă, nu acelaşi lu­cru se poate afirma des­pre semănăturile de toamnă. La C.A.P. Mărtiniş, de pildă, (ing. şef Szabó Eugen) s-au depăşit li­vrările de cartofi la fon­dul de stat cu 63 tone, cantităţile predate con­­tinuînd să crească. Ur­mătoarele 2—3 zile vor consemna recoltarea in­tegrală a culturii car­tofilor de la această u­­nitate. Pentru, aceasta aprecierile noastre ! Nu­mai că lucrările actua­lei etape, a campaniei de toamnă nu se rezu­mă doar la cartofi ! O foarte succintă sta­tistică scoate în eviden­ță încetineala, ritmul M. POPA (Continuare în pag. a 2-a) DE PE CUPRINSUL PATRIEI La Institutul de geofizică aplicată din Bucureşti Pag. a 3-a Investi­ţiile pe 1971, integral şi la timp realizate • Acum, la mijlocul toamnei putem anunţa pe cei interesaţi că şi în oraşul Miercurea-Ciuc, la cîteva din unităţile O.C.L. — braserie şi ma­gazia 108 —, a sosit must şi că a fost pus la dispoziţia consumato­rilor. Din cele 4.000 litri must aduşi din zona Focşani, 1.000 sunt rezervaţi pentru Miercurea-C­i­u­c, iar 3.000 pentru Gheorgheni. Responsabilul braseriei „Carpaţi“ ne asigură că de pe lista meniului zil­nic, nu va lipsi nici mult dorita pastramă cu mă­­măliguţă — aşa, ca să fim şi noi în ton cu se­zonul. • La librăria din Miercurea-Ciuc, au sosit Informaţia de curînd noi plăci.. A­­ișatorii de muzică cultă pot cumpăra discurile: „Arii din opere“ în in­terpretarea lui Ion Da­ci­an, „Sonate pentru pian de Mozart (nr. 1 în Do Major, nr. 2 în Fa Major, nr. 9 în Re Ma­jor), interpretate de Corneliu Gheorghiu. De asemenea, a apărut dis­cul nr. 4 din „Istoria muzicii universale“ — în exemple —, de Zeno Vancea. Discul cuprinde opera şi genurile muzi-­ cii vocal-simfonice în sec. XVII—XVIII. • Lucrătorii Cooperativei meşteşugăreşti „Stră­duinţa“ din Cristuru Secuiesc au început confec­ţionarea primelor perechi de papuci de casă din seria celor 120.000 cît reprezintă contractul încheiat recent cu diferiţi beneficiari din ţară. Noile modele de papuci confecţionate din piele, din înlocuitori de piele şi din catifea brodată, sunt produse de artizanat ce poartă amprenta specificului harghitean.­ ­ ZILEI COMUNISTUL’EXEMPLU ŞI ÎNDEMN Mereu credincios munţilor «... partidul sunt oamenii, istoria sa este istoria oamenilor, conştiinţa lui este conştiinţa oamenilor. Putem spune cu deplin temei: partidul sintem­ noi, membrii săi, reprezentanţii poporu­lui. El nu este nici mai bun, nici mai rău decit suntem noi, clarvi­ziunea sa este clarviziunea colectivă a membrilor săi, a conducerii sale. Sintem­ astăzi intru totul îndreptăţiţi să afirmăm: partidul este poporul, reprezentat prin cei mai buni fii ai săi“­­ (NICOLAE CEAUŞESCU) — întotdeauna mi-au plăcut munţii... începe omul de lingă mine să­­şi evidenţieze mîndria de a se fi născut şi crescut în vecinătatea plină de verdeaţă a brazilor. Se­­ gîndeşte probabil, că nu sînt de prin partea lo­­cuirii şi acest lucru îl de­­termină să-mi vorbească cu mai multă vervă des­pre frumuseţile de aici, despre înfrăţirea oame­nilor cu pădurea. Aerul acesta tare — continuă el — mi-a legănat copi­lăria, m-a împlîntat în­­pămîntul acesta aspru şi rece îneît nu mă njai pot despărţi de el. Pasiunea mea pentru munte a de­venit tot mai stabilă, mai puternică, văzînd interesul manifestat de statul nostru pentru va­lorificarea superioară a lemnului. Trenuri cu buşteni, culeşi de pe versanţii Căliimanilor şi ai Gur­­ghiului, de la gurile de­ exploatare Hurdugaş, Valea Seacă, ori Bîtca— Lomaş, alunecă pe şine­le căii ferate forestiere spre locul de unde în­cepe cu adevărat dru­mul lor spre beneficiari. M-am alăturat celui care se pregătea să intre în muncă. Păşim printre coloşi de lemn şi stive de cherestea. Oameni în salopete şi căşti de pro­tecţie execută lucrările cu precizie şi îndemî­­nare. înfipţi în colţul ascuţit al­ ţapinei, buşte­nii se lasă struniţi şi ascultă de forţa lor. Comunistul Alexandru Portic, căci el este noua mea cunoştinţă, mă con­­duce­ la­­ hala -gatere. Deduc că aici îi este lo­cul de muncă. E şef de brigadă. In cîteva clipe, joagărele se pun în miş­care începînd cursa de du-te vino, muşcînd din „carnea“ brazilor cul­caţi pe vagoneţi. In cîte­va minute, trunchiurile lor, se prefac în cheres­tea şi rumeguş. — Vedeţi, îmi atrage atenţia galeristul, şi ma­şinile sînt ca oamenii. Uneori parcă le frămîntă ceva. Cîntecul funcţionă­rii lor seamănă uneori a scîncet. Atunci ştim că le e greu, că dacă nu in­tervenim se pot defecta, îmi vin în minte cu­vintele lui Bozan din nuvela „Uzina vie“ a scriitorului Al. Sahia. „Locomotivele sunt co­piii noştri, copiii noştri de­­fier“ spunea con­structorul de locomoti­ve. îmi dau seama de comuniunea care se sta­bileşte­­ între om şi u­­nealtă, de-a­ lungul ani­lor. Discut­ă cu gateriştii MIRCEA BORDEA (Continuare în pag. a 2-a) Cit de cald va fi în aparta­mentele noastre la iarnă? Toţi cei ce trăim în Miercurea-Ciuc, ştim foarte bine, că cu ierni­le Ciucului nu-i deloc de glumit, că aici, mercurul termometrului coboară — în anotimpul cu zăpadă — destul de mult, sub zero grade. Şi luăm măsuri în con­secinţă. Ne gîndim la cizme, mănuşi, căciuli şi, în acelaşi timp, ne punem justificata între­bare: „Cît de cald va fi în apartamentele noastre, la iarnă“? în­trebarea cu pricina — sîntem siguri — că şi-o pun acum mulţi oameni din oraş, mai ales, adu­­cîndu-şi aminte că în iarna trecută, din cauză că I.G.O. a uitat să pre­vadă o cantitate sufi­cientă de combustibil, au cam răbdat frig pe lîngă calorifere. UN PLAN CARE SE NAŞTE TIRZIU Cind l-am întrebat de planul de măsuri întoc­mit în vederea pregăti­rilor pentru iarnă, tova­răşul Barabás Ştefan, directorul I.G.O. mi-a declarat, nu fără o ex­presie de jenă întipărită pe chip: — încă n-am întoc­mit un asemenea plan. Răspunsul, bineînţeles ne-a mirat la culme, deoarece ştim că toate întreprinderile întoc­mesc din timp aseme­nea planuri, în care prevăd măsurile ce tre­buie luate în vederea bunului mers al proce­sului de producţie şi în timpul iernii. Un ase­menea plan e şi mai necesar la o întreprin­dere de gospodărire oră­şenească, care, se ştie, iarna are de făcut faţă la o serie de probleme nu tocmai uşoare, prin­tre care se numără asi­gurarea căldurii în blocuri, curăţirea zăpe­zii de pe străzi şi altele. — Acum lucrează un tovarăş la redactarea lui, a adăugat tovarăşul Barabás, după un timp. Am înţeles că după ce-l va redacta tovară­şul respectiv, planul va fi discutat şi aprobat în comitetul de direcţie, completat, dacă va fi cazul, cu noi măsuri, şi, avînd în vedere acest aspect, ne-a mirat întîr­­zierea cu care­ s-a pro­cedat la elaborarea lui. O oarecare explicaţie — insuficientă bineînţeles — ar fi aceea că tovară­şul director, a fost în concediu de odihnă şi în lipsa dînsului nimeni nu s-a gîndit la planul respectiv. De fapt, la I.G.O. se dă impresia că toţi sînt foarte ocu­paţi, iar birourile roiesc de oameni care întorc o­­­ sumedenie de hîrtii pe o parte şi pe alta. Sînt atîţia oameni în birouri, de dimineaţă pînă la o­­ra 15 încît dacă ni­mereşte un străin, n-are un scaun pe care să se TR. BONDOR (Continuare în pag. a 2-a) O întrebare justificată Telex GUVERNUL japonez a hotărît marţi să pre­zinte, în cadrul noii se­siuni a Dietei (parla­mentul), şapte proiecte de lege referitoare la re­trocedarea Okinawei, programată pentru 1972. MARŢI a avut loc la Paris o seară culturală românească organizată de Asociaţia de priete­nie Franţa—România, în colaborare cu amba­sada ţării noastre. REPREZENTANŢII in­dustriei chimice sovieti­ce şi franceze consideră utilă încheierea unor ULTIMA ORĂ contracte de colabo­rare pe termen­­ lung — au declarat presei conducătorii delegaţii­lor U.R.S.S. şi Franţei participante la cea de-a şasea sesiune a grupului mixt pentru industria chimică şi construcţiile de, maşini" pentru chi­mie. DEAN ACHESON, fost secretar de stat în tim­pul Administraţiei Tru­man, a încetat din viaţă, marţi, în vîrstă de 78 de ani. CONSILIUL Coman­damentului Revoluţiei din Libia a emis o lege cu privire la înfiinţarea a trei companii proprie­tate de stat: pentru con­strucţii, arhitectură şi drumuri — informează agenţia libiană de ştiri. Telex Se execută săpa­rea şanţurilor pen­tru canalizarea o­­raşului Gheor­gheni

Next